Pagina 6 din 10 PrimulPrimul 12345678910 UltimulUltimul
Rezultate 51 la 60 din 91

Subiect: Călin Georgescu, expert ONU n dezvoltare durabilă

  1. #51
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  2. #52
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  3. #53
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  4. #54
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  5. #55
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  6. #56
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171

  7. #57
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171
    Călin Georgescu: Sunt oameni pregătiţi să-şi dedice viaţa reconstruirii acestei ţări

    1 noiembrie 2010 cotidianul.ro Actualitate Comentariile sunt nchisepentru Călin Georgescu: Sunt oameni pregătiţi să-şi dedice viaţa reconstruirii acestei ţări
    ntr-un interviu pentru ziuaveche.ro, Călin Gerogescu vorbeşte despre criză, speranţele Romniei şi despre oamenii care pot face lucrurile să meargă.

    Numele său a fost vehiculat n ultima vreme ca fiind cel al viitorului premier. Călin Georgescu este director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din Romnia. Este convins că n priviţa capitalului natural nu are nimeni ce avem noi. Cea mai mare dramă a noastră, socoteşte că este deprofesionalizarea societăţii romneşti şi mai cu seamă a clasei politice. Cnd vorbeşte despre politicianul romn spune că n 1989 s-a născut „omul nou”. Este unul dintre coordonatorii lucrării: „Romnia după criză. Reprofesionalizarea”, un veritabil proiect de ţară.
    „Pentru a mişca lucrurile din loc, dacă gndim cu capul, trebuie să-i chemăm la treabă pe oamenii care se pricep sau pe cei care ncă se mai pricep”, spune Călin Georgescu. Iată cteva din ideile expuse de el la ntlnirile Ziuaveche.ro:
    @ Romnia după criză ofera o viziune pe termen lung pentru a fundamenta măsurile pe termen scurt. Oameni vrednici sunt n ţara asta, nsă trebuie lăsaţi să se manifeste.
    @ Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, cu orizont 2030, este făcută. Cu ţinte precise, cu cifre clare, nu preluate aşa, la colţ de stradă.Nu se aplică pentru că n ultimii 20 de ani clasa politică s-a deprofesionalizat.
    @ n martie 2010, UE a scos un document strategic important: „Europa 2020”. Acolo sunt formulate cinci ţinte esenţiale, de la educaţie pnă la combaterea sărăciei. Acestea sunt exact si obiectivele Romniei. Nu trebuie să inventăm altceva, trebuie să le urmăm exact, pentru că suntem membri ai unui club. Trebuie să respectăm nişte reguli.
    @ Statul trebuie să exprime şi să promoveze maximal interesele şi drepturile propriilor cetăţeni, inclusiv dreptul lor la fericire. Doar oamenii care şi respectă profesia pot face acest lucru. Nu poţi să construieşti un viitor cu o societate deprofesionalizată. N-ai cum.
    @ Dar proprietatea privată trebuie protejată printr-o evidenţă cadastrală riguroasa. n Romnia nu există, practic, un cadastru modern, iar cadastrul fiscal lipseşte cu desăvrşire
    Ziua Veche: Cum vedeţi criza actuală, criza politică suprapusă pe criza economică?
    Călin Georgescu: Eu nu ştiu n ce măsura acestea sunt chiar neapărat o noutate pentru Romnia care se află ntr-o criză profundă de mai mult timp. Nu cred că e cazul să discutăm excesiv despre importul crizei economice şi financiare din afară , ci să ne concentrăm n primul rnd asupra crizei noastre de sistem. Sistemul a fost prost conceput iar dificultatile actuale nu sunt accidentale, care se repară n timp si treci peste ele. Fiind vorba despre tare de sistem, este nevoie ca el sa fie reconstruit. Sistemul. Despre asta vorbim.
    Dacă arunci seminţe mincinoase, tot minciună vei culege!
    ZV: Care ar fi principalul motor ce ar putea să ducă la un nceput al reconstrucţiei sistemului?
