Distribuie articolul
Facebook8
Facebook Messenger
Twitter
Email
Pinterest
Share
Conceptul de coworking se consolidează în marile orașe din România. În București, Timișoara, Cluj, Brașov și Iași funcționează birouri unde persoane cu interese diferite împart același spațiu, aceleași resurse și facilități.
Să lucrezi într-un spațiu de coworking este ca și când ai da curs unui anunț de la rubrica de închiriat birouri, unde ai primi în preț și un grup de colegi de gașcă și săritori, dar și un administrator care organizează sesiuni de instruire și conferințe și, din când în când, chefuri.
Coworkingul este un termen atât de nou încât nu are încă o adaptare în limba română. Birourile de coworking, numite și huburi, sunt locuri unde freelanceri, liber-profesioniștii sau proprietari de micro-firme lucrează separat, dar împart același spațiu, aceleași resurse și facilități. Și, mai ales, idei. Multe idei.
Potrivit informațiile culese de pe piață de „Sinteza”, primul spațiu de coworking din România, TheHub, a apărut în 2010, la București. Au urmat, în 2011, Timișoara, prin CoworkTM și Clujul, cu Cluj Cowork. Apoi, nu neapărat în ordine cronologică, s-a înființat încă un hub la București, altul la Cluj, două la Brașov, unul la Sibiu – care și-a încetat activitatea – și, ultimul sosit, unul în Iași. În total, acum există opt spații de coworking funcționale, situate în capitală și trei dintre cele mai mari orașe ale României.
Coworkingul la lucru
Patru tineri stau concentrați pe laptopurile din fața lor, la o masă lungă, într-un birou luminos din centrul Clujului, la parterul unei vile. Pe masă se odihnesc două termosuri, cu cafea și ceai fierbinte, dar și un vin spumant rose, neînceput.
ClujHub
Spațiul e mobilat minimalist, pe alb, cu parchetul la vedere, și este „încălzit” de o fereastră care dă spre curtea interioară. Privind pe geam, o ușă verde și un gard de lemn dau senzația unui tablou agățat pe perete.
Fundalul sonor este asigurat de Ugly Kid Joe, cu „Cats in the Cradle”, peste care fiecare dintre cei patru tineri presară un șir de păcănituri de taste. Gina Lupu, Adrian Florian, Diana Tcaciuc și Larisa Șai au toți sub 30 de ani, sunt freelanceri sau proprietari de start-upuri în domenii ca programarea, organizarea de evenimente, publishingul online sau marketingul.
Fiecare lucrează pe cont propriu, dar împart același birou, în cadrul ClujHub, unul din cele două spații de coworking din capitala Transilvaniei.
Accesul într-un spațiu de coworking se face pe bază de abonament, full-time, sau pentru un anumit număr de ore lunar. Fondatorul ClujHub, Cristian Dascălu, spune că principalul avantaj al unui astfel de spațiu sunt costurile reduse. „Munca într-un hub optimizează toate costurile. Plătești un abonament, și asta îți asigură toate costurile operaționale: regia clădirii, consumabilele, cafeaua, apa, mobilierul, abonamentul la internet și TV cablu etc”, explică Dascălu.
Alt avantaj major este colegialitatea, care se naște spontan între cei care lucrează într-un spațiu de coworking. „Se generează o comunitate, un ferment de idei, din discuțiile pe care le ai cu cei alături de care împarți spațiul de lucru”, spune Florin Roșoga (36 de ani), un marketer online și blogger care își are de multă vreme biroul la ClujHub. „Am lucrat și de acasă, am testat diferența între a lucra aici și de casă, și nu se compară”, mai spune Roșoga. Apoi, îi sună telefonul mobil și poartă o scurtă discuție despre drepturile de autor cuvenite unui colaborator. Închide și continuă: „Bine, dacă vrei, poți s-o freci și aici, dar nu mult, că nimeni nu are vreme toată ziua de conversații. Pe scurt, aici ești mult mai concentrat; vii cu mentalitatea de job, nu este ce să te distragă ca acasă. Ești mai eficient”, mai spune Florin Roșoga.
