O destinație fantastică mai puțin cunoscută: valea Buzăului

by admin | Descoperă locuri, pe la noi | 0 comments

Judeţul Buzău, ţinut de legendă şi tradiţie milenară care dispune de toate formele de relief, înseamnă fără exagerare mica Românie pentru călătorul care doar într-o singură zi poate merge de la câmpie la munte.De la Bucureşti la Buzău se poate ajunge uşor prin Ploieşti pe şoseaua DN1B- E577 care merge paralel cu dealurile din subcarpaţii de curbură.

Ajunşi la 20 de kilometri de Buzău turiştii pot vira la stânga din şoseaua principală pentru a face o plimbare pe aşa numitul Drum al Vinului.Piatra,vinul de colecţie şi memoria daco-romanilorUn prim popas se poate face în localitatea Pietroasele care a dobândit faimă în toată lumea după ce în anul 1837 doi meşteri locali care lucrau la o carieră de piatră din zonă au descoperit tezaurul Cloşca cu Puii de aur.Drumul spre obiectivul turistic trece chiar prin poarta lui Moacă Ion, singurul cioplitor care a mai rămas în zonă.Omul povesteşte curioşilor legenda comorii pe care o ştie din bătrâni “Aurul era păzit de un duh rău.Mie mi s-a povestit că în momentul în care cei doi au început să sape după piatră s-au deschis dintr-o dată două uşi mari de fier şi a ieşit un duh care a cerut un suflet.Ei au dat un suflet şi aşa au putut să ia comoara.Era o comoară legată cu blestem” povesteşte cioplitorul.
În satul Pietroasa Mică tradiţia prelucrării pietrei de calcar dăinuieşte încă din perioada precreştină şi a ocupaţiei romane.
Prima dovadă o fac termele romane clădite din calacarul smuls cu trudă din coasta dealurilor .
Aflată in inima podgoriei Dealul Mare, localitatea Pietroasele mai este renumită şi pentru soiurile de vin de pe vremea lui Burebista.
Pensiunile turistice din zonă sunt recunoscute şi ele pentru bucatele preparate pe bază de struguri şi vin.
Curioşii se pot caza la o pensiune mai puţin obişnuită, în butoaie. Străinii plătesc 55 de lei pentru o noapte petrecută într-un butoi. În „meniu“ sunt incluse şi degustări de vinuri tradiţionale, cum ar fi o Tămâioasă de Pietroasele.
„Cei mai mulţi clienţi îi avem din Bucureşti şi din zona Moldovei, dar am avut şi oaspeţi din Franţa, Germania şi Grecia. După ce se fotografiază şi ajung acasă, le arată prietenilor ce experienţă au avut atunci când au dormit în butoaie şi apoi vin şi ei aici”, povesteşte Vasilică Roşca, propiretarul pensiunii.
Primarul comunei Pietroasa Cornel Enache speră ca turismul să se dezvolte mai mult în zonă.
“Deja avem o pensiune, unde turiştii sunt cazaţi în butoaiede vin şi văd că mai sunt şi la alţi doritori care să pună în valoare specificul zonei. Avem o zonă foarte bogată istoric vorbind şi vrem să îmbinăm Tămâioasa cu tradiţia”. mai spune Cornel Enache.
Turiştii ajunşi la Pietroasa pot vizita şi unul din cele mai importante monumente ale geto-dacilor, ruinele cetăţii geto dacice de la Gruiul Dării aflate pe drumul spre releul din localitate.
Obiectivul datează dupa ultimele estimări ale arheologilor de peste 4000 mii de ani de la sfărşitul epocii pietrei.
Legendele din zonă mai spun că pe Dealul Gruiu care se află la mică distanţă de locul unde a fost descoperita Cloşca cu pui de Aur, ar mai exista comori deocamdată nedescoperite.
Călătoria spre valea Buzăului continuă pe drumul vinului prin Merei şi apoi prin localitatea Verneşti de unde se virează la stânga pe DN10 Buzău-Braşov.
Următorul popas îl facem în patria chihlimbarului de la Colţi unde ajungem după ce virăm la dreapta din DN10 după ce ajungem la Pănătău.
Chihlimbarul de “Colţi”, unicat în lume
În patria comercianţilor de chihlimbar de la Colţi, aurul nordului cum era denumit în vechime, stă expus în singurului muzeu din ţară celebru pentru colecţia de exponate rare care conţine singura colecţie de romanit din lume
În casa cu etaj ridicată în anii 70 de comunitatea locală, se află cel mai vechi chihlimbar ce datează de acum 60 de milioane de ani.
“Romanitul cel mai apreciat şi cel mai vechi din lume, nu se găseşte decât la Buzău.Mai sunt muzee de acest gen în Europa sau în lume dar cu alt tip de chihlimbar care nu se compară cu cel de la Colţi “povesteşte directorul Muzeului Judeţean.
Asemănat cu misterioasul orichalc sacru la atlanţi după unii istorici, chihlimbarul de la Colţi a primit în urmă cu un secol medalia de aur în cadrul unei expoziţii de la Paris.
Mai mult decât atât Buzăul mai deţine un râvnit record recunoscut în toată lumea.Cea mai mare piatră de romanit din lume se află expusă la Muzeul judeţean iar cea de-a doua ca greutate la muzeul din Colţi.
Apreciat se pare chiar şi de cuplul Ceauşescu, din chihlimbarul de Buzău se zvoneşte că şi celebrul Stalin avea confecţionată o pipă.
Muzeul chihlimbarului de la Colţi, conţine pe lângă colecţia de chihlimbar şi colecţii de flori de mină, roci, fosile şi pietre semipreţioase.
Tot aici se mai află documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pământului, atestarea documentară a localităţii Colţi.
Înainte spre Ţara Luanei
Călătoria continuă de la Colţi preţ de 10 km spre localitatea Bozioru unde turiştii pot descoperi Babele de la Ulmet.