    C.G: Principalul motor este realismul şi voinţa politică. Trebuie să nţelegem odată pentru totdeauna că orice construcţie n timp, durabilă, nu se poate baza dect pe adevăr. Detaliile modului de acţiune putem să le discutăm. Dar adevărul trebuie să stea la temelia oricărei construcţii. Dacă arunci seminţe mincinoase, tot minciună vei culege!
    Z.V: De unde ar trebui să plece – de la patronate, de la sindicate, de la presă, de la ONG, de la liderii politici? Cine ar putea să iniţieze această reconstrucţie?
    C.G: Istoric, aşa cum s-a construit Romnia, au fost exemple de vrfuri totdeauna, oameni care au tras după ei un ntreg popor. Pot să afirm – mai ales ţinnd cont de situaţia n care ne aflăm – că nu trebuie confundat poporul cu actiunea unor elemente desuete. Dimpotriva, poporul trebuie ndemnat să se ridice la nălţimea istoriei mari pe care o are. Romnia nu este cea care apare adesea la televiziune, ea este a oamenilor care au făcut istorie, că a fost Brătianu, că a fost Gusti, că a fost Iorga, n orice caz oameni care au spus ceva lumii ntregi. Eu nu pot fi nicicnd de acord, personal cel puţin, cu acei diriguitori sau comentatori de ocazie care aruncă blamul pentru necazurile prin care trecem asupra unor nchipuite tare de caracter naţional. Sunt total mpotriva celor care susţin că ar fi vorba de o defecţiune genetică a acestui popor – că toţi suntem hoţi şi leneşi. Nu este adevărat. Nu suntem toţi hoţi şi leneşi. Cel mult poate că am fost prost conduşi.
    Aş mai adăuga ceva ce mi se pare important. Democraţie fără proprietate privată nu se poate. Dar proprietatea privată trebuie protejată printr-o evidenţă cadastrală riguroasa. n Romnia nu există, practic, un cadastru modern, iar cadastrul fiscal lipseşte cu desăvrşire. Serviciile de cadastru trebuie să fie oferite de stat, nu să fie plătite de către cetăţean.
    Sacrificiile trebuie sa aiba un scop
    Z.V: Există variante la politicile de austeritate care sunt aplicate de Guvernul Boc?
    C.G: mi vine greu sa nţeleg ce sens mai are n actuala situaţie conceptul de austeritate. Sacrificiile trebuie sa aiba un scop. Trebuie să investeşti n ceea ce timp de 20 de ani nu s-a făcut. Iar cea mai importantă piesă pe care o consider n acest moment pentru Romnia şi care nu s-a luat n calcul este anume investiţia n om. Deci trebuie să investeşti n calificarea oamenilor pentru profesii cerute pe piata muncii exact n momentele astea, ca să poţi trece pragul. Asta fac toate ţările lumii civilizate n clipa de faţă, uitaţi-vă ce fac SUA care investesc masiv n educaţie şi ştiinţă, ce face Finlanda, uitaţi-vă ce fac ţările nordice, ce face China, care trebuie urmarită cu mai multa atenţie. Investiţia n resursa umană este singura capabilă să ne scoată din marasm prin generarea de idei, ndemnare şi concepte inovatoare. Numai astfel vom putea corecta acea greşeală de sistem despre care am vorbit. Acest adevar este valabil nu doar n Romnia, ci peste tot n lume.
    Z.V: Investiţia n om presupune o durată de timp, nu dă rezultate mine.
    C.G: n clipa n care faci asta ţi iei şi măsuri de precauţie. Tocmai gndirea pe termen lung permite acţiunea rationala pe pe termen scurt, iar nu invers. Ceea ce văd acum nu pare să urmarească o strategie coerentă, care să aibă cap şi coadă. Tot ce se face trebuie subsumat obiectivelor pe termen lung, de 20-25 de ani. Aceasta se referă şi la investiţia n educaţie şi n ştiinţă, care se face ştiind unde vrei să ajungi, ce nişă vrei sa ocupi ca ţară. Abia după aceea programezi acţiunile pe termen scurt.
    „Cum arată astăzi şcoala aşa arată mine ţara”
    Z.V: Cum vi se pare proiectul de Lege a Educaţiei? Este un pas nainte?
    C.G: Nu mă pot erija n judecatorul acestei situaţii, dar un lucru este cert: confuzia este mai mare ca nainte.