„Dacă vrei, poți s-o freci și aici, dar nu mult, că nimeni nu are vreme toată ziua de conversații. Pe scurt, aici ești mult mai concentrat; vii cu mentalitatea de job, nu este ce să te distragă, ca acasă. Ești mai eficient”
Florin Roșoga, marketer online, membru ClujHub
Impact Hub București
Un spațiu de coworking presupune nu doar existența unui birou ci și a unor săli de conferințe, de brainstormig, de ședință sau a unor zone de lucru neconvenționale. De exemplu, la etajul 1 al ClujHub, activitatea e un pic diferită de cea de la parter. În camera de brainstorming, unde se desfășoară și întâlniri de afaceri, consultantul în business Laviniu Chiș (29 de ani) se află într-o sesiune de lucru cu inginerul software Lucian Palcu. Vorbesc despre o idee de afaceri a lui Lucian, pe care vrea să o pună în aplicarea cu sprijinul lui Laviniu.
În schimb, Cătălin Pintea (23 de ani), pare să prefere subsolul clădirii, unde poți arunca o săgeată de darts sau cânta la o chitară, la fel cum poți, foarte bine, să bați la o baterie electronică, sau să lucrezi pe laptop, scufundat într-un uriaș fotoliu mov, în formă de bilă.
„Sunt designer pentru un start-up în domeniul imobiliar, început la București. Acum îl dezvoltăm pe Cluj”, spune Cătălin. Activitatea sa presupune și mulți timpi morți, pe care îi ocupă concentrându-se pe un joc recent lansat de Blizzard în variantă beta.
Romania at cowork
Nu e greu de imaginat că activitatea se desfășoară în mod similar în toate huburile din țară. Toate pun preț pe un design neconvețional al spațiilor, care să încurajeze creativitatea și schimbul de idei. Unele idei sunt surprinzătoare. „Există studii care arată că, descălțat, ești mult mai creativ, de aceea camera de brainstorming are o mochetă moale și confortabilă”, explică Dascălu.
Majoritatea huburilor, pe lângă că oferă un spațiu de muncă, organizează și diverse conferințe sau dezbateri, menite să vină cu soluții pentru tinerii antreprenori. „Organizăm săptămânal evenimente de interacțiune, de business support și invităm antreprenori cu experiență care să le împărtășească din experiența lor celor aflați la început de drum. De asemenea, folosim la nivel global o rețea socială dedicată (HUBNet) cu peste 7.000 de membri care interacționează, fac schimb de informații sau își oferă feedback unii altora”, spune Oana Păun, Managing Director și co-fondator Impact Hub Bucharest. Acest spațiu de coworking este parte a rețelei mondiale de profil Impact Hub și este continuatorul The Hub, primul spațiu de coworking din România.
Un spațiu neconvețional de lucru
Serile de relaxare nu sunt nici ele excepții. „În decembrie, în București erau prezenți fondatorii altor patru Impact Huburi din Europa (Milano, Kings Cross Londra, Stockholm și Amsterdam) iar seara, câțiva membri au organizat o seară culinară mexicană. Asta m-a făcut să realizez încă o dată cât de diversă este rețeaua din care facem parte”, mai spune Oana Păun.
Cluj Cowork, deschis încă din decembrie 2011, este axat pe comunitatea tech, iar fondatorul, olandezul Robbert Visser, este un asiduu organizator de evenimente, cu peste 30 derulate până în august 2013. Serile de jocuri de masă (board games) și nopțile de Sangria completează „oferta” Cluj Cowork. „Toate acestea, pentru a ne cunoaște unul pe altul, pentru relaxare și pentru a fi mai productivi în ziua următoare”, după cum se arată în descrierea oficială.
Cristian Dascălu a creat spațiul de coworking ClujHub în noiembrie 2012, ca o alternativă la Cluj Cowork, mai ales pentru profesioniștii din alte industrii decât IT&Tech. „Strângem sub același acoperiș oameni din cele mai diverse domenii. De la reprezentanți de vânzări la bloggeri, sau de la designeri la consultanți de business”, spune fondatorul ClujHub.
Numărul de membri ai unui hub diferă mult, de la oraș la oraș. Cu peste 200 de membri, Impact Hub Bucharest este cea mai numeroasă comunitate de coworking din România. ClujHub are acum peste 30 de membri, iar „The Grape” Iași a pornit la drum cu 11 membri. Hub 1317 Brașov numără opt membri, în timp ce Timișoara Startup Hub are 20 de membri. Tarifele, de asemenea, variază de la oraș la oraș și în funcție de numărul de ore contractat, de la 10 euro până la peste 150 de euro.
Media de vârstă a celor care lucrează în astfel de birouri este între 25 și 35 de ani, iar întreprinderile pe care le au nu numără mai mult de patru angajați. „Dacă ai peste patru angajați, deja devine mai rentabil să-ți închiriez un spațiu propriu pentru birou”, explică Dascălu.
Astfel de spații atrag și profesioniști din străinătate, aflați temporar într-un oraș sau altul, care caută un loc de unde să își facă jobul. „Am avut la un moment dat un membru din Israel, un antreprenor nomad, a stat la Brașov două luni, deoarece, fiind nomad, nu stă mai mult de două luni într-o tara – e o regulă autoimpusă. A călătorit pe toate continentele și își desfășura activitatea din huburi, deci văzuse peste 40 de huburi, și, fiind și atreprenor în aceelași timp, a fost interesantă perioada cât a stat la noi, mi-a dat multe idei și sfaturi”, povestește Mihai Citirigă, fondatorul Hub 1317, din Brașov.
Camera de brainstorming de la ClujHub
Lui Mihai Citirigă i-a venit ideea de a înființa la Brașov un spațiu de coworking, după ce a văzut „la lucru”, în 2012, CoworkTM din Timișoara. Între timp, CoworkTM s-a metamorfozat în Timișoara Startup Hub (TSH), cu focus pe comunitatea tech. „Practic, continuăm activitățile de interes comunitar tech ale Cowork TM și ale Incubatorului de Afaceri Software Timișoara. În plus, TSH este punctul de convergență al unui număr de peste 20 de comunități tehnice din oraș și locul de desfășurare a unor evenimnete de genul Timișoara Startup Weekend, ecaHack etc”, spune Radu Ticiu, cel care a fondat TSH împreună cu omul de afaceri Ovidiu Șandor.
Alt hub cu specific tech funcționează în București (TechHub).
Nu toate huburile sunt însă povești de succes. Tentativa de a crea un spațiu de coworking în Sibiu a eșuat după un an. Central Hub Sibiu s-a deschis în mai 2012 și s-a închis în mai anul trecut, din cauza inexistenței unei mase critice de antreprenori sau freelanceri în zona profesiilor liberale. „Nu am avut suficiente solicitări ca să se susțină economic. Sibiul are, totuși, doar 125.000 de locuitori, pe când Clujul, de exemplu, are aproape atâția studenți. A fost o încercare care nu a avut succes din cauza cererii prea mici”, spune acum fondatorul Central Hub Sibiu, Ciprian Stăvar.
În schimb în ianuarie 2014 s-a născut „The Grape – Business Hub of Iași”, primul spațiu de coworking din Moldova. „Noi lucrăm la proiectul acesta cam de un an. Oficial, am deschis spaţiul pe 6 ianuarie anul acesta. Suntem cinci co-fondatori, cu toţii suntem alumni AIESEC Iaşi, acolo ne-am cunoscut prima dată. Şi chiar dacă suntem din generaţii diferite şi fiecare a pornit pe drumul lui, în domeniul lui de expertiză, am găsit în comun motivaţia de a face acest spaţiu de coworking pentru tinerii antreprenori şi freelanceri din Iaşi, din mai multe domenii de activitate (IT, marketing, social media, training, vânzări, ONG etc)”, spune Costina Iurașcu, unul dintre co-fondatorii The Grape.
„The Grape este un stil de viaţă. Este o mentalitate. În alte ţări, marile companii vor să se desprindă treptat de imaginea clasică de «corporate» care ajunge să le închidă viziunea, şi achiziţionează locuri în spaţii de coworking pentru a fi în contact tot timpul cu ultimele inovaţii, ultimile trenduri în business, cu cele mai noi evenimente de networking, cu cele mai noi start-upuri cu cele mai nou descoperite talente/genii din anumite domenii. Noi încercăm pe cât posibil să ne aliniem cu modul de lucru din afara ţării, bineînţeles pliat pe specificul contextului ieşean”, continuă, cu entuziasmul începutului de drum, Costina Iurașcu.
„În alte ţări, marile companii vor să se desprindă treptat de imaginea clasică de «corporate» care ajunge să le închidă viziunea, şi achiziţionează locuri în spaţii de coworking pentru a fi în contact tot timpul cu ultimele inovaţii”
Costina Iurașcu, co-fondator „The Grape” Iași:
Cristian Dascălu, de la Cluj, Oana Păun, de la București, Mihai Citirigă, de la Brașov, Ciprian Stăvar din Sibiu sau Radu Ticiu de la Timișoara sunt doar câțiva dintre cei care împărtășesc ideile Costinei. Sunt toți tineri, smart, entuziaști si sincronizați cu cele mai noi trenduri din businessul mondial. Un grup de colegi pe care vrei să îi ai lângă tine la birou.
Marcaje