Am pornit spre legendara Ţară a Luanei, înarmaţi cu speranţa de a descoperi un tărâm mitic, învăluit în misterul legendelor amintite adesea în cărţile profesorului Mândricel, cel care a scos din anonimat comuna Bozioru din judeţul Buzău.
Curenţii de aer, ploile dar şi mâna lui Dumnezeu au făurit de-a lungul anilor, pe creasta unui deal din comuna buzoiană Bozioru, o formaţiune stâncoasă extrem de stranie, compusă din pietre rotunde, parcă şlefuite de un meşter pietrar.
Localnicii dar şi primii geografi care au luat contact cu aceste stânci le-au numit Babele de la Ulmet, pentru că seamănă izbitor cu cele din Masivul Bucegi.
În zona Bozioru circulă numeroase legende despre o veche populaţie de uriaşi, cum că aici ar fi existat Țara Luanei care era populată de extratereştri şi chiar relatări despre dispariţii misterioase.
Poveştile cu aură de science fiction au început să circule încă din anii 80 după ce ar fi avut loc dispariţii stranii ale unor străini care au fost învăluiţi într-o ceaţă albăstruie.
Oamenii cred că străinii au fost pedepsiţi după ce au cutezat să pună piciorul în tainicele ţinuturi ale luanilor.
Platoul Babelor de Buzău, peisaj ireal învăluit în mister
În zona Bozioru mai circulă şi numeroase legende despre o veche populaţie de uriaşi care ar fi existat în Ţara Luanei .
Iar dacă vii în zonă, atras tocmai de aceste mituri, tresari la vederea fiecărei ciudăţenii a naturii, de care dai la tot pasul. Odată ajunşi în centrul comunei Bozioru, oricare dintre localnici îţi poate deveni ghid turistic.
Am cerut ajutorul unui sătean trecut de 50 de ani pe nume Paul, angajat al primăriei. Echipa noastră a pornit cu călăuza pe uliţele înguste de munte de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu.
După ce am ajuns la un islaz, am urcat preţ de 20 de minute către cresta Babelor de la Ulmet. O piatră perfect rotundă anunţă apropierea de suratele mai mici ale Babelor din Bucegi
După o luptă aprigă cu mărăcinii turiştii care ajung în zonă pot admira frumuseţea stâncilor în formă de ciuperci frumos şlefuite parcă de misterioşi meşteri pietrari.
Cea mai înaltă dintre babele de la Ulmet are doi metri
Ciudat este că formaţiunea stâncoasă se află pe un platou de nisip, izolat iar unele dintre stânci sunt perfect ovale, iar altele au forma unor farfurii zburătoare.
„Seamănă cu Babele din Bucegi şi nu-şi explică cum s-au format pietrele astea deşi unii învăţaţi zic că au fost făcute de apă şi vânt. Eu le ştiu de mic copil, şi e păcat că nu ştie lumea de frumuseţile astea” întăreşte localnicul Paul Cernea .
Frapează însă unele forme perfect rotunde ale câtorva stânci care stau pe jumătate îngropate în nisipul moale din vârful dealului aruncate parcă în urma unui război între titani.
Cazare la pensiune sau în gospodăriile localnicilor
Dacă te prinde noaptea în comuna Bozioru, e bine de ştiut că aproape de centrul comunei se află o pensiune cu cel puţin şase camere şi câteva gospodării ale localnicilor, care s-au obişnuit deja să găzduiască turişti.

Primarul comunei Bozioru spune că se pot face cazări la oameni, unde se trăieşte numai cu mâncare naturală:
„De la noi din Bozioru, mai pot fi organizate drumeţii către aşezările rupestre din satul Nucu, la biserici din lemn, vechi de câteva sute de ani dar şi excursii la Muzeul Chihlimbarului din comuna Colţi.Vrem ca pe viitor să atragem cât mai mulţi turişi pentru că este singura noastră şansă de relansare economică” mai spune edilul.
La poalelele Penteleului
După vizita din patria chihlimbarului şi Ţara de legendă a Luanei, revenim pe DN10 pentru a ne continua itenerariul spre poalele masivului Penteleul.

De la Pănătău o ţinem înainte până la Nehoiu de unde virăm la dreapta către Gura Teghii şi apoi spre satul Varlaam pe un traseu de 16 km pe un drum judeţean.
Comuna Gura Teghii aflata la rădăcina giganticului vârf al Penteleului este situată în partea cea mai nordică a judeţului Buzău la distanţa cea mai mare de municipiul resedinta de judeţ dintre toate localităţile.
Datorită condiţiilor geografice principalele preocupări ale locuitorilor acestor locuri au fost încă de la începuturi legate de creşterea animalelor, în mod special a turmelor de oi.
Pensiunile din Varlaam – Gura Teghii sunt renumite pentru curele de combatere a stresului şi pentru felurile de mâncare tradiţională împrumutate de la ciobani şi de la vechii haiduci.
Localnicii de la poalele Penteleului ştiu din bătrâni că îmbaierea în zer face pielea catifelată şi te scapă de stress, iar câte un pahar băut înainte de fiecare masă scade colesterolul şi ajută la digestie.
Preşedintele ANTREC Cristina Partal spune că efectul zerului este unul tămăduitor: „ Îmbăiatul în zer este tămăduitor pentru anumite boli şi ajuta excelenta întreţinere a pielii pe cale natrurală. Turiştii care vin pentru prima data la Varlaam, sunt uimiţi că nu au cunoscut până acum această zonă. Aici ciobanii prepară brânza dupa metode clasice iar gospodinele se întrec în prepararea bulzului de Varlaam –bulgări de mămăliguţă umpluţi cu brânză de oaie” mai spune Cristina Partal.
Pensiunile din zona Gura Teghii- Varlaam înscrise în Asociaţia Natională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural şi-au inclus deja în ofertă această tradiţie locală şi îi aşteaptă pe turişti cu brânzeturile fabricate manual de ciobanii din zonă, dar şi cu băi în zer, lapte şi miere.
La trap pe Valea Chiojdului
Pe drumul de întoarcere de la Varlaam spre Buzău avem programat un mic ocol pe sălbatica Vale a Chiojdului pe care o vizităm. Din DN 10 după ce trecem de localitatea Pătârlagele virăm la dreapta spre comuna Calvini şi apoi spre Chiojdu.
Turiştii care ajung în pelerinaj pe sălbatica vale a Chiojdului rămân fără cuvinte după ce descoperă peisajele desprinse din poveşti.Oamenii locului îşi întâmpină întotdeauna oaspeţii cu celebra ospitalitate românescă, un pahar mic de tărie înainte de masă .
Cei care vor să descopere aerul curat şi frumuseţea zonei, sunt sfătuiţi să renunţe la maşină şi să meargă pe mâna sătenilor care la un preţ modic le oferă o plimabre pe Valea Chiojdului în căruţe tradiţionale.
La întoarcere prezentarea bucatelor alese de către gazdele pensiunilor agroturistice este o lege nescrisă.Mielul haiducesc la groapă, iedul la ceaun, raţa leşească pe varză, produsele mocăneşti iuţi combinate cu ţuică mortală de Chiojdu fac deliciul gurmanzilor.
Realaxare în fân
După o cină regească preparata după reţete haiduceşti, cei care vor să se relaxeze pot alege să se odihnească într-un cotlon al casei neobişnuit pentru un orăşean de rând, odaia cu fân.
Proprietarul unei pensiuni din Chiojdu Ioan Lezeu cunoscut de apropiaţi ca Tata Lice are pregătită pentru turişti odaie cu fân special construită pentru relaxare.
Fânul este obţinut prin cosire, cu un conţinut ridicat de plante medicinale. Acesta este motivul pentru care oamenii locului folosesc de sute de ani această metodă pentru a fi sănătoşi şi veseli.
“Baia de fân este o terapie specifică acestei zone. Pernele de asemenea sunt umplute cu iasomie şi mirosul este îmbietor. În fiecare seară când pui capul pe pernă a doua zi te trezeşti foarte bun de muncă.Am adus în acest pod de casă fân amestecat cu ierburi de munte. Cimbrişorul aidoma busuiocului la atingere, adăugat în acest cocktail începe să degaje un miros deosebit în contact cu căldura corpului, cu efect sedativ pentru sistemul nervos şi revigorant pentru organism” mai spune Ioan Lezeu.
Destinaţie finală la Vulcanii noroioşi
De la Chiojdu ajungem din nou în DN10 şi apoi virăm la dreapta spre Buzău pentru a face ultimul popas din periplul de o zi.

La aproximativ 20 de kilometri de municipiu Buzău virăm la stânga către Berca şi apoi spre comuna Scorţoasa pentru a vizita peisajul selenar pe care se află Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici.
Conurile vulcanilor de noroi şi pământul arid din jurul lor, în care aluviunile au săpat cratere adânci chiar de doi metri, compun un peisaj unic, atractiv atât pentru turişti cât mai ales pentru profesioniştii din domeniul foto.
“Vulcani noroioşi sunt formaţiuni create de gazele naturale care ies de la 3.000 de metri adâncime, traversează un sol argilos şi apoi pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă iar nămolul format de acestea se usucă în contact cu aerul, formând nişte conuri asemănătoare unor vulcani.” ne explică Dumitru Roşu, custodele rezervaţiei Vulcanii Noroioşi.
De foarte mulţi ani, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici sunt cele mai puternice argumente pentru turiştii din ţară şi din străinătate care aleg să viziteze judeţul Buzăul.
În fiecare lună, cel puţin cinci mii de vizitatori admiră craterele şi faliile adânci săpate de scurgerile de noroi.
Sursă: stiridebuzau.ro


https://www.turismistoric.ro/o-desti...alea-buzaului/