Viata si Invataturile Maestrilor
din Extremul Orient
de Baird T. Spalding
Volumul I
CUVINT INAINTE
Prezentind cartea "Viata si invatatura Maestrilor din
Extremul Orient", vreau sa precizez ca am facut parte
dintr-un grup de cercetare, de 11 persoane, care a vizitat
Orientul Indepartat in 1894. In timpul sederii noastre acolo
- timp de 3 ani si jumatate - am contactat Marii Maestri din
Himalaya, care ne-au ajutat in traducerea unor documente,
ceea ce a insemnat un mare sprijin in munca noastra de
cercetare. Ei ne-au permis sa patrundem indeaproape in
vietile lor, si astfel am putut vedea actiunea efectiva a marii
Legi, asa cum ne-au demonstrat-o ei. Ii numim Maestri,
acesta fiind pur si simplu numele pe care li l-am dat noi.
Oricine care traieste viata descrisa aici este indreptatit la
veneratia si consideratia acordate unui Maestru.
Documentele si manuscrisele - experienta noastra
directa cu Maestrii - au fost conservate. Personal, in acea
vreme gindeam ca lumea nu era pregatita pentru acest
mesaj. Eram un membru independent al grupului de
cercetare, si acum imi public notele sub titlul "Viata si
invatatura Maestrilor din Extremul Orient" cu gindul ca
cititorul le poate accepta sau respinge, dupa cum doreste.
Aceasta carte, care va fi urmata de altele, prezinta
experienta primului an al expeditiei alaturi de Maestri.
Include invatatura lor, care a fost inregistrata de noi
stenografic atunci, cu permisiunea si revizuirile lor.
Maestrii accepta ca Buddha reprezinta Calea Iluminarii,
dar explica, in mod clar, ca Christ ESTE Iluminarea, sau o
stare de constiinta pe care o cautam toti - Lumina Christica
a fiecarui individ; deci, lumina oricarui copil nascut in lume.
Baird T. Spalding
CAPITOLUL I
In timpurile noastre se tiparesc atit de multe lucrari in
problemele spirituale si exista o atit de mare trezire si
cautare a adevarului despre marii invatatori ai lumii, incit
sunt indemnat sa va expun experienta mea cu Maestrii din
Extremul Orient.
In aceasta carte nu incerc sa propovaduiesc un nou cult
sau religie; doar dau rezumatul experientei noastre cu
Maestrii, incercind sa arat marile adevaruri fundamentale
ale invataturii lor.
4
4
Acesti Maestri sunt raspinditi pe un teritoriu
intins si, din perioada cind cercetarea noastra in metafizica
a acoperit acea mare portiune din India, Tibet, China si
Persia, nu s-a facut nici o tentativa de autentificare a
acestor experiente.
In echipa noastra eram 11 oameni practici, cu pregatire
stiintifica. Cea mai mare parte a vietii noastre o
petrecusem in munca de cercetare. Eram obisnuiti sa nu
acceptam nimic decit daca era complet verificat, si nu luam
niciodata nimic drept valabil fara dovezi.
Pornisem foarte sceptici si ne-am intors profund convinsi
si convertiti, incit trei dintre noi s-au dus inapoi, hotariti sa
ramina pina cind vor fi capabili sa implineasca lucrarile si
sa traiasca viata exact asa cum traiesc astazi acesti
Maestri.
Cei care ne-au sprijinit atit de mult in cercetarea noastra
au cerut ca numele lor sa fie trecute sub tacere in
eventualitatea publicarii memoriilor expeditiei. Nu voi relata
altceva decit faptele asa cum s-au petrecut, folosind, cit
mai exact posibil, cuvintele si expresiile celor pe care i-am
intilnit si cu care am fost impreuna in fiecare zi, in timpul
expeditiei.
Una dintre conditiile intelegerii noastre dinaintea inceperii
cercetarii era de a accepta mai intii ca pe un fapt orice
lucru la care aveam sa fim martori si de a nu cere explicatii
inainte de a fi intrat in profunzimea cercetarii, primind
lectiile lor, traind si observind viata lor zilnica. Trebuia sa
insotim acesti Maestri, sa traim alaturi de ei si sa tragem
propriile noastre concluzii. Eram liberi sa stam cu ei cit de
mult timp doream, sa punem orice intrebare, sa folosim
puterile noastre de deductie in obtinerea concluziilor si, in
final, sa acceptam ceea ce vazusem ca pe un fapt real sau
ca pe un fals. Nu s-a facut nici un efort de a ne influenta,
cumva, judecata. Ei doreau ca noi sa devenim profund
convinsi, si nu doar sa dam crezare oricarui lucru pe care il
vedeam sau auzeam. De aceea, voi aduce aceste
intimplari inaintea cititorilor si le voi cere sa accepte sau sa
respinga, dupa cum gasesc ei de cuviinta.
