Proserpina – poveste de primavara

[latan.elena]

Proserpina – poveste de primavara

de Otilia Mazilu

“Casatoria Persephonei” (detaliu) de Henry Siddons Mowbray

Mitul Proserpinei

Povestea este cunoscuta atat in mitologia romana cat si in cea greceasca si, fie ca vorbim de Persefona sau de Proserpina, vorbim despre Zeita Primaverii. In ambele mitologii, povestea ei este aproximativ aceeasi. Proserpina era o fata frumoasa care raspandea bunatate, frumusete, abundenta oriunde mergea; si era frumoasa fiica a Zeitei Fertilitatii si a Agriculturii, Protectoarea Recoltelor – Ceres sau Demetra.

Ceres isi iubea fata iar apropierea dintre cele doua era speciala; din relatia pe care o avea cu fiica sa se spune ca se degaja toata abundenta pe care o oferea Ceres pentru tot parcursul anului. Legenda spune ca nenumarate cereri de casatorie au fost prezentate pentru Proserpina, dar toate au fost respinse, caci si fata isi iubea mama la fel de mult si nu voia sa o paraseasca. Dar pe fata frumoasa o voia intunecatul Pluton (Hades), unchi al Proserpinei prin ambii parinti.

Acesta, stiind ca Ceres nu ar fi niciodata de acord cu o casatorie a Proserpinei, a indraznit si a cerut-o lui Jupiter (Zeus), insusi. Neputand sa-si refuze propriul frate, Jupiter a consimtit, cu conditia ca Pluton insusi sa o poata lua in regatul sau pe fata, toata lumea cunoscand faptul ca Proserpina este pazita cu mare atentie de mama ei, Ceres. Si atunci Pluton a pus la cale un plan!

Intr-una din zilele insorite de primavara, ratacind in domeniile Nysian, Proserpina se lasa cuprinsa de mirosul sutelor de narcise inflorite. Pe cand culegea flori impreuna cu alte nimfe, in poiana a vazut un narcis care avea o suta de tulpini si fiecare avea un miros foarte puternic. Indata ce a cules una dintre aceste flori minunate pamantul s-a deschis si frumoasa fata a fost inghitita pe de-a intregul, rapita fiind de unchiul ei, Pluton, ce a dus-o cu el in Infern.

Ceres a cautat-o indurerata, noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n lat. Nimeni nu a vazut-o, nimeni nu stia unde este Proserpina. Cuprinsa de jale, Ceres paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor decat in ziua cand ii va fi inapoiata fiica iubita, Proserpina. Fara bunatatea si iubirea fetei, Ceres nu mai dorea sa protejeze culturile si vegetatia. Timp de noua zile, atat cat a cautat-o, pamantul a fost lasat sa se vestejeasca, intreaga vegetatie care era sub obladuirea lui Ceres a murit, caci in aceste zile zeita a coborat printre muritori sa isi caute fiica! In durerea ei, ea a blestemat pamantul astfel incat nimic sa nu creasca: nici plantele sa nu mai rasara, nici fructele sa nu rodeasca; a abatut frigul asupra intregii omeniri.

Atunci muritorii s-au rugat la Jupiter pentru recolte, iar acesta a inteles suferinta oamenilor. La randul sau, Zeus a incercat sa o imbuneze pe Ceres, dar ea a refuzat sa asculte si sa arate orice mila fata de oameni pana cand fiica ei nu se va intoarce inapoi la ea. Era de asteptat ca Zeus sa o roage sa se intoarca in Olimp si stia cu ce conditie va accepta, asa ca a delegat pe mesagerul Mercur sa fie cel care sa poarte tratativele cu Pluton, in locul sau! Si atunci Mesagerul a cerut lui Pluton eliberarea fetei.

Trebuie spus ca nici Proserpina nu era mai fericita. Aflata pe teritoriile subpamantene, ea a refuzat orice mancare sau bautura! In cele din urma, dupa o mediere lunga si dureroasa, exasperat de incapatanarea fetei si indurerat de tristetea acesteia, sau, poate mai degraba, sigur pe strategiile sale, Pluton i-a permis fetei sa se intoarca la mama sa, nu inainte de a-i oferi un ultim omagiu: cateva seminte de rodie, sa aiba la indemana daca ii va fi sete. Frumoasa fata a mancat trei dintre acestea si a plecat, iar martor al acestui gest a fost Ascalaphus, ce a vazut-o pe Proserpina infruptandu-se din acest fruct considerat simbol al consumarii sexuale. In felul acesta, Proserpina s-a legat, odata pentru totdeauna, de lumea subpamanteana, iar intoarcerea ei nu mai era posibila.