    Z.V: Cum arată acum nvăţămntul romnesc? Trebuie lăsat aşa şi mbunătăţit sau reformat profund?
    C.G: n 1898, Spiru Haret spunea aşa: cum arată astăzi şcoala aşa arată mine ţara. Aceasta este ideea. La noi nu s-a făcut mai nimic n această privinţă. Priviţi ce spun cifrele: 41% din absolvenţii de liceu nu au trecut bacalaureatul n 2009, 72% din elevii de clasa a VIII-a sunt analfabeţi ştiinţific, ştiu să citească, dar nu nţeleg nimic. Mai puneţi la socoteală abandonul şcolar masiv din Romnia. Apoi, cel mai important este indicele PISA, care măsoară performanţa scolara a tinerilor de 15 ani, unde suntem pe ultimul loc din 47 de ţări – 51% din copii de 15 ani sunt la linia de formare, nu sunt pregătiţi pentru nimic. Aici este drama. Educaţia este absolut esenţială. Investiţia n educaţie este stlpul care susţine celelalte elemente ale sistemului de dezvoltare al unei ţări.
    Z.V: Fiind expert n dezvoltare durabilă, de aici ar trebui ea să plece, de la educaţie?
    C.G: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Romniei, pe care am finalizat-o n 2008, are drept coloană vertebrală educaţia şi formarea profesională, valorificarea optimă a capitalului uman.
    Z.V: Cui aţi pus la dispoziţie Strategia?
    C.G: Elaborarea unui asemenea document este o obligaţie a Romniei, ca şi a tuturor celorlalte state membre ale Uniunii Europene. A fost un efort susţinut, pe parcursul unui an. Variantele succesive au fost supuse dezbaterii publice, iar forma finală a fost aprobată de Guvernul Romniei, la finele anului 2008. Deci, practic, Strategia la orizontul anilor 2013-2020-2030 este n acest moment cel mai cuprinzator document programatic oficial al Romniei care a fost naintat institutiilor UE. Sigur, ar fi trebuit sa fie si pus n practică ncă de pe atunci.
    Apa fierbe la 100 de grade fără directive de partid
    Z.V: De atunci pnă acum au ţinut cont guvernanţii de el?
    C.G: Nu prea. Acest document rămne nsă n vigoare, nu a fost abrogat, iar după el este judecată performanţa Romniei la instituţiile de la Bruxelles.
    Z.V: Şi cum s-ar putea face ca totuşi să se amintească de el atunci cnd se proiectează anumite politici naţionale?
    C.G: Cea mai profundă daună adusă societăţii romneşti n aceşti ultimi 20 de ani, este că interventia politicului a ajuns la un grad excesiv, dublat de deprofesionalizarea clasei politice. Fiind deprofesionalizată, clasa politică nu are cum să ia n calcul elemente de substanţă mari, care fac obiectul agendei politice internaţionale la zi. Viaţa economică şi socială s-a politizat prea mult, obedienţa a luat locul competenţei, iar loialitatea faţă de partid a nceput să nlocuiască loialitatea faţă de ţară. Nu este, deci, de mirare că s-a ajuns n această situaţie. Una este să fii n această tabără deprofesionalizată şi alta este să ţi faci treaba aşa cum scrie la carte. Ştiţi cum este: apa fierbe la 100 de grade fără directive de partid. Dar dacă vine directiva de partid şi spune să nu mai fiarbă, mi-e greu să cred că se poate.
    Prefer să fiu competent pe ceea ce fac
    Z.V: Numele dumneavoastră s-a vehiculat pentru preluarea Ministerului de Finanţe, chiar pentru fotoliul de premier. Aţi intra ntr-un Guvern al Romniei avnd alături această clasă politică?
    C.G: Faptul că numele meu a fost vehiculat n presă pentru aceste poziţii mă onorează, dar subliniez că aceasta nu poate să-mi schimbe mie proiectele de viitor. Prefer să fiu competent pe ceea ce fac.
    Orice guvern ar trebui să aibă grijă de clasa mijlocie, de promovarea capitalismului la firul ierbii
    Z.V: Care ar fi măsurile esenţiale n opinia dumneavoastră ce ar trebui adoptate de Guvernul Boc sau orice alt Guvern care va veni?
    C.G: Cel mai important lucru pe care orice guvern ar trebui să l facă este să aibă grijă de ceea ce nseamnă clasa mijlocie. Pentru comparaţie, Germania are 95% din populatie in clasa mijlocie, n Romnia este exact invers, chiar sub 5%. Ca să corectezi această anomalie trebuie să ai in vedere o dispersie largă a capitalului, ncurajarea micului producător, promovarea capitalismului la firul ierbii şi crearea spaţiului său de manifestare. Att timp ct el nu creşte nu are cum să se dezvolte o ţară. Nu am nevoie doar de cinci baroni n agricultură, de exemplu, am nevoie de 500.000 de fermieri moderni si prosperi. Cam asta este diferenţa pe care eu o văd. Nu se poate face reformă cu o populaţie nemulţumită. Este imposibil aşa ceva.
    Z.V: Şi cum să mulţumim populaţia?
    C.G: V-am spus exact cum. Acesta este modelul economic care trebuie să stea la baza structurării economiei romneşti: micul producător.
    Z.V: Micul producător are nevoie de credite, de fonduri ca să se dezvolte. n acest moment, totul este blocat.
    C.G: Nu sunt importanţi numai banii, ci masurile luate n timp. Subliniez acest lucru. Uitaţi-vă la mprumuturile care se fac. Au două lacune esenţiale, vorbesc de Fond (acorful cu FMI-n.r). Prima este că n patru ani s-a triplat datoria externă. Şi a doua, lipseşte gndirea pe termen lung. mprumuturile astupă nişte găuri fără a genera, practic, o noua dinamică a dezvoltării. E ca şi cum managerul unei societăţi comerciale s-ar mprumuta la bancă numai pentru a plăti salariile. Acela numai manager nu mai este. Poate să-şi dea demisia el primul, nainte să-şi dea demisia salariaţii. Chestiunea are cel puţin aceste două laturi. Mai sunt şi alte trei. Cnd iei un mprumut trebuie să te gndeşti foarte amănunţit la trei lucruri: n ce condiţii iau banii, n ce i investesc şi dacă pot să-i dau napoi. Eu nu cred că cineva, n momentul acesta, poate să dea un răspuns la cele trei ntrebări care sunt esenţiale, sunt de manual.
    Deprofesionalizarea societăţii romneşti
    Z.V: Cine ar putea răspunde la cele trei condiţii astăzi n Romnia?
    C.G: Păi trebuie să te gndeşti nainte de a face aşa ceva. V-am spus anterior de deprofesionalizarea societăţii romneşti. Trebuie să ai oameni care se pricep şi pe care să-i laşi să-şi facă treaba. Altfel nu se poate. Deci discutăm de o reformă de sistem completă. Nu poţi să peticeşti mereu nişte lucruri care nu merg. N-ai cum.
    Z.V: Revin la o ntrebare celebră: Avem o ţară, cum procedăm?
    C.G: Nu se poate face mare lucru att timp ct nu ai un proiect de ţară, ct nu există o hartă a viitorului, ct nu ştim unde vrem să ajungem. ncă nu ne-am croit o nişă. Dumneavoastră cnd vă duceţi la piaţă să cumpăraţi ceva aveţi un buget, n buzunar. Nu poţi să iei o mie de kilograme de cartofi, iei un kilogram de cartofi şi iei nişte ardei, nişte roşii pentru ce ti-ai propus să gătesti, din bugetul pe care l ai. Dacă nu ştie nimeni unde vrea să ajungă ţara asta, cum puteţi să credeţi că se pot ntampla minuni? Eu vă spun că şi dacă s-ar mprumuta Romnia de o sută de ori mai mult dect s-a mprumutat pnă acum, banii dispar n două săptămni, dacă nu sunt precizate obiectivele strategice spre care se dirijează aceşti bani.
    Am produs un proiect de ţară: Romnia după criză. Reprofesionalizarea
    Z.V: Cine trebuie să genereze viziunea asta?
    C.G: Această viziune există. Am produs un proiect de ţară: „Romnia după criză. Reprofesionalizarea” (volum apărut la editura Compania, coordonatori Mircea Maliţa şi Călin Georgescu – n.red.). Adică nu sari din copac, trezindu-te dimineaţa. Te gndeşti, unde trebuie sa ajungem? Romnia după criză ofera o viziune pe termen lung pentru a fundamenta măsurile pe termen scurt. Oameni vrednici sunt n tara asta, nsă trebuie lăsaţi să se manifeste. Aceasta este prima condiţie.