Ne aflam in India de circa 2 ani, facind cercetari de
rutina, cind l-am intilnit pe Maestrul cunoscut in aceasta
carte ca Emil. Mergind pe o strada din orasul unde
stateam, atentia mi-a fost atrasa de o multime de oameni.
Am vazut ca centrul de interes era unul dintre magicienii
5
5
strazii, sau fakiri, atit de obisnuiti in aceasta tara.
Stind acolo, am observat un barbat mai virstnic, care nu
era din aceeasi casta cu cei din jurul sau. M-a privit si m-a
intrebat daca eram de mult in India.
-De circa doi ani, i-am raspuns.
-Sunteti englez? A intrebat.
-American.
Eram surprins si foarte bucuros sa gasesc pe cineva
vorbind engleza. L-am intrebat ce credea despre
spectacolul care se desfasura. Mi-a raspuns :
- O, este un fapt obisnuit in India. Acesti indivizi se
numesc fakiri, magicieni sau hipnotizatori. Ei sunt tot ceea
ce implica aceste denumiri; dar sub toate acestea se afla
un profund inteles spiritual, pe care putini il discern, si din
asta va veni, intr-o zi, mult bine. Aici e doar umbra lucrului
din care au izvorit toate. Au stirnit o multime de comentarii,
dar se pare ca inca nu li s-a gasit adevaratul inteles, caci
sub toate acestea, in mod cert, exista un adevar.
Aici ne-am despartit si, in timpul urmatoarelor patru luni,
l-am intilnit ocazional. La un moment dat, expeditia noastra
se confrunta cu o problema care ne dadea multa bataie de
cap. In mijlocul grijilor noastre, m-am intilnit iar cu Emil.
Imediat m-a intrebat ce ma framinta si a inceput sa-mi
vorbeasca despre problema noastra.
Am ramas uimit, caci stiam ca nimeni din echipa noastra
nu vorbise despre asta in afara micului nostru cerc. Era atit
de familiarizat cu intreaga problema, ca am simtit ca stia
toata chestiunea. Mi-a explicat ca avea o oarecare intuitie
a afacerii, si ca se va stradui sa ne ajute.
Dupa o zi-doua, chestiunea era limpezita, scapindu-ne
de griji. Ne-am minunat de asta, dar ocupindu-ne cu altele,
am uitat curind.
Survenind alte probleme, am capatat obiceiul sa le discut
cu Emil. Se parea ca, de cum discutam cu el necazurile
noastre, ele incetau sa mai existe.
Tovarasii mei se intilnisera si vorbisera cu Emil, dar le
spusesem putine despre el. In acea vreme citisem mai
multe carti, alese de Emil, despre traditiile hinduse, si eram
pe deplin convins ca el era unul dintre adepti. Curiozitatea
mea era puternic alimentata, si interesul meu sporea cu
fiecare zi.
Intr-o duminica dupa-amiaza, Emil si cu mine ne
plimbam pe un cimp, cind el mi-a atras atentia asupra unui
6
6
porumbel care se rotea deasupra noastra, si a
afirmat cu simplitate ca pasarea il cauta pe el. A ramas
complet nemiscat, si dupa citeva clipe pasarea s-a lasat pe
bratul sau intins. Mi-a spus ca pasarea avea un mesaj de
la fratele lui din Nord. Acesta s-a dovedit a fi un discipol
care nu atinsese abilitatea de a comunica direct, astfel ca
alesese acest mijloc. Mai tirziu am aflat ca Maestrii sunt
capabili sa comunice instantaneu unul cu altul prin
transmiterea gindurilor sau, cum spun ei, printr-o forta mult
mai subtila decit electricitatea sau undele radio. Atunci am
inceput sa-i pun intrebari, si Emil imi arata ca putea sa
cheme pasarile la el si sa le dirijeze zborul cind erau in aer,
ca florile si copacii il salutau inclinindu-se, ca animalele
salbatice veneau la el fara teama. A despartit doi sacali
care se luptau pentru corpul unui mic animal pe care il
ucisesera si il mincau. Cind el s-a apropiat, s-au oprit din
lupta si si-au pus capetele in miinile sale intinse cu o
incredere deplina, dupa care si-au continuat masa in
liniste. Chiar mi-a dat sa tin in mina una dintre aceste
tinere creaturi salbatice. Apoi mi-a spus:
- Nu eul muritor, eul pe care il vezi, este cel capabil sa
faca aceste lucruri. Este un eu mai adevarat, mai profund.