Cand fata s-a intors la suprafata, revedera dintre ea si mama a fost plina de bucurie. Pamantul a inceput sa rodeasca, vegetatia sa se trezeasca la viata si insasi Soarele era fericit de aceasta revedere. Insa, atunci cand Ceres a aflat ca fiica ei a mancat semintele de rodie, a realizat ca fusese inselata, si prin acest simplu gest, Proserpina putea fi considerata casatorita cu Pluton. Ceres nu mai putea face altceva decat sa accepte un compromis: sa isi revada fata timp de 9 luni de zile si pentru alte trei luni ea sa se intoarca in Infern, langa Pluton.

Primavara si evolutia neintrerupta a anotimpurilor

Iata cum in fiecare an Primavara (Proserpina/Persefona) soseste alaturi de mama ei, Natura (Ceres), pentru a reincepe ciclicitatea anotimpurilor, pentru a readuce la viata toata vegetatia. Cele 9 zile si 9 nopti de cautari ale lui Ceres au devenit cele 9 luni calendaristice (Primavara-Vara- Toamna) pe care mama si fiica le vor petrece impreuna, in timp ce ultimele 3 luni, echivalente ale semintelor de rodie mancate de Proserpina, vor insemna anotimpul Iernii, atunci cand cele doua vor sta departe una de alta.

Cat timp Proserpina era plecata de pe pamanat, Ceres comanda pamantului sa fie neroditor, pana la reintoarcerea ei, in Primavara urmatoare. Sunt unele legende in care se afirma ca plecarea sau revenirea Proserpinei pe pamant se indeplinea odata la 6 luni, or celebrarea ei se organiza in luna Martie!

Proserpina in astrologie

Introducerea Proserpinei (Persefonei) in astrologie schimba cumva simbolistica acesteia, pastrand doar in mica masura “aerul primavaratic” al personajului. Daca cele doua mitologii, romana si greaca, cad de acord in privinta povestii personajului nostru, totusi, cele doua culturi vorbesc despre personaje putin diferite.

Pentru romani – Proserpina (Core), Ceres, Pluton si Jupiter sunt personajele protagoniste; in timp ce grecii le divinizau sub nume diferite: Persephona (Kore), Demeter, Hades (Ade), Zeus.

Povestile grecesti spun ca adevaratul nume al fetei era Kore si numai dupa rapirea ei de catre Ade (Hades) , ea si-a asumat o alta identitate: Persephone, ce deriva din Persephassa: ruina, distrugere si razbunare!

Diferentele se pastreaza si in astrologie unde vorbim despre doi asteroizi diferiti.

Asteroid 26 Proserpina (mitologia romana) a fost descoperit in data de 5 Mai 1853 de catre R. Luther. Perioada orbitala este de 4.33 ani. Cuvinte cheie: final de etapa si inceputul alteia, situatii alternante; casatorie aranjata, fara dragoste, de convenienta, interferenta materna, diferenta de varsta sau generatii in cadrul relatiei, pierderea romantismului in relatia de cuplu.

Asteroid 399 Persephone (denumire recunoscuta in mitologia greaca) a fost descoperit in data de 23 februarie 1895 de catre Maximilian F.J.C. Wolf, avand o perioada orbitala de 5,34 ani. Despre 399 Persephone se cunosc mai multe detalii tehnice; a fost descoperit in zodia Fecioarei, in apropierea stelei fixe Mizar (Constelatia Ursa Mare) si este un asteroid de natura martiana. In momentul descoperirii se afla in cuadratura cu Neptun. Cuvinte cheie: reinnoire, forta si rezistenta, tenacitate; personalitate puternica, decisa, hotarata; buna capacitate de a evolua, de a depasi obstacole; puterea de a-si pastra si sustine propria opinie, fara teama; obstinatie, incapatanare, convingerea ca are dreptate; capacitate persuasiva.*

Dar nu numai Proserpina este omagiata in fiecare inceput de primavara. Zeitele Primaverii sunt celebrate peste tot in jurul lumii, si acestea sunt numai cateva exemple:

