Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: Cnd nțelepciunea lumii se duce pe apa smbetei

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    23.654

    Exclamation Cnd nțelepciunea lumii se duce pe apa smbetei

    Cnd nțelepciunea lumii se duce pe apa smbetei




    Cnd omul s-a gndit să adune
    cărți, povești și date și să le păstreze n biblioteci, atunci a vrut să dea mai departe nțelepciune și civilizație și n acest mod lumea care a fost cndva să trăiască mai departe prin poveștile din cărți. n vremurile străvechi, bibliotecile erau puține pentru simplul fapt că nici cărțile, cum le știm azi (cele fizice, nu cele electronice), nu existau. Pnă să se ajungă la cărțile tipărite, a fost drum lung.

    Pnă la hrtia descoperită de chinezi, s-au făcut nsemnări pe tăblițe din lemn, lut, cerate, pe pergament, pe piele de cămilă, de oaie ori de vițel, s-a folosit papirusul (pe care se scrie extraordinar de elegant cu peniță din trestie, cum aveau romanii). Cu migală, scribii din Antichitate refăceau textele pe papirus tot la cțiva ani, deoarece cerneala pălea și, n plus, tot felul de insecte le mncau și astfel distrugeau manuscrisele.
    De nțeles, n urmă cu sute de ani puțini oameni știau să citească. De aceea, o bibliotecă era atunci un lucru uimitor, iar acele cteva orașe care aveau așa ceva erau considerate cele mai educate și evoluate.
    Una din cele mai cunoscute biblioteci din lumea antică este cea din Alexandria. Pentru mulți e singura pe care o pot numi din acele timpuri. M-am gndit că nu ne strică să aflăm cte ceva și despre alte biblioteci pe care cei din vechime le-au amenajat cu gndul la ei, dar mai ales la cei care vor veni după ei. Din păcate, cei care au venit peste ei n-au știut dect să nimicească și aproape toate acele vechi biblioteci au pierit.
    Iată zece biblioteci dintr-un timp trecut.

    Biblioteca al-Qarawiyyin| Sursa foto: Alaraby

    Biblioteca al-Qarawiyyin Fez, Maroc

    Fondată n secolul al IX-lea (mai exact, din anul 859) e posibil ca aceasta să fie cea mai veche bibliotecă a lumii unii spun că este cea mai veche ce există și azi. După o lungă perioadă de timp n care a fost nchisă pentru renovare și modernizare, biblioteca s-a redeschis n 2016. Are 4000 de manuscrise rare acum n formă digitală pentru a putea avea acces la ele oricine.
    n vremurile străvechi, la cărțile din bibliotecă aveau acces doar anumite persoane și erau păzite ca niște comori n această bibliotecă manuscrisele se țineau ntr-o ncăpere unde accesul se făcea pe o ușă masivă, greoaie, protejată de un sistem de nchidere cu mai multe zăvoare, motiv pentru care era nevoie de cțiva bărbați puternici pentru a o deschide.

    Biblioteca Regală a lui Assurbanipal, British Museum | Sursa foto: Wikipedia


    Biblioteca Regală a lui Assurbanipal Ninive, Asiria antică

    n Cartea lui Iova, se spune despre Ninive, ultima capitală a Imperiului asirian, că a fost un oraș foarte mare. Assurbanipal, ultimul rege important al imperiului, a fondat biblioteca unde au fost adunate tăblițe de lut cu texte din secolului al VII-lea. Aici se află și poemul epic Epopeea lui Ghilgameș.
    Biblioteca a fost descoperită n 1951 de un călător, arheolog și istoric al artei englez, Sir Austen Henry Layard. Au fost găsite acolo peste 30.000 de tăblițe cu scriere cuneiformă, aproape toate fiind transportate n Anglia și se află la Londra, n British Museum.

