Papornița Moșului
Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: Miron Costin

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.211

    Miron Costin




    Valentina Avramescu


    ”Nu sunt vremurile sub om,
    ci bietul om sub vremuri”.
    Miron Costin (1633 - 1691).

    Biografia lui Miron Costin ar putea constitui subiectul unui roman, cel puţin la fel de interesant ca romanul lui Alexandre Dumas,“Cei trei muşchetari”. Povestea incepe cu casatoria tatalui sau, un mic boier, Iancu Costin, imbogatit din comertul cu vite si cu cai moldovenesti vanduti in Polonia, cu o domnita de neam mare, Safta Scoartes. Este vorba de ruda domnitorului Miron Barnovschi-Movila, care l-a ridicat pe Iancu Costin in randul marilor boieri. Fiul lui Iancu (Ioan) Costin (mare hatman), Miron sau Mironasco, cum era numit in familie, si-a petrecut copilaria in Polonia, unde siliti de imprejurari se refugiaza Costinestii. Viitorul cronicar, dupa cum singur marturiseste, isi face studiile la colegiul iezuit din Bar (Podolia). Acolo, ar fi studiat gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, teologia, literatura antica şi poloneza (se presupune ca ar fi studiat si la Lvov). Prin 1638 i se va acorda titlul de nobil polonez sleahtici (titlul si cetatenia poloneza au primit-o tatal carturarului Iancu Costin, Miron si doi frati ai săi: Alexandru şi Patomir). Mai tarziu (1652-1653), familia s-a reintors in Moldova la sfarsitul domniei lui Vasile Lupu, care ii va incredinta lui Miron Costin o misiune diplomatica la starostele de Camenita, pentru a obtine ajutor impotriva lui Gheorghe Stefan, care ameninta tronul subrezit al lui Lupu. Noul domn Gheorghe Stefan il numeste sluger si il trimite intr-o misiune diplomatica secreta in Tara Romaneasca, pentru a negocia un tratat antiotoman cu domnul Constantin Serban. Va participa in 1659 la campania din Transilvania împotriva principelui Gheorghe Rakoczi. Remarcandu-se ca un abil diplomat, in 1661, domnul Istratie Dabija, il trimite pe Miron Costin in solie la regele Poloniei, Ioan Cazimir. Datorita calitatilor de care a dat dovada, mai ales pe plan diplomatic, Miron Costin a ocupat diferite demnitati, fapt care l-a facut un important personaj in ierarhia statala: paharnic, parcalab de Hotin (1660-1664), mare comis, mare vornic de Tara de Sus, mare vornic de Tara de Jos si mare logofat. În 1671 Miron Costin a indeplinit o alta misiune diplomatica importanta, la marele hatman Jan Sobieski (viitorul rege), cu care cronicarul moldovean avea stranse relatii. In anul 1672, dupa ce turcii cuceresc Camenita, are loc celebra intalnire dintre Miron Costin şi marele vizir Ahmed Köpröli, cronicarul reusind sa-l convinga pe reprezentantul sultanului, sa nu ierneze impreuna cu armata sa in Moldova. Ulterior, Miron Costin va mai indeplini o serie de misiuni diplomatice la Istanbul si in Polonia. Dupa esecul asediului otoman asupra Vienei (1683), Miron Costin se refugiaza in Polonia, unde se bucura de protectia regelui Jan Sobieski. In timpul acestui nou exil va redacta impreuna cu alti boieri pribegi, un memoriu adresat regelui polon, prin care i se solicita acestuia sa elibereze Moldova de sub turci si sa garanteze boierilor aceleasi drepturi cu ale sleahticilor. Revenit in tara este prins in hatisul jocurilor politice si rivalitatilor dintre marile familii boieresti. In decembrie 1691 este decapitat la Roman, impreuna cu fratele sau Velicico, din ordinul domnitorului Constantin Cantemir.
    Miron Costin este autorul poemul filosofic in versuri, Viaţa lumii/1673. Poemul il prezinta pe Miron Costin ca pe un ganditor si un remarcabil poet. Tema - fortuna labilis (soarta schimbatoare) este cunoscuta inca din antichitate, "desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte". In Predoslovia voroava la cititor/introducere/ autorul prezinta scopul lucrarii: de a arata in romaneste ce este stihul. Omul este supus in permanenta timpului, clipei schimbatoare: "Norocul la un loc nu sta, intr-un ceas schimba pasul." Vremea este responsabila si de trecerea anilor si a imparatiilor, de ruinarea perpetua a eforturilor umane, tema fortuna labilis asociindu-se cu motivul biblic ubi sunt: "Vremea incepe tarile, vremea le sfarsaste./ indelungate imparatii vremea primeneste./ Vremea petrece toate; nici o imparatie/ Sa stea in veci nu o lasa, nici o avutie"
    "Viata lumii" are drept concluzie o privire moralista asupra conditiei umane: pentru a fi fericit, omul trebuie sa faca pe pamant numai fapte bune. In poemul "Viata lumii", Miron Costin concentreaza teme literare de mare raspandire si rasunet, reluate mai tarziu de poetii romantici romani, indeosebi de Mihai Eminescu.
    „Letopisetul Tarii Moldovei” de la Aron voda incoace/1675. „Letopisetul”s-a pastrat in 56 de copii manuscrise. Este impartit in 22 de capitole neintitulate, iar acestea in paragrafe, numite "zaciale", si cuprinde o descriere desfasurata a istoriei tarii intre anii 1595-1661, incheindu-se cu relatarea mortii lui Stefanita voda Lupu.
    Lucrarea este o naratiune istorica, conceputa ca o carte de invatatura morala. Predoslovia indica starea de spirit a autorului marcat de „cumplitele vremi”, stare ce va imprima intregului text o tonalitate melancolica, accentuat reflexiva. In prima parte - evocare (Mihai Viteazul, Movilestii ), in partea a doua - memorial (Vasile Lupu, Gheorghe Stefan), lucrarea este scrisa sub presiunea constiintei ca „ceea ce povestesti repede nu se intampla tot asa de repede”, deci naratiunea scrisa comprima istoria reala.
    Inzestrat cu o inalta maiestrie de povestitor, Miron Costin a ramas in primul rand istoric, cautand sa-si intemeieze opera istorica pe o larga baza documentara. La elaborarea cronicii sale, carturarul a apelat pe larg la un sir de lucrari ale istoricilor transilvaneni si polonezi. Incepand cu evenimentele din 1633, Miron Costin apeleaza frecvent la amintirile si impresiile proprii, letopisetul capatand intr-o masura oarecare un aspect de memorii, mai cu seama cand este vorba despre domniile lui Vasile Lupu si Gheorghe Stefan. Opera are deci in ultima parte, un caracter memorialistic. Tonul naratiunii este mai putin senin, pentru ca traieste vremuri grele. Nicolae Manolescu, in „Istoria critica a literaturii romane” desprinde urmatoarele trasaturi ale operei:
    a) caracter mai modern decat al cronicii lui Ureche: explica fenomenele istorice din punct de vedere economic, politic si social;
    b) folosirea frecventa a dialogului: opera e plina de conversatii fermecatoare si de replici extraordinare;
    c) aplecarea spre culisele istoriei: comunica, atunci cand stie, barfele si stratagemele diplomatice, anticipandu-l pe Neculce prin portretele precise;
    d) stilistica frazei: fraza este lunga și plina de cadente, cu verbul la sfarsit, dupa model latin;

    „Cronica Tarilor Moldovei si Munteniei / 1677
    Lucrarea lui Miron Costin a fost apreciata pentru viziunea umanista asupra teritoriului si istoriei nationale si pentru ampla demonstrare a latinitatii limbii si poporului roman. Este o lucrare in limba poloneza. Cronica tarilor Moldovei si Munteniei a fost redactata, la cererea comisului polonez Marcu Matczynski, care era interesat de originile poporului roman din Moldova si Muntenia. Este prima carte despre politica si geografia tarilor romane scrisa de un roman si destinata strainilor. Ofera astfel crestinitatii, inaintea Descrierii Moldovei a lui Cantemir, posibilitatea de a cunoaste date despre istoria, geografia si organizarea politica a romanilor. Miron Costin pune problema originii romanilor si incearca sa dovedeasca latinitatea prin elemente de lexic: 30 de verbe si 57 de substantive.”

    „De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor" /1686,opera de larga rezonanta si inalta tinuta stiintifica.
    Este o lucrare neterminata, constand din 17 capitole, pastrata in 29 de copii manuscrise si publicata pentru prima data de Mihail Kogalniceanu, in 1852. Are un caracter savant și o noblete a ideilor care o va face cartea de capatai a Scolii Ardelene.
    Prefata, text memorabil, comunica in stil patetic, bine temperat, indoielile carturarului asupra reusitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gandul” pune capat indoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, cate scriu” este formula responsabilitatii. Si tot aici se afla antologica fraza de elogiu al „cetitului cartilor”.
    Predoslovia enumera scopurile lucrarii:
    a) afirmarea etnogenezei pentru „lacuitorii tarii noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti si romanii din tarile unguresti, care toti un neam si odata descalecati santu”;
    b) constientizarea valorii documentului scris, care ramane marturie peste veacuri: „Lasat-au puternicul Dumnezeu iscusita oglinda mintii omenesti, scrisoarea…”. Romanii trebuie sa-si cunoasca istoria, „toate alte tari stiindu inceputurile sale”;
    c) dezmintirea ocarilor aduse de unii copisti ai cronicii lui Ureche, ca Simion Dascalul („om cu multa nestiinta si minte putina”) și Misail Calugărul, care afirmasera ca moldovenii sunt urmasii talharilor de la Roma exilati in Dacia;
    d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descalecat, completand astfel cronica lui Ureche;
    e) elogiul scriiturii si al lecturii: „… caci nu este alta si mai frumoasa si mai cu folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor ;
    Capitole :
    I. Prezentarea geografica si etnografica a Italiei;
    II. Formarea Imperiului Roman;
    III. Infatisarea Daciei;
    IV. Cucerirea si colonizarea Daciei de catre Traian;
    V. Marturii arheologice despre originea poporului roman;
    VI. Marturii filologice si etnografice;
    VII. Încercarea de a completa rastimpul dintre colonizarea Daciei si intemeierea Moldovei;
    Argumentarea facuta in maniera umanista, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoasterea limbii latine si a istoriei romane.
    Autorul vorbeste despre Imperiul Roman, despre Dacia si cucerirea acesteia de catre Traian, despre stramutarea populatiei romanesti din Maramures in Moldova , despre cetatile moldovene, despre imbracamintea, obiceiurile si datinile moldovenilor . Scopul urmarit de autor consta in a artata originea nobila romana a poporului sau, precum si originea comuna latina a tuturor romanilor, comunitatea limbii lor numita limba romana, care de asemenea este de origine latina. Drept argumente, Miron Costin aduce nu numai izvoare scrise, ci si mostre arheologice, epigrafice, numismatice si etnografice. Prin ideile vehiculate, aceasta carte a devenit una de capatai a Scolii Ardelene.

    Nu cred, ca puteam incheia mai bine ( 9 august, Ziua Iubitorilor de Carte ) :
    Cititorul lui Miron Costin nu este contemporanul lui, nici un aproape traitor in "cumplitele vremi", ci el se prefigureaza scriitorului intr-un viitor departat, in care alte masuri cantaresc. "Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, candva si mai slobode veacuri, intru care, pe langa alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viiata omului zabava decatu cetitu cartilor."
    OPIS :
    2-5: Viata lumii
    6 :Letopisetul Letopisetul Tarii Moldovei


    6 :Letopisetul Letopisetul Tarii Moldovei

















    Ultima modificare făcută de latan.elena; 09.08.2018 la 19:37.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •