Clubul de Meteorologie & Climatologie

[Roberta Anduta]

GFS revine usor in privinta evolutiei anticiclonului si preia o parte din ideea Europeanului, mentinand un timp frontul atmosferic in calea avansului dorsalei.




Dar, dorsala patrunde cum era si firesc prin Moldova, in conditiile in care Mediteraneanul ramane departe in bazinul central-vestic al Mediteranei.
Prin aceasta actiune cei doi centri barici raman in cuplaj, astfel incat circulatia aerului la nord se face laminar, pe o traiectorie ocolitoare.
In acest context, aerul rece patrunde la noi, dar nu vor fi fenomene extreme. In Europa se va face simtit aportul de aer Atlantic, usor mai cald.

[Roberta Anduta]

Europeanul nuanteaza diferit situatia, considerand ca anticiclonul va intra rapid si intens in cuplaj cu Mediteraneanul, atat de intens incat circulatia estica instalata intre cei doi centri barici va reusi sa retrogradeze anticiclonul, centrul acestuia sa migreze spre vest, lucru ce se intampla doar in cadrul blocajelor Rex perfecte.
La fel, aerul rece patrunde la noi prin Moldova, frontul atmosferic curgand spre sud in mod natural, fara o opozitie sudica din partea Mediteraneanului, prea ocupat si prins in ghearele anticiclonului.
Apropo... denumirea "Rex" vine de la un meteorolog pe nume Rex, ce a studiat acest pattern, si nu de la vreun dinozaur sau alta aratare.

Observam cum, in viziunea Europeanului circulatia aerului la nord de acest cuplaj deasemeni se face laminar, pe o ruta ocolitoare, dar in partea Europeana incidenta nord-vestica aduce un aer mai rece in comparatie cu incalzirea vazuta de GFS.

Incercam sa tragem o concluzie, si aceasta ar fi ca sansele fenomenelor extreme in perioada studiata (2-5 decembrie) raman scazute, desi vor fi sanse de ninsoare chiar usor viscolita in Moldova si in sud-est. Dar, nu la intensitatea de care era vorba la inceput (potential cod portocaliu)

Sigur, vom urmari in continuare evolutia situatiei. Am vazut cum la inceput era discutabila insasi aparitia anticiclonului (vazuta initial de GFS) apoi nu s-a mai pus aceasta problema daca va fi, ci cum va evolua acesta.

[Roberta Anduta]

Diferentele dintre modele constau in calculul impactului zonalitatii asupra cuplajului ciclon-anticiclon, in raport cu fortele interne generate in cuplaj de insasi reactia dintre cele doua mase de aer, ce pot echilibra sau depasi chiar impulsul generat de zonalitatea nordica, acel curent laminar ce inconjoara cuplajul la nord. Destul de dificil de evaluat, chiar si pentru aceste super-calculatoare.
Sunt masinarii imense, cu o logistica impresionanta, ce calculeaza si primesc date din intreaga lume in flux continuu.

[Roberta Anduta]

Modelele au rezolvat in buna masura problema evolutiei anticiclonului, acesta nu va retrograda si va aluneca peste Romania.
Dar, a aparut o alta problema; ce se va intampla dupa aceea?

GFS vede instalarea zonalitatii, un super-ciclon ce va matura Europa cu vantul de vest pana departe in Campia Rusa.

[Roberta Anduta]

Europeanul insa nu cedeaza asa usor si complica extrem de mult situatia.
Acesta considera ca nu va ramane fara urmari circulatia estica din blocajul Rex.
Astfel, circulatia Atlantica va avea de infruntat acolo un veritabil si inevitabil baraj, la adapostul caruia anticiclonul isi va extinde dorsala spre nord.
Evident, din moment ce va fi obstructionata acea circulatie laminara, fluenta, imperturbabila.
Automat, in Europa circulatia devine din ce in ce mai nordica, aducand aer rece in Campia Rusa.




Apoi, acest flux nordic ar determina formarea unui blocaj Scandinav, cu trimiterea unei Ultrapolare in Europa.
Exact pe dos in comparatie cu GFS...

[Roberta Anduta]

[Roberta Anduta]