    Biblioteca lui Celsus | Sursa foto: Austrian Archaeological Institute via Wikivisually


    Biblioteca lui Celsus Efes, Anatolia, acum Turcia

    Tiberius Julius Celsus Polemaeanus, cunoscut ca Celsus, a trăit aproximativ ntre anii 45 120 e.c.. Grec și cetățean al Romei, a fost senator și un iubitor de cărți. Clădirea a fost ridicată ca mausoleu (era o cinste imensă ca o persoană să fie nmormntată ntr-o bibliotecă) n onoarea lui de către fiul său și a fost atunci una dintre cele mai impresionante construcții din Roma antică. Din marmură, cu coloane perechi, biblioteca putea adăposti 12.000 de suluri de papirus. Umiditatea și temperaturile oscilante au afectat multe manuscrise, nsă un cutremur puternic (se pare chiar și incendiu n timpul unei invazii gotice) au distrus interiorul bibliotecii. Secole la rnd a stat sub ruine; a fost descoperită de arheologici ntre 1970 1978. Fațada clădirii a fost restaurată.

    Nalanda | Sursa foto: Asian Scientist Magazine


    Nalanda India

    Nalanda a fost o mahavihara, un complex de mănăstiri budiste n perioada antică și centru de nvățătură in secolul V pnă aproape de anul 1200. Deși nu se cunoaște exact numărul volumelor, surse tradiționale tibetane susțin că biblioteca de la Nalanda a avut una din cele mai bogate colecții de manuscrise sacre și diferite texte despre literatură, astrologie ori medicină. n 1193 invadatori turci au ars complexul și toate documentele au fost distruse.

    Biblioteca lui Asinius Pollio | Sursa foto: Eagles and Dragons


    Biblioteca lui Asinius Pollio Roma, Italia

    Deși au apărut ceva mai trziu n Roma, bibliotecile și-au găsit loc mai nti pe lngă temple. Cu banii obținuți n urma războaielor la care a participat, Gaius Asinius Pollio (75 .d.C. 4 d.C.), soldat, politician, orator și istoric, a construit la Roma prima bibliotecă publică. Biblioteca avea două zone, cu lucrări n latină și greacă, inclusiv o colecție de artă grecească Pollio era un mare admirator. n jurul anului 370, la Roma existau 28 de biblioteci publice. Toate au fost distruse de barbari.

    Biblioteca din Pergam | Sursa foto: Wikipedia


    Biblioteca din Pergam Pergam, zona Aeolis, azi n Turcia

    Pergam a fost un oraș grecesc, unul din cele mai nfloritoare n antichitate. Aici a fost descoperit și folosit pergamentul. Biblioteca a fost fondată n jurul anului 170 .d.C. și se spune că deținea un impresionant număr de 200.000 de volume toate i-au fost dăruite Cleopatrei de către Marc Antoniu. Deoarece egiptenii nu au mai vrut să exporte papirus, grecii au inventat pergamentul pentru a păstra n scris documente și lucrări deosebite. Clădirea bibliotecii a fost ulterior incendiată.

    Biblioteca imperială din Constantinopol | Sursa foto: Ancient Origins


    Biblioteca imperială din Constantinopol Imperiul Roman de Răsărit

    Fondată n secolul al IV-lea, Biblioteca imperială din Constantinopol a fost ultima dintre cele mai importante din antichitate. Multe secole după distrugerea altor biblioteci, aici au fost păstrate volume esențiale scrise de greci și romani. A fost ntemeiată de cel de-al doilea fiul al mpăratului Constantin cel Mare. n timpul celei de-a Patra Cruciade, n 1204, soldații creștini care au cucerit orașul au furat tot ce-au considerat de valoare și au ars biblioteca și tot ce era n interiorul ei. Locuitorii orașului au reușit să salveze din volume și au construit ulterior o altă bibliotecă. Otomanii care au cucerit orașul n 1453 au distrus și acea biblioteca și conținutul ei pentru totdeauna.

    Biblioteca din Ebla | Sursa foto: Our Ancient World

    Biblioteca din Ebla Regatul Siriei

    Ebla a fost o micuță așezare fondată n epoca Bronzului, distrusă și refăcută de mai multe ori de-a lungul veacurilor, pnă cnd a fost nimicită definitiv n 1600 .Ch.. n anul 1962, un arheolog italian a redescoperit orașul și istoria lui bogată. Au fost găsite atunci peste 1800 de tăblițe de lut și numeroase fragmente din acestea se consideră că biblioteca avea n jur de 4000 de tăblițe de lut ntregi. Pe majoritatea, s-au folosit caractere cuneiforme sumerieni, dar s-au găsit și n eblaită, o foarte veche limbă semitică. Nu s-a stabilit exact dacă a fost o bibliotecă publică sau una exclusiv pentru familia regală, nsă este cea mai veche bibliotecă descoperită tăblițele de lut au o vechime de peste 4500 de ani.

    Casa nțelepciunii | Sursa foto: Ancient Origins

    Casa nțelepciunii Bagdad, Irak

    Una din cele mai impresionante biblioteci din trecut a fost Bayt al-Hikmah, nume tradus prin Casa nțelepciunii. A fost nființată n timpul califatului Abbasizilor, n secolul al VIII-lea, de Hārūn al-Rashīd, cel de-al cincilea și cel mai cunoscut calif din această dinastie, și a fost nevoie de trei generații pentru a aduna toate manuscrisele și cărțile din bibliotecă.
    Fiul acestuia, Al MaMoun, a extins biblioteca și a creat zone speciale pentru diferite domenii, cum ar fi artă, literatură, limbi străine. n bibliotecă aveau acces att bărbații, ct și femeile, persoane de orice religie și origini etnice.
    Hrtia pentru scris descoperită n China a fost adusă și aici și folosită pentru cărți. Al MaMoun, un erudit, avea dorința de a face din această bibliotecă cel mai mare centru de cultură și cunoaștere din lume. n unele documente s-a scris că, din dorința de a-i ncuraja pe scriitori și traducători să adauge mai multe lucrări n bibliotecă, pentru fiecare carte scrisă sau tradusă plătea n aur echivalentul greutății acesteia.
    n 1258, cnd mongolii au asediat Bagdadul și au pus stăpnire pe oraș, Al-Mustasim, al 37-a calif și ultimul din dinastia abbasidă, a fost capturat și obligat să privească distrugerile și crimele comise de invadatori. Unele surse spun că Al-Mustasim s-a predat și a cerut doar să nu fie distrusă bogăția culturală din Casa nțelepciunii. Mongolii au distrus biblioteca și au aruncat n rul Tigru toate cărțile. nsemnări lăsate de supraviețuitori spun că rul s-a făcut negru de la enorma cantitate de cerneală din cărți și roșu de la sngele filozofilor și oamenilor de știință uciși.
    Potrivit celor mai multe documente, califul a fost apoi ucis. Mongolii l-au nfășurat ntr-un covor și treceau cu caii peste trupul lui aveau superstiția că nu e bine să verse snge regal.

    Biblioteca din Alexandria | Sursa foto: Crystalinks

    Biblioteca din Alexandria Egipt

    Cum am spus, a fost cea mai renumită bibliotecă din Antichitate de care mulți au auzit. Nu se știe cu exactitate cine a ntemeiat-o se crede că oratorul atenian Demetrios din Phaleron l-a convins pe Ptolemeu I să organizeze n Alexandria o bibliotecă. După unele surse, n vremea domniei n Egipt a lui Ptolemeu I Soter (Soter nseamnă Salvatorul, un general care i-a salvat viața lui Alexandru cel Mare), biblioteca avea 400.000 de papirusuri iar n timpul lui Iulius Cezar numărul acestora a depășit 700.000.
    Chiar dacă nici azi nu se știe cu exactitate cine e responsabil pentru arderea ei, distrugerea Bibliotecii din Alexandria a rămas una din marile catastrofe ale lumii antice și una din marile pierderi ale omenirii.
    n 2002, a fost inaugurată n orașul Alexandria din Egipt Bibliotheca Alexandrina, n amintirea bibliotecii pierdute.

    Sursa:https://editiadedimineata.ro/cand-in...-apa-sambetei/
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 14.05.2019 la 15:54.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •