Topul tunurilor financiare. Romnii au fost furaţi cu 13,5 miliarde de euro n 28 de ani. Cine a plătit

Adela Dumitru / 25 oct 2018 / 07:43


Cele mai mari tunuri financiare de după 1989 au afectat ntreaga populaţie a Romniei prin amploarea lor, fie că vorbim de falimente bancare, ale societăţilor de asigurare, de jocuri piramidale sau de banala factură la lumină.


n cazul Bancorex, romnii au plătit ani de zile o aşa zisă taxă de solidaritate, de un cent n plus la fiecare litru de carburant pe care l cumpărau la pompă. La Astra sau Carpatica falimentul nseamnă scumpirea poliţelor de asigurări, n timp ce escrocherii precum FNI sunt acoperite şi acum din bani publici, pentru că au fost garantate de stat. O atenţie aparte trebuie oferită unui caz aparent disonant cu restul topului: umflarea artificială a facturilor de electricitate din ultimul deceniu din cauza nţelegerilor de tip cartel dintre operatorii de piaţă, care au scos din buzunarele romnilor sume de ordinul zecilor de miliarde de euro, bani pe care trebuie să-i privim tot ca prejudicii financiare aduse romnului de rnd.
Un calcul al celor mai flagrante astfel de prejudicii, care a văduvit aproape ntreaga populaţie a ţării de venituri ce i-ar fi permis să iasă din sărăcia n care se scaldă din 1989 ncoace este nfiorător. Astfel, furnizorii de energie electrică, băncile, asigurătorii şi jocurile piramidale au furat din buzunarele romnilor cel puţin 13,5 miliarde de euro. Un prejudiciu care creşte cu cel puţin 4 miliarde de euro pe an, pentru că furtul prin facturile de electricitate se află n plină desfăşurare.
Vinovaţii sunt, cu mici excepţii, neaflaţi sau n libertate. Mai grav este că astfel de mega-fraude vor exista mereu, pentru că ntotdeauna se va găsi cineva să fure, folosind metode din ce n ce mai rafinate, iar pagubele vor fi din ce n ce mai mari, după cum se vede şi din etapizarea cronologică a celor mai mari tunuri financiare date n Romnia după 1989. Concluzia este că, indiferent de cte ori a fost furat, romnul nu va ţine pasul cu imaginaţia şi apetenţa escrocilor.
1992. Caritas şi protestele de stradă ale naivilor
Caritas, jocul piramidal pus la cale de Ioan Stoica, la nceputul anilor 90, a lăsat n urmă circa 256.000 de păgubiţi din ntreaga ţară, cu un prejudiciu total de 130 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 80 de milioane de dolari la cursul din 1994, cnd a dat faliment. n numai doi ani, Caritas ajunsese un fenomen social, frauda fiind promovată inclusiv de televiziunea naţională. Peste un milion de romni au rulat bani la Caritas, iar falimentul jocului piramidal a dus la proteste de stradă n marile oraşe ale ţării. Ioan Stoica a fost condamnat n 1995 la 7 ani de nchisoare pentru fraudă, dar a fost eliberat după numai un an şi jumătate de detenţie. n martie 2018, bărbatul ajuns la 76 de ani a fost dat afară din garsoniera din Braşov unde locuia pentru că nu şi-a mai plătit chiria. Sărac lipit, Ioan Stoica a fost ajuns, pare-se, de blestemul sutelor de mii de romni pe care i-a escrocat. Prejudiciul nu a fost niciodată recuperat.
Şi puii Caritas au dat ţepe
Jocul piramidal Delphin a creat prejudicii de 16,5 milioane de euro la nceputul anilor 2000 , n timp ce Mega Caritasul a dat ţepe de 5 milioane de euro, iar escrocheria Mondoprosper a păgubit mii de romni cu 2,5 milioane de euro. Fraude similare au fost derulate prin campanii precum SAFI, Gerald, Prodimpex, Philadelphia, Cosmeticcon, Dynamic Elite Club, Piramida caselor, Power Eagles etc. Zecile de jocuri piramidale din anii 90 au produs prejudicii estimate la circa 150 de milioane de euro, bani furaţi de la sute de mii de romni naivi. Prejudiciile nu au fost niciodată recuperate, iar escrocii, cnd au fost prinşi, au fost condamnaţi cu suspendare sau la pedepse minime.
1997. Falimentul Bancorex: 100 dolari pentru fiecare romn
Cel mai răsunător faliment bancar de după 1989 a fost cel al Băncii Romne pentru Comerţ Exterior (Bancorex). Colapsul din 1997 a creat prejudicii de 2,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta atunci circa 8% din PIB-ul Romniei. Practic, falimentul Bancorex a costat fiecare romn mai bine de 100 de dolari. Acum, au rămas cteva sute de nume de datornici pe o listă ncă publică a AAAS, iar din prejudicii nu s-a recuperat mai nimic. n schimb, o bună parte din primii multimilionari ai Romniei au ajuns n topul bogătaşilor tocmai prin creditele primite preferenţial de la Bancorex, dar pe care nu le-au mai napoiat niciodată sau doar n foarte mică măsură. Fie că vorbim despre fraţii George şi Constantin Păunescu (credit de 189 milioane de dolari, din care au napoiat 20 de milioane), despre Alexandru Răducanu (60 de milioane de dolari gajaţi cu un grajd dărăpănat) sau Ioan Niculae (31 de milioane de dolari de napoiat), n toate cazurile vorbim de sume uriaşe de bani publici oferiţi prin intervenţii politice.
Depunnd garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai n garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se nchidea, povestea la un moment dat Dan Pascariu, fost director al Bancorex, despre cum funcţiona banca. n 1999, statul a scos din visterie 5.000 de miliarde de lei (580 de milioane de dolari) pentru a acoperi pierderile Bancorex şi a preluat un portofoliu de credite neperformante de 1,7 miliarde de dolari, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Mai mult, nainte de fuziunea prin absorbţie a Bancorex cu Banca Comercială Romnă, statul a garantat aranjamente financiare de 900 de milioane de dolari. Din toate crenţele neperformante făcute de Bancorex către 647 de firme s-au recuperate doar 725.882 de dolari.
Pentru jaful de la Bancorex, parchetele din toată ţara au ntocmit zeci de dosare penale, n special pe numele şefilor de sucursale. Ulterior, nvinuiţii au scăpat fără nicio zi de nchisoare, după ce faptele de abuz n serviciu s-au prescris. Răzvan Temeşan, fostul preşedinte Bancorex, a fost judecat n 27 de dosare penale, dar a ieşit basma curată din toate, iar acum se judecă cu statul pentru a primi despăgubiri morale. Ct despre responsabilitatea politică, nici nu poate fi vorba. Ba, dimpotrivă, pentru a acoperi uriaşa gaură la buget creată de Bancorex, guvernanţii au impus după anul 2000 celebra taxă de solidaritate, de un cent pentru fiecare litru de benzină sau motorină cumpărată de romni. Practic, pe lngă cei 100 de dolari care i s-au furat direct din buzunar odată cu prăbuşirea băncii, romnii au mai plătit apoi ncă mai bine de un deceniu de fiecare dată cnd alimentau la pompă.
Falimentele mici fac prejudiciul mare
Bancorex este doar cel mai mare şi mai cunoscut faliment bancar, pentru că Romnia anilor 90 nu a dus lipsă de astfel de ţepe. Banca Agricolă a dat faliment din cauza creditelor neperformante acordate preferenţial de puterea politică, cu un prejudiciu de 800 de milioane de dolari. Fiind bancă de stat, paguba a fost trecută la datorie publică şi plătită de fiecare romn n parte.
nfiinţată n 1990 pe scheletul fostului Centrocoop, Banca de Credit Cooperatist Bankcoop a dat faliment n anul 2000, cu un prejudiciu estimat atunci la 1,5 miliarde de dolari. George Constantin Păunescu a fost urmărit penal pentru cum a preluat pachetul majoritar al Bankcoop, dar pedepsit a fost doar fostul director Alexandru Dinulescu, condamnat la 10 ani de nchisoare după ce a fugit din ţară şi a fost prins n SUA, n 2003.
Pe lista falimentelor bancare mai sunt Dacia Felix (prejudiciu 160 milioane de euro, capii afacerii Sever Mureşan şi Horia Mircea Hossu fiind achitaţi de justiţie), Banca Albina (pagubă de 23,3 milioane de dolari), Credit Bank (20 de milioane de dolari), Banca Internaţională a Religiilor (67 de milioane de dolari), Banca Columna şi Banca Romnă de Scont.
2000. FNI: dormi liniştit, statul a vegheat pentru tine
Niciuna din marile escrocherii de după 1990 nu putea fi posibilă fără deplina complicitate a instituţiilor statului. n 2000, se prăbuşea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), un joc piramidal garantat de stat prin CEC, care a păgubit 318.000 de romni cu 3.394 de miliarde de lei, echivalentul a circa 1,7 miliarde de euro. Din această sumă, doar o zecime a mai putut fi recuperată pentru păgubiţi, romnii plătind astfel pentru lăcomia şi naivitatea lor. De altfel, doar puţin peste 18.000 de persoane au fost acceptate pentru despăgubiri, prin sentinţe judecătoreşti. La 18 ani de la prăbuşirea FNI, statul romn a achitat din bugetul public despăgubiri de peste 100 de milioane de euro, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) şi mai are de achitat circa 70 de milioane de euro.
Sorin Ovidiu Vntu, afaceristul care a convins sute de mii de romni că pot depune la FNI un leu pentru care să scoată la puţin timp zece, are dj patru condamnări definitive la nchisoare. SOV emite de după gratii cugetări pline de nţelepciune şi ceartă poporul romn pentru prostia sa nativă (FNI fiind, de altfel, un argument un favoarea lui), n timp ce fiii săi se bucură de milioanele de euro adăpostite la timp peste graniţă, iar statul i despăgubeşte pe cei ţepuiţi din banii publici.
n februarie 2017, SOV a fost condamnat definitiv n dosarul FNI la opt de ani de nchisoare, iar n aprilie 2018 a mai primit o condamnare definitivă, de 10 ani de nchisoare, n dosarul Petromservice. Anterior, Vntu a mai fost condamnat la un an pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi la doi ani pentru favorizarea lui Nicolae Popa.
2016. Falimentul Astra duce la scumpirea poliţelor de asigurare
Falimentul Astra Asigurări, din 2016, se nscrie n lista marilor ţepe trase n sistemul financiar bancar pentru care nu există niciun vinovat. Colapsul celui mai mare asigurător romn a lăsat n urmă mii de dosare de daună, multe deschise pe cazuri dramatice, cu familii care şi căutau dreptatea n instanţă şi ncercnd să primească compensaţiile ce li se cuveneau sau accidentaţi grav a căror viaţă depindea de tratamente costisitoare care trebuiau achitate de societatea de asigurare intrată n faliment. Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit despăgubiri n limita a 450.000 de lei şi doar pentru asiguraţii care au depus cereri de plată şi dosare complete, cu o valoare de plată de puţin peste 14 milioane de lei. Asta n condiţiile n care păgubiţii Astra au deschis aproape 60.000 de dosare de daună n care cer despăgubiri de 700 de milioane de lei. Alte peste 2 milioane de contracte de asigurări din Romnia, Ungaria, Slovacia şi Germania au fost preluate, de asemenea, de FGA.
Un raport KPMG a prezentat şi cauzele falimentului Astra Asigurări: managementul defectuos, subevaluarea rezervelor, contracte păguboase de mprumut şi contracte de reasigurare cu firme aparţinnd grupului controlat de familia Adamescu. Direct responsabili de prăbuşirea Astra au fost Dan Adamescu (decedat n detenţie, n ianuarie 2017) şi fiul acestuia, Alexander Adamescu, refugiat n Marea Britanie.
Ca şi n celelalte cazuri, prejudiciile aduse de falimentul Astra Asigurări vor fi recuperate prin scumpirea poliţelor de asigurare.
n ultimii 10 ani, cele mai mari despăgubiri plătite de FGA au fost achitate asiguraţilor de la Eurasig (13,8 mil. lei), Metropol (13,2 mil. lei) şi Grup AS (10,8 mil. lei), 1,95 mil. lei pentru clienţii Delta Addendum Asigurări Generale, pentru Croma au fost viraţi 1.075 mil. lei, n vreme ce pentru ADAS s-a plătit 71.582 de lei. Acum, FGA are de manageriat situaţia despăgubirilor de 700 de milioane de lei lăsate neonorate de Astra Asigurări. Aici trebuie adăugat şi falimentul din 2017 al Carpatica Asigurări, de la care FGA a preluat peste 35.000 de dosare de daună. Fondul este principalul creditor n dosarul de faliment al Carpatica Asigurări, de la care are de recuperat 428 milioane de lei. Numai din falimentele asigurătorilor adunăm prejudicii de peste 1,1 miliarde de lei, echivalentul a circa 240 milioane de euro.
2018. Jaful istoric de la contoare. Miliarde de euro, furate prin facturile la curent
Preţul energiei electrice destinate consumatorilor casnici a fost umflat artificial n ultimii 10 ani de un cartel alcătuit din producătorii şi furnizorii de electricitate din Romnia. Vorbim, practic, cea mai mare escrocherie din istoria Romniei, care a afectat toţi locuitorii săi cu sume care cu greu vor putea fi cuantificate. Prejudiciul este de ordinul zecilor de miliarde de euro şi creşte cu fiecare factură la electricitate pe care fiecare din noi o achităm.
n aprilie 2018, Consiliul Concurenţei (CC) anunţa că mai multe companii energetice (Electrica) au ncălcat Legea Concurenţei prin mpărţirea pieţei producţiei şi comercializării de contoare şi echipamente conexe pentru măsurarea energiei electrice, nţelegeri anticoncurenţiale au condus la creşterea preţurilor de achiziţie şi, n final, a tarifului plătit de consumator. Potrivit CC, nţelegerea de tip mafiot a fost desfăşurată n perioada 2008- 2015, iar prejudiciul nu poate fi deocamdată estimat. CC a cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare n Energie (ANRE) să calculeze prejudiciul astfel creat şi să scadă preţul energiei.
n paralel, pierderile de energie din reţeaua naţională reprezintă 20% din total, echivalentul a 4 miliarde de euro pe an, după cum anunţa n iulie europarlamentarul Dan Nica. Un prejudiciu de 4 miliarde de euro pe an care umflă, de asemenea, facturile romnilor, tot din cauza companiilor care tolerează astfel de pierderi, prefernd să le recupereze de la consumatori, n loc să le elimine.
Pe o piaţă a energiei electrice de 20 de miliarde de euro pe an, licitaţiile trucate pentru contoare şi pierderile tolerate din reţeaua de distribuţie naţională conturează un jaf de proporţii istorice. Responsabili n acest caz sunt, deopotrivă, companiile private, care alcătuiesc un cartel, dar şi autorităţile statului, care se dovedesc complice, prin lipsa de implicare. Singurele măsuri punitive luate pnă acum au fost amenzile de 73 de milioane de lei aplicate de Consiliul Concurenţei unui număr de şase companii, pentru nţelegerile anticoncurenţiale pe piaţa contoarelor. Evident, şi aceşti bani vor fi recuperaţi din facturile romnilor.

Ionel Blănculescu: Marile fraude sunt oricnd posibile. ntotdeauna vor fi minţi care se vor ocupa de aşa ceva
Economistul Ionel Blănculescu, fost ministru al Controlului, se arată convins de faptul că o mare fraudă este oricnd posibilă n Romnia. Altfel spus, tunuri precum FNI, Caritas sau Bancorex vor mai exista, doar că acestea vor ajunge la un nivel de complexitate şi rafinament att de ridicat, nct vor fi sesizate prea trziu, după ce vor fi produs deja prejudicii.
Vor mai exista mari tunuri, sigur că da. Vedem răspunsul uitndu-ne la ce se ntmplă chiar acum pe plan internaţional, apar fel de fel de operaţiuni, astfel de fraude se prezintă ca un fel de spirală care urcă, adică sunt din ce n ce mai perfecţionate. Zilele trecute s-a descoperit o mare fraudă fiscală, cu un prejudiciu de 52 de miliarde de euro la ncasarea impozitelor n 11 ţări din Europa occidentală, prin manipulări de dividende n care au fost implicate bănci şi fonduri financiare. Tot un fel de joc piramidal, un FNI la nivel european.
Astfel de ţepe, de fraude se rafinează, devin din ce n ce mai greu perceptibile pentru ochiul normal, dar tot ies la un moment dat la suprafaţă. Acum nu mai trebuie să fii nşelat ca la FNI, metodele sunt din ce n ce mai complicate, mai bine elaborate, iar domeniile din ce n ce mai multe. Sunt convins că se ntmplă fel de fel de minuni n domeniul cyber, n IT mereu se descoperă tot felul de ţepe, dar ntotdeauna e prea trziu, nu poţi dect să accepţi pierderea, să repari vulnerabilitate şi să mergi mai departe, asta e! Există o dinamică permanentă a fraudelor, nu s-au oprit niciodată, ntotdeauna vor fi minţi care să se ocupe de aşa ceva, de furat. Evident, şi Romnia poate fi oricnd afectată, pentru că totul se petrece acum la nivel globalizat, a declarat Ionel Blănculescu pentru DCBusiness.