    A doua condiţie este că noi suntem membri ai Uniunii Europene. n martie 2010, UE a scos un document strategic important: „Europa 2020”. Acolo sunt formulate cinci ţinte esenţiale, de la educaţie pnă la combaterea sărăciei. Acestea sunt exact si obiectivele Romniei. Nu trebuie să inventăm altceva, trebuie să le urmăm exact, pentru că suntem membri ai unui club. Trebuie să respectăm nişte reguli. Tot in spirit european, statul trebuie să exprime şi să promoveze maximal interesele şi drepturile propriilor cetăţeni, inclusiv dreptul lor la fericire. Doar oamenii care isi respectă profesia pot face acest lucru. Am precizat anterior, nu poţi să construieşti un viitor cu o societate deprofesionalizată. N-ai cum.
    Uitaţi-vă, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, cu orizont 2030, este făcută. Cu ţinte precise, cu cifre clare, nu preluate aşa, la colţ de stradă.
    Romnia nu este aceasta
    Z.V: De ce nu se aplica aceasta Strategie?
    C.G: Am spus din ce motive. Pentru că n ultimii 20 de ani clasa politică s-a deprofesionalizat.
    Romnia va accede la un nivel superior de civilizaţie atunci cnd conducătorii ei isi vor intelege responsabilitatea fata de istorie. Cnd vor nţelege acest lucru, ei sau alţii, atunci va fi bine.
    Z.V: Există alţii?
    C.G: Au fost, există, Romnia nu este aceasta.
    O cruntă lovitură dată Romniei a fost colectivizarea
    Z.V: Dar nu sunt n politică, nu sunt n clasa conducătoare.
    C.G: Am trecut cu toţii, să ne nţelegem bine, printr-o perioada foarte dificilă, timp de jumatate de veac. O cruntă lovitură dată Romniei a fost colectivizarea. Ea l-a rupt pe romn nu numai de pămnt, l-a rupt de istorie, l-a rupt de trecutul lui şi l-a catapultat uşor-uşor n cutii de carton, cum spunea Iorga. Dupa 1989 ne-am aflat n situaţia de recladi elita politica pe baze precare. Pe acest fond s-a vadit si cat de nociva este absenta unor repere etice clare, a bunului simţ, a profesionalismului. Avem acum drepturi, dar uneori uitam ca avem şi obligaţii. Sunt nişte reguli pe care orice societate trebuie să le respecte.
    Pentru mine nu există nu se poate
    Z.V: Avem un motiv ct de mic, n acest moment, ca să fim optimişti?
    C.G: Cu siguranţă. Sunt ferm convins. Mă uit la istorie, mă uit la oamenii care sunt. Eu vă spun aşa: La Microsoft şi la NASA a doua limbă este limba romnă.
    Z.V: Dar nu mai sunt aici.
    C.G: Da, dar sunt produşi aici, născuţi pe pămntul asta. Indiferent unde ai fi, ai n memoria ta permanent copilăria, primii ani, aştia n-o să-i uiţi niciodată. Oamenii aceştia aşteaptă un mesaj, un semn că sunt oricnd bineveniţi. Unii vor pune umărul. Sunt şi acum oameni foarte buni n această ţară. Să ne nţelegem foarte bine: pentru mine nu există nu se poate . Şi nu există nici unda asta de pesimism pe care unii o cultivă permanent, cu bună ştiinţă. Am spus mai devreme că nu suntem toţi proşti şi leneşi. Sunt lucruri excelente care se fac n Romnia. Uitaţi-vă macar n sport. Chiar aşa, nu se investeşte mai nimic şi cu toate astea apar vrfuri. De unde apar oamenii aştia? Baza succesului este munca, asta nu se nţelege ncă. Dar se va nţelege! Sunt absolut sigur că sunt oameni pregătiţi să-şi dedice viaţa lor construirii acestei ţări. Reconstruirii, de fapt, a acestei ţări. Cnd am spus reprofesionalizarea Romniei m-am gandit la redarea ţării către oamenii ei.
    Z.V: Au fost la noi n ultima perioadă şi Angela Merkel, şi Schroder, am găzduit şi Trilaterala. Pot fi interpretate ca nişte semnale. Ct de mult se poate descurca Romnia n această economie globală?
    C.G: Se va descurca att timp ct o să ştim ce să cerem şi cum să negociem. Pnă acum Romnia nu prea a negociat.
    Z.V: Şi nici n-a jucat nimic.
    Noi nu avem pe agendă problemele mari ale lumii
    Calin Georgescu