• Anna Perenna (Roman): Asociata cu ciclurile anilor si reinnoirea. Ea este sarbatorita pe Idele lui Marte (de primavara in emisfera nordica).
• Artio (Swiss): Zeita Urs care hiberneaza in timpul iernii anunta intoarcerea inceputului de primavara.
• Beiwe (Finlandeza): o zeita Saami asociata cu fertilitatea plantelor si a renilor.
• Blodewedd (Celtic): Zeita florilor de primavara.
• Brighid (Celtic): In emisfera nordica, festivalul de Imbolc, care celebreaza primele semne de primavara.
• Dziewanna (Europa de Est): Zeita Primaverii si Agriculturii, onorata de catre fermierii locali.
• Flora (Roman): Zeita plantelor, florilor si fructelor. Festivalul ei, Floralia, are loc in aprilie / inceputul lunii mai.
• Freya (nordic): Acesta zeita a fertilitatii este asociata cu cresterea florilor de primavara.
• Gefn (Norse): Asociata cu zeita Nordica, Freya.
• Hare Ke (Africa de Vest): Zeita a apelor dulci si a ploilor de primavara care readuc fertilitatea pamantului.
• Hebe (greaca): Zeita tineretii vesnice si a primaverii.
• Kono-Hana-Sakuya-Hime (japonez): Asociata cu primavara si florile de cires, asociata cu “Doamna care infloreste copacii”. Ea este, de asemenea, zeita a templului de pe Muntele Fuji.
• Kostroma (Rusa): O zeita a fertilitatii si personificarea primaverii. In mitologia rusa ea moare la sfarsitul fiecarei primaveri, urmand sa reinvie la sfarsitul iernii urmatoare.
• Lada (Europa de Est): Ca zeita a primaverii si dragostei a fost venerata in Lituania, Polonia si Rusia.
• Libera (Roman): Impreuna cu Ceres, ea facea parte dintr-o triada de zei si zeite antice romane responsabile pentru fertilitatea terenurilor.
• Maia (greaca): Aceasta zeita a primaverii a reprezentat reintoarcerea razelor calde ale Soarelui.
• Olwen (Celtic): Zeita luminii si a soarelui ea a reaparea in fiecare primavara, lasand in urma ei ghirlande de trifoi.
• Rafu-Sen (japonez): Zeita florilor de prun.
• Sita (hindus): Zeita a primaverii si a agriculturii si pamantului.

Sursa:https://www.astrotext.ro/2013/02/pro...-de-primavara/

[latan.elena]

Flora – Zeita Florilor dar si a ciclurilor evolutive ale vietii


de Otilia Mazilu

“Flora” de Louise Abbéma (1913)

Primavara mitologica

Dupa ce se topeau ultimele urme de zapada, odata cu sosirea primaverii, incepeau sa rasara si florile, intai ca niste seminte incoltite in sol. Acesta era momentul in care Flora – zeita romana a florilor si a vegetatiei – incepea sa isi faca simtita prezenta.

Tot ce crestea din pamant, inflorea sau dadea rod era sub protectia ei. Proteja gradinile, in special plantele folosite in alimentatie, dar si livezile si campiile. Zeita Flora era una dintre divinitatile stravechi care vegheau asupra dezvoltarii lumii vegetale. Era protectoarea a tuturor lucurilor „care cresteau”. Ea patroneaza intreg ciclul cresterii.

Mitologia greaca o omagiaza pe Chloris, care este corespunzatoare Zeitei Flora (Floria) din mitologia romana, iar toscanii o cunosteau sub numele de Flusia. Romanii i-au dedicat sarbatoarea care ii poarta numele: Floralia, ce se desfasoara in fiecare an intre 28 aprilie- 3 mai. Sabinele ii dedicasera Florei intreaga luna aprilie.

Majoritatea legendelor dedicate Zeitei Flora au fost preluate de catre poetii latini din mitologia greaca. Ovidiu a relatat un mit in care Flora era identificata cu nimfa Chloris. In aceasta legenda, zeul vantului Zefir (Zephyr) se indragostea de Chloris si o rapea, iar Flora incuviinta, in cele din urma, asupra casatoriei cu acesta. Ca dar de nunta, Zefir a inscaunat-o ca „stapana a florilor”.

Intr-o alta povestire a lui Ovidiu, Flora poseda o floare care avea darul magic de a lasa insarcinata pe orice femeie care o atingea.

Zeita Iunona, dorindu-si sa aiba un copil din pantecul ei, a cerut ajutorul Florei. Zeita florilor i-a incredintat floarea fermecata si Iunona a dat nastere zeului Marte. Mitul spune ca luna Martie i-a fost atribuita zeului Marte, ca perioada calendaristica in care vegetatia renaste iar florile cresc. Intreaga sarbatoare romana, Floralia, omagia urmatoarea etapa a cresterii plantelor: inflorirea lor!

Odata cu inmugurirea florilor, plantelor, pomilor si inflorirea lor, fertilizarea lor era etapa urmatoare. Asadar se considera ca Flora le-ar fi daruit oamenilor darul fertilitatii asa cum o albina fecundeaza o floare si participa la procesul maturizarii ei, transformand-o intr-o planta adulta ce produce fructe si apoi seminte.

Se considera ca tot Flora le-a oferit oamenilor mierea de albine si semintele tuturor florilor si plantelor, primite în dar de la sotul ei, Zephir (sau Favonius – in mitologia romana).

Omagiind reinnoirea ciclului vietii dar si recunostinta fata de dezvoltarea rasadurilor agricole, sarbatoarea era marcata de petreceri vesele, animate de dansuri, bautura dar si de expunerea din belsug a florilor.

