Piramidele de la Şona din Țara Făgărașului - legende și proveniență

a fost acolo: FlorinAndrein JUL-2012
CASETA TEHNICĂ
SCURTĂTURI:

Documentările pentru concediile noastre au dus, de-a lungul anilor, spre descoperirea unor locații mai putin știute şi vizitate, dar cu att mai interesante pentru noi.
In luna iulie din anul 2012, n cursul unui astfel de concediu, am alocat o zi pentru vizitarea piramidelor de la Şona, de lngă Făgăraș.
Documentarea despre zona respectivă pornea de la realitatea că Şona este un sat uitat de lume, așezat pe malul stng al Oltului, n apropiere de Făgăraș.
Singura deosebire ntre Şona şi celelalte sate din Țara Făgărașului constă n ciudatele ridicături de pămnt, de forma unor piramide, de la marginea așezării respective.
Teoriile despre cele opt piramide de pămnt existente lngă satul Şona au la bază att reminiscențe ancestrale şi folclorice, ct şi interpretări aşa-zis științifice ale movilelor de acolo.
Să vedem nti cum se ajunge acolo.
Punctul de plecare pentru vizitarea piramidelor de la Şona trebuie să fie neapărat orașul Făgăraș. Noi am pornit inițial dinspre Zărnești, iar odată ajunși la Șercaia, am ncercat să găsim drumul spre Şona trecnd prin comuna Hălmeag. Nu am reușit dect să dăm peste un pitoresc sat transilvănean, iar la marginea lui a trebuit să facem cale ntoarsă și să mergem spre Făgăraș.
Ajunși n orașul Făgăraș, am mers spre Cetatea Făgăraș (pe care am şi vizitat-o la ntoarcerea de la Şona), iar acolo a apărut primul indicator de orientare turistică, pe fond maro, Spre Piramidele de la Şona
De aici traseul auto a tranzitat un cartier cu o populație mai… colorată, iar la 3 kilometri de Făgăraș am intrat n comuna Şona.
Din păcate aici lipseau cu desăvrșire indicatoarele, dar piramidele de pămnt se puteau vedea şi am ncercat mai nti o apropiere ochiometrică spre ele.
Prima ncercare a dat greș, așa că ne-am ntors cam un kilometru, pnă la ultima bifurcație mai importantă din satul Şona și acolo am luat-o la stnga. Am dat peste rămășitele unei clădiri care ar fi aparținut CAP-ului din sat, am parcat mașina acolo și am plecat pe jos spre piramide. După circa un kilometru de mers, parțial pe drum de țară, iar apoi de-a dreptul prin iarba naltă din zonă, am ajuns la poalele primei piramide de pămnt.
De departe nu-ti poți da seama de mărimea lor, dar, ajuns la baza lor, te copleșesc.
Cele opt movile de pămnt așezate pe un deal din apropierea satului au avut inițial o formă perfect piramidală, dar vntul și ploile le-au erodat. Piramidele sunt așezate pe două linii paralele, la marginea unei terase lungi de aproximativ un kilometru.
Am nceput ascensiunile lor, prilej cu care ne-am convins că nu sunt deloc mici de nălțime, cum ai impresia cnd te apropii de ele și am studiat de sus zona nconjurătoare. nspre sud, privirea ți se oprește pe malul ndiguit și taluzat al Oltului, nsă n celelalte direcții orizontul nu este deloc ngrădit.
După circa o oră de studiat interesantele piramide de acolo, am reluat drumul napoi spre mașină, găsind de abia acum un drum agricol (căci n jurul piramidelor sunt culturi agricole peste tot), care ne-a scos chiar lngă locul unde am parcat noi mașina.
Ca punct de reper, din drumul ce trece pe lngă construcțiile n paragină ale fostului CAP, pe partea dreapta a lui, este un mic pod de piatră, de circa doi-trei metri lungime și pe acolo trebuie mers, chiar dacă după aceea aveți impresia că drumul respectiv se nfundă, n realitate sunt doar două trei bucle prin vegetația deasă de acolo, care maschează traseul cel mai scurt spre piramide.
Coordonate GPS: 45.855406, 25.065147
Pozele atașate aici sper să vă convingă mai mult despre frumusețea locurilor pe care, zic eu, merită neapărat să le vedeți.