Ceea ce tu cunosti ca Dumnezeu, Dumnezeu inlauntrul
meu, Dumnezeul Atotputernic lucrind prin mine, este cel
care face aceste lucruri. De la mine, eul muritor, nu pot
face nimic. Numai atunci cind ma eliberez in intregime de
exterior si il las pe cel adevarat, pe EU SINT, sa vorbeasca
si sa lucreze, permitind Iubirii lui Dumnezeu sa se
manifeste, numai atunci pot face aceste lucruri pe care leai
vazut. Cind lasi Iubirea lui Dumnezeu sa curga prin tine
spre toate lucrurile, nimic nu se teme de tine si nu ti se
poate intimpla nici un rau.
In acea perioada am luat zilnic lectii cu Emil. Aparea
deodata in camera mea, chiar daca avusesem grija sa
incui usa cind ma retrageam. La inceput aparitia lui cind
vroia m-a tulburat, insa in curind am vazut ca el considera
ca intelesesem. M-am acomodat cu procedeele lui si am
lasat usa deschisa, ca sa poata veni si pleca dupa dorinta.
Aceasta incredere parea sa-l bucure. Nu puteam sa inteleg
toate invataturile lui si nu le puteam accepta pe deplin, nici
nu eram gata, cu toate cele vazute in Orient, sa accept
totul deodata. Erau necesari ani de meditatie care sa-mi
7
7
aduca realizarea profundului sens spiritual al vietii acestor
oameni.
Munca lor este indeplinita fara ostentatie si cu o
simplitate perfect copilareasca. Ei stiu ca puterea Iubirii ii
protejeaza si o cultiva intr-atit ca toata natura ii iubeste si le
este prietena. Mii de oameni obisnuiti sunt ucisi anual de
serpi si animale salbatice, dar acesti Maestri au trezit in
sine atit de intens puterea Iubirii, ca serpii si fiarele nu ii
ataca. Ei traiesc uneori in cele mai salbatice jungle, si
citeodata isi lasa corpul intins in fata cite unui sat ca sa il
apere de ravagiile fiarelor, si nu li se intimpla nici un rau,
nici satului, nici lor. Cind este necesar, ei umbla pe apa,
merg prin foc, calatoresc in invizibil si fac multe alte lucruri
pe care noi ne-am obisnuit sa le privim ca miracole,
realizabile numai de catre cineva care s-ar presupune ca
are puteri supranaturale.
Exista o asemanare izbitoare intre viata si invatatura lui
Isus din Nazaret, si cele ale acestor Maestri, dupa cum am
vazut in viata lor cotidiana. S-a crezut ca este imposibil
pentru om sa-si preia energia zilnica direct din cea
Universala, sa invinga moartea si sa realizeze asa-zisele
miracole pe care Isus le-a implinit cit a fost pe Pamint.
Maestrii au dovedit ca toate acestea constituie viata lor de
fiecare zi. Ei extrag tot ce au nevoie pentru necesitatile lor
zilnice direct din Univers, inclusiv hrana, haine si bani. Au
biruit moartea, astfel incit multi, dintre cei aflati in viata
acum, au peste 500 de ani, dupa cum au demonstrat clar
prin documentele lor. Exista relativ putini astfel de Maestri
in India, celelalte scoli parind sa fie vlastare ale invataturii
lor. Ei inteleg ca numarul lor este limitat si ca doar putini
discipoli pot sa vina la ei. Oricum, in invizibil ei pot fi in
numar aproape nelimitat, si lucrarea cea mai insemnata a
vietii lor pare sa fie de a trece in invizibil si a-i ajuta pe toti
cei ce sunt receptivi la invatatura lor.
Invatatura lui Emil a creat baza cercetarii pe care aveam
sa o intreprindem dupa citiva ani, in a treia expeditie a
noastra in aceste tari, in timpul careia am trait continuu
alaturi de Maestri timp de 3 ani si jumatate, am calatorit cu
ei prin Extremul Orient si am observat viata si lucrarile lor
zilnice.
Marcaje