RNDUIALA N SĂPTĂMNA PATIMILOR ...

Săptămna Mare, ultima săptămnă a Sfntului şi Marelui Post, numită şi Săptămna Patimilor, este ultima perioadă n care credincioşii se pregătesc pentru marele praznic al nvierii Mntuitorului Iisus Hristos. Pentru a primi şi a simţi cum se cuvine această mare bucurie a Ortodoxiei, trebuie să ne pregătim sufleteşte şi trupeşte, prin asprirea postului, att ct ne stă n putinţă fiecăruia, şi să participăm la slujbele speciale, rnduite de Biserica noastră n această perioadă. Despre aceste rnduieli şi despre folosul lor duhovnicesc ne vorbeşte n interviul ce urmează pr. lect. dr. Marian Mihai.
Pentru a simţi bucuria pascală, trebuie să ne pregătim n această săptămnă att sufletul, ct şi trupul, năsprind postul, pe ct ne stă n putinţă, măcar n aceste ultime zile.

- Părinte profesor, Săptămna Mare se deosebeşte din punct de vedere liturgic şi duhovnicesc de restul zilelor din Sfntul şi Marele Post?

- Timp de 40 de zile am fost ndemnaţi a săvrşi această călătorie a postului şi, din rnduiala slujbelor, ni s-a cerut să fim mai rvnitori prin pocăinţă, rugăciune, smerenie, post şi prin alte virtuţi. n Săptămna Patimilor ni se cere să arătăm roadele faptelor din timpul „alergării celor 40 de zile“ şi să primim pe Hristos la Sfnta şi dumnezeiasca Liturghie din noaptea nvierii.

Dacă privim cele şase săptămni ca pe o perioadă distinctă de Săptămna Patimilor, Postul cel Mare se termină n seara de vineri a săptămnii a VI-a. Din Smbăta lui Lazăr el dobndeşte o dimensiune nouă. Din ascetic devine euharistic, Săptămna Mare neputnd fi prăznuită cu vrednicie dect dacă Postul Mare a fost ţinut cu folos, după cum mărturiseşte cntarea: „Plinind cele patruzeci de zile de suflet folositoare, cerem să vedem şi sfnta Săptămna Patimilor Tale, iubitorule de oameni; ca să slăvim n ea faptele Tale cele mari şi nespusă iconomia Ta pentru noi, cu un cuget cntnd: Doamne, slavă Ţie!“.

După Sfntul Simeon al Tesalonicului, această cntare marchează nceputul Săptămnii Mari. Din această cauză, toate textele din Minei şi din Octoih sunt suprimate pnă la Duminica Tomii, pentru a face loc numai Triodului, deşi rodul pocăinţei continuă prin străpungerea inimii, căinţa, metaniile, rugăciunea Sfntului Efrem Sirul, continuă pnă n Miercurea Mare, ca să se arate că există o mpletire ntre căinţa şi viaţa n Hristos, amndouă desfăşurndu-se n „Stadionul nfrnării“.
- Vorbiţi-ne prin ce se caracterizează slujbele din Săptămna Patimilor şi despre rnduielile tipiconale din această perioadă.

- n Săptămna Sfintelor Patimi, slujbele Triodului se caracterizează prin melodii tnguincioase, prin cntări ce evidenţiază pocăinţa şi durerea sufletească, printr-un dramatism prezent şi n rnduiala slujbelor, şi n sufletele credincioşilor.

Săptămna Sfintelor Patimi ncepe n Duminica Floriilor, seara, la Vecernie, iar Constituţiile Apostolice, precum şi Sfinţii Părinţi poruncesc să postim n această săptămnă gustnd numai pine, sare, legume şi apă. Se dezleagă la untdelemn şi vin numai n Sfnta şi Marea Joi. n Vinerea şi Smbăta Mare, dacă sănătatea ngăduie, nu se va gusta nimic pnă seara. Cine va fi neputincios sau prea bătrn şi nu poate posti att de aspru să ţină post după putere şi potrivit sfatului duhovnicului.
n Duminica Floriilor, seara, n toate bisericile se săvrşeşte Denia, care este, de fapt, Utrenia de luni dimineaţa. n toate zilele săptămnii acesteia, după cum vedem şi din calendarul nostru creştin, se săvrşesc Deniile, slujbe specifice Postului Mare (de la slavonescul „vdenie“ - priveghere sau slujbă nocturnă).

Potrivit unei rnduieli asemănătoare acestei denii se săvrşesc şi celelalte denii pnă miercuri seara, iar rnduiala lor completă se găseşte n Triod. n zilele de luni, marţi şi miercuri dimineaţa se săvrşeşte Slujba Ceasurilor, a Obedniţei şi Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai nainte sfinţite.

- Există n această perioadă şi rnduieli mai speciale pentru credincioşi şi chiar necunoscute acestora?

- O rnduială mai puţin cunoscută mirenilor şi care se săvrşeşte mai ales la mănăstiri este aceea a citirii stlpilor Evangheliilor. Stlpii Evangheliilor se citesc n această săptămnă n zilele de luni, marţi şi miercuri, la Ceasurile al treilea, al şaselea şi al nouălea, mpărţindu-se cele patru Evanghelii n nouă părţi.

Sfnta Evanghelie se citeşte de către preot, nveşmntat n epitrahil şi felon, n mijlocul bisericii, de pe analogul nfrumuseţat cu flori, avnd n faţă sfeşnice cu lumnări aprinse. Se obişnuieşte, de asemenea, n această săptămnă, la multe biserici, a se săvrşi Sfntul Maslu de obşte, n amintirea ungerii Mntuitorului Iisus Hristos de către femeia cea păcătoasă cu mir de mare preţ.

SLUJBA NFRICOȘĂTOARELOR PATIMI

n Sfnta şi Marea Joi, dimineaţa, se citesc Ceasurile al treilea, al şaselea şi al nouălea, (fără stlpi şi fără catisme), apoi Obedniţa şi Vecernia unită cu Liturghia Sfntului Vasile cel Mare. La rnduiala proscomidiei din această zi, preotul scoate ncă un Sfnt Agneţ, pentru mpărtăşirea bolnavilor şi al pruncilor din tot cursul anului. După Rugăciunea amvonului, n unele mănăstiri şi catedrale chiriarhale se obişnuieşte să se săvrşească slujba spălării picioarelor, a cărei rnduială se găseşte n Triod, care este o cutremurătoare evocare şi actualizare a spălării picioarelor ucenicilor de către Mntuitorul Iisus Hristos.

Tot n Sfnta şi Marea Joi, seara, se săvrşeşte Denia celor 12 Evanghelii, numită n cărţile de cult „Slujba nfricoşătoarelor Patimi“. Cuprinsul principal al deniei l alcătuiesc cele 12 Evanghelii, care se citesc n tot cursul slujbei, Sfnta Evanghelie fiind aşezată pe analog n faţa uşilor mpărăteşti, cele 15 antifoane speciale ale zilei, scoaterea Sfintei Cruci n mijlocul bisericii, Fericirile, cu cele nouă stihiri, precum şi prochimenul special „mpărţit-au hainele Mele loruşi, iar pentru cămaşa mea au aruncat sorţi“.

PROHODUL, PUNCT CULMINANT
AL CREAȚIEI LITURGICE ORTODOXE

Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Aceasta este ziua n care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc. Din acest motiv, Vinerea Mare este zi de post negru. n această zi se citesc Ceasurile mpărăteşti, fiind o zi n care nu se săvrşeşte Sfnta şi dumnezeiasca Liturghie.

Preotul este mbrăcat n toate veşmintele şi atmosfera plină de tristeţe se vede şi din faptul că la această slujbă aproape că nu se cntă nimic. Ceasurile se citesc din mijlocul bisericii, n linişte profundă, tăcere şi tristeţe aşteptăm, la vremea prnzului, scoaterea Sfntului Epitaf. La Vecernia Smbetei celei Mari se scoate Sfntul Epitaf n mijlocul bisericii n sunet de clopot şi la această slujbă credincioşii aduc flori, aprind lumnări şi trec pe sub Sfntul Epitaf, arătnd prin aceasta că se fac următori Mntuitorului Hristos - mor mpreună cu Hristos, trec şi ei prin mormnt, ca să ajungă la nviere şi viaţă.

Denia de vineri seara, care este de fapt Utrenia Smbetei celei Mari, reprezintă slujba nmormntării Domnului nostru Iisus Hristos, avnd un caracter funebru şi, de aceea, frumoasele cntări ale Prohodului, cntări de jale pentru moartea şi ngroparea Domnului, au loc n jurul Sfntului Epitaf, pe care este zugrăvită scena punerii n mormnt a Mntuitorului Iisus Hristos. La această slujbă se cntă Binecuvntările nvierii şi se face procesiunea nconjurării bisericii de către preoţi şi credincioşi cu Sfntul Epitaf, iar această ntreagă rnduială simbolizează ducerea la groapă şi nmormntarea trupului mort al Domnului. Se nconjură biserica, astfel procedndu-se la orice slujbă de prohodire a unui slujitor al Bisericii.

Mntuitorul Hristos, Arhiereul cel veşnic, Se face ncepătură tuturor, căci El este şi nvăţătură şi nvăţător, şi Arhiereul Care aduce jertfa ce se aduce, şi călăuză, şi calea ce trebuie urmată, căci Se autodefineşte: „Calea, Adevărul şi Viaţa“. După ocolirea bisericii, Sfntul Epitaf este aşezat pe sfnta masă şi se rostesc Paremiile, Apostolul şi Evanghelia.

Utrenia Smbetei celei Mari a fost asimilată cu cea a Utreniei duminicilor, după cum se poate vedea din rnduiala tipiconală ncă din secolele XI-XII. Prin cntarea duioasă, cunoscută aproape de toţi (copii, vrstnici), prin ritualul solemn al nconjurării bisericii cu Sfntul Epitaf, denia din Vinerea Mare este una dintre cele mai impresionante slujbe, fiind socotită „punctul culminant al creaţiei liturgice ortodoxe“ (S. Bulgakov).

n Sfnta şi Marea Smbătă, dimineaţa, se citesc Ceasurile al treilea, al şaselea, al nouălea, cu Obedniţa şi Vecernia unită cu Liturghia Sfntului Vasile cel Mare.
Din ziua de sămbătă dimineaţa, veşmintele preotului şi acoperămintele bisericii se schimbă cu cele de culoare luminoasă, iar credincioşii finalizează pregătirile pentru Sărbătoarea cea mare, nvierea Domnului."
_______________
Ciprian Bra - Ziarul Lumina