La napoiere am folosit același drum de la venire şi am poposit la Cetatea Făgăraș.
In final, cteva speculații asupra originii piramidelor de la Şona
Sătenii folosesc pentru movilele uriașe de pe platoul de lngă fostul CAP numele de "guruieții". Prin sat se zice că, dacă se pune o lamă de ras la o treime de baza unei movile de pămnt de acolo, aceasta se ascute singură. Apa dintr-un vas așezată n același loc capătă proprietăți curative, iar carnea nu intră n putrefacție.
Curioși să afle ce ascund piramidele nauntru, localnicii au ncercat să sape la baza movilelor de pămnt, dar n-au fost lăsați de autorități.
Nici arheologii chemați de ei n-au reușit ncă să dezlege misterele guruieților, nefăcnd altceva dect să alimenteze imaginația iubitorilor de mituri.
Obișnuiți cu prezența movilelor, localnicii au ncercat totuși de-a lungul anilor să-și explice ce este cu acei munți de pămnt, nalți de 20-30 de metri, ridicați chiar n mijlocul unei terase.
Una dintre cele mai populare legende spune că, pe vremuri, niște uriași au venit dinspre munții Făgăraș şi au trecut Oltul. Pentru că s-au umplut de noroi, cnd au ajuns pe locul unde se afla piramidele, și-au scuturat ncălțările. Bucățile de pămnt au format dmburile de astăzi.
Altă legendă spune că piramidele au fost ridicate de turci. Cnd mergeau spre apus, otomanii și lăsau acolo, din turbane, pămntul adus din Turcia.
De-a lungul anilor, din vorbă n vorbă, povestea guruieților de la Şona a ajuns şi la urechile unor arheologi. La prima vedere, fiind acoperite de vegetație, piramidele de la Şona pot fi asemuite cu niște tumuli, sub care celții şi sciții și ngropau căpeteniile, mpreună cu un ntreg tezaur de arme şi podoabe. Cum aceste popoare au trecut şi pe teritoriul tarii noastre, prima tendința a arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. Mai mult, n jurul guruieților de la Şona, arheologii au găsit ceramică din epoca trzie a bronzului şi din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.
Printre cei mai pasionați arheologi atrași de misterul guruieților de la Şona s-a numărat şi profesorul universitar Gavril Budău. Arheologul a adus aici doi cercetători basarabeni, care anterior au scris mai multe cărți despre daci. Unul dintre basarabenii veniți să cerceteze movilele de la Şona este Andrei Vartic. Fizician de formație, acesta a cercetat aproape toate cetățile dacice din Munții Orăștie. El crede că piramidele de pămnt au fost ridicate sau folosite de daci. Arheologii brașoveni susțin nsă că n zonă nu au găsit dect puține bucăți de ceramică dacică.
Alte patru piramide asemănătoare există la marginea unui sat apropiat de Şona, la Hălmeag (noi care am trecut prin Hălmeag, căutnd drumul, nu le-am observat…). Acestea, nsă, nu sunt aşa de bine conturate, fiind erodate de vnt. Si lngă satul Bunești există, de asemenea, guruieți. In apropierea lor s-au găsit urme de locuire dacică şi o terasă asemănătoare celei de la Şona. Cercetătorul Andrei Vartic susține că, pe o hartă a Romniei, piramidele constituie vrful unui triunghi dreptunghic, ale cărui laturi unesc vrful Omu (muntele sacru al dacilor) şi sanctuarul de la Racoș.
Un alt triunghi, mai mare, are n vrfuri cetatea dacica de la Racoș, vrful Omu şi cetatea dacica Sarmizegetusa.
Revenind la realitățile zilelor noastre trebuie din nou să remarcam că acest loc de basm din frumoasa noastră ţară nu este promovat deloc de cei n măsură să facă asta.
Informațiile despre piramidele din satul Şona au fost răspndite mai degrabă de cei care ajung din ntmplare n zonă


Articol ncărcat de FlorinAndrei in [28.05.2015 / 16:02:16][validat & publicat in 28.05.15 / 18:15:33]
VIZUALIZĂRI: 3534

Foto atașate (se deschid n pg nouă)