Jocurile Florale erau foarte populare printre cetatenii Romei antice pentru ca ea marca o perioada a bucuriei, suprematia senzualitatii si abandonarea extaziata fata de riturile primaverii. Templele erau impodobite cu flori, erau aglomerate de bogatia jertfelor, curtezanele orasului isi afisau nuditatea in provocatoare dansuri erotice.

Oamenii se imbracau cu haine multicolore si se impodobeau cu flori, iar strazile erau iluminate de felinare si torte pentru a permite desfasurarea neintrerupta a petrecerii, simbolizand continuitatea cresterii lucrurilor.

Se spune ca diverse plante care cresteau rapid, precum fasole, lupin erau aruncate in mijlocul multimii, ca un simbol al fertilitatii.De asemenea, romanii organizau curse de caruri si zeitei Flora i se atribuia protectia acestora. Se spunea ca dupa aceste intreceri, in cea din urma zi a festivalului, in ringul circului erau introduse animale considerate fertile: iepuri, capre sau caprioare, ce erau urmarite intr-un ritual de vanatoare. Cine prindea unul dintre aceste animale simbolizand fertilitatea, era considerat a fi o persoana norocoasa si belsugul anului in curs urma sa se reverse asupra sa.

Sarbatoarea Florei este prezenta si in traditiile religioase pagane unde era omagiata in data de 1 mai. Aceste celebrari sunt asociate in egala masura cu cele doua divinitati romane surori: Flora, reprezentand renasterea florilor, si Fauna, simbolizand nasterea mieilor si a altor animale.

Floralia se organizeaza si astazi intre 27 aprilie si 3 mai.Amprenta astronomica si astrologica

Asteroidul (8) Flora a fost descoperit in 18 octombrie 1847, de catre John Russell Hind si in momentul descoperirii sale se afla in constelatia Orion. Face parte din fasa principala de asteroizi, familia Flora, si are o perioada orbitala de 3,27 ani.

Asteroidului 8 Flora orbita, in momentul descoperirii sale, in zodia Gemeni. Era intr-o dubla companie astrala: in primul rand se afla in conjunctie cu Rigel (la piciorul drept al lui Orion), si datorita acestei „vecinatati” ii este atribuita o natura jupiteriano- martiana, ce conduce catre asimilarea acestui asteroid cu oportunitatile favorabile, inventivitate, forta de recreere, abilitati practice. Cea de-a doua companie era Bellatrix (Gamma Orionis) al carui nume deriva din bellator, razboinicul care i-a impregnat acestui asteroid natura martiano- mercuriana, care favorizeaza faima brusca dar si decadere neasteptata. In momentul descoperirii, Asteroidul 8 Flora era in opozitie cu Mercur si Marte.

Cuvintele cheie ce pot fi extrase din povestea sa, ne conduc catre tot ceea ce semnifica: ciclu de crestere, etape de dezvoltare; implicare activa in procesul de evolutie al lucrurilor; fertilitate, insamantare, productie, reusita, onoruri, progres.

Poate fi un element important in ceea ce priveste expresia artistica, o minte inventiva, creativa si originala. Printre altele, putem vorbi despre un spirit independent dar inainte de toate jovialitate, tinerete.Merita sa observati pozitia acestui asteroid in propria tema natala (si o puteti afla de aici: http://www.true-node.com/eph0/) , pentru ca Bellatrix imprumuta asteroidului Flora forta de crestere si evidentiere sociala, dorinta de ascensiune rapida ce se manifesta de la o varsta frageda.

Personal, as implica Asteroidul (8) Flora si in astrologia medicala, in special acolo unde avem de-a face cu probleme fiziologice: probleme legate de cresterea copiilor (in inaltime), malformatii (dezvoltarea lor deficitara), probleme ce tin de intreruperea evolutiei unei cresteri (embrionale) sau chiar disfunctii mentale.

In tema astrala a lui Robert Wadlow[1], considerat cel mai inalt om din lume, cu o inaltime de 2,72 metri, Flora (8) se gaseste in conjunctie cu MC.Flora a fost prezenta in puncte cheie din astrogramele unor persoane dignostigate ca fiind liliputane (mici de statura), dar si in temele unor persoane ce degaja o atitudine mereu proaspata si o figura permanent tinereasca, copilaroasa, infantila.De asemenea, este util sa observam pozitia acestui asteroid in viitoarele alegeri pe care le facem, mai ales atunci cand dorim ca evolutia lucrurilor sa fie una pozitiva, accelerata, continua.

---

[1] Robert Wadlow, nascut la Alton, Illinois, USA- 22 februarie 1918, ora 06.30; Asteroid 8 Flora se afla la gradul 16 Sag 03.

Sursa:https://www.astrotext.ro/2013/03/flo...ve-ale-vietii/