    C.G: Evident. Asta am spus chiar n prima parte a discuţiei. Noi nu avem pe agendă problemele mari ale lumii. Ele sunt trei: hrana şi apa, energia şi protecţia mediului. n 2018-2020 experţii prevestesc o criză alimentară mult mai puternică dect ce trăim noi acum. Politica economică va trebui să urmarească un nou echilibru ntre consum şi resurse. Adică să consumi din ce n ce mai puţine resurse, obţinnd o valoare adăugată din ce n ce mai mare. Ca să nţelegi starea economiei, te duci n Portul Constanţa. Acolo vezi ce se ntmplă. Toate danele sunt goale. Se exportă ce? Fier vechi şi cherestea. Dacă se exporta şi miere de albine eram ca pe vremea dacilor.
    n priviţa capitalului natural nu are nimeni ce avem noi
    Z.V: Cum vedeţi schimbarea clasei politice? Pas cu pas sau una radicală?
    C.G: E o chestiune de timp. Numai că procesul trebuie pornit. Altfel, va fi prea trziu pentru noi toţi. Noi trebuie să ne racordăm la modul n care se mişcă lumea. Trebuie să fim prezenţi la marile negocieri. Nemaivorbind de prezenţa n marile instituţii unde se stabileşte viitorul, mă refer, printre altele, la OCDE.
    Subliniez ca interesele noastre fundamentale sunt legate de bunăstare si securitate. Interesul bunăstării se realizează n cadrul Uniunii Europene. Interesul de securitate se asigură n cadrul NATO, avnd ca factor de echilibru Statele Unite. Este limpede că Romnia nu mai are altă variantă. Dar trebuie să ştim clar ncotro mergem, ce vrem să spunem acestei lumi. Cnd spui că eşti romn, trebuie sa fii identificat cu o nişă de excelenţă, cu o oportunitate pe care ai ştiut să o valorifici. Noi putem să facem asta. Am mai spus-o: n cele trei priorităţi ale lumii, hrana şi apa, energia şi mediul putem să avem leadership european. Asta este cert. n priviţa capitalului natural nu are nimeni ce avem noi. Avem şi creiere şi capacitate inovativă. Trebuie doar sa descătuşăm potenţialul economiei la firul ierbii, economiei civice. Atunci cnd micul ntreprinzător devine puternic, automat creşte puterea ţării. O nişă pe care o avem este agricultura. Acum importăm 80% din ce consumăm, dar avem o ţară care poate să hrănească jumatate de Europă. Pentru a mişca lucrurile din loc, dacă gndim cu capul, trebuie să-i chemăm la treabă pe oamenii care se pricep sau pe cei care ncă se mai pricep. Că restul au plecat. Şi att timp ct pleacă din ţara lor avem o dramă, avem o problemă de securitate naţională.
    Cine este Călin Georgescu
    • Este reprezentant al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), secretar general al Asociaţiei Romne pentru Clubul de la Roma şi Preşedinte al Boardului Centrului European de Suport pentru Clubul de la Roma din Viena.
    • Anul acesta a fost numit Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului.
    • Este director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din Romnia.
    • Este doctor n pedologie din 1999.
    • A fost secretar general n Ministerul Mediului şi director al Direcţiei Organizaţii Economice Internaţionale n cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
    S-a născut la Bucureşti, la 26 martie 1962.
    https://www.cotidianul.ro/calin-geor...-acestei-tari/


  8. #58

  9. #59
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    67.999
    https://www.youtube.com/watch?v=f5Kl88Vf0dY

    Călin Georgescu, conferinţa “Motivaţia: Romnia”, Iaşi, 24.09.2014

    1:33 PMCălin Georgescu, conferinţa “Motivaţia: Romnia”, Iaşi, 24.09.2014 - YouTubehttps://www.youtube.comESTE EXTREM DE INTERESANT CE SPUNE ACEST PARINTE

  10. #60
    Administrator Avatarul lui admin
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    5.171
    https://www.youtube.com/watch?v=5f5yVwVRhOQ

    Conferința Motivația: Romnia, Smbăta de Sus, jud. Brașov - Partea II


Pagina 6 din 10 PrimulPrimul 12345678910 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •