Papornița Moșului
Rezultate 1 la 7 din 7

Subiect: Maria Tănase

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213

    Maria Tănase


    PORTRET: Maria Tănase – un fenomen unic în muzica românească. Debutul la radio şi dragostea pentru Brâncuşi – repere ale unei existenţe fascinante





    Moto: „Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, […] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” – Constantin Nottara
    Vineri, 22 iunie, se împlinesc 55 de ani de la trecerea la cele veşnice a Mariei Tănase, talentata noastră solistă de muzică populară, care a debutat la Radiodifuziune, moment care avea să influenţeze decisiv cariera sa artistică excepţională. Supranumită „Pasărea Măiastră a muzicii româneşti”, „Edith Piaf a României”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, ori „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind însă considerată şi prima divă din ţara noastră, în adevăratul sens al termenului.

    Mai mult:

    PORTRET: Maria Tănase – un fenomen unic în muzica românească ..







    Într-o zi de 22 iunie 1963 se stingea la București Maria Tănase, una dintre cele mai reprezentative voci ale folclorului românesc din toate timpurile. Maria Tănase s-a născut în Bucuresti, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor, pe ulița Livada cu Duzi. Era fiica Anei Munteanu și a horticultorului Ionel Coandă Tănase. Prima dată a apărut în public pe scena Căminului Cultural “Cărămidarii de Jos” în anul 1921. Apoi pe scena Liceului “Ion Heliade Rădulescu”, unde a frecventat cursul inferior. Cu ajutorul gazetarului Sandu Eliad a pătruns în atmosfera unui cenaclu al tinerilor intelectuali ai cărui memebri o vor sfătui să se prezinte pe scena. Debutul artistic a avut loc la teatrul de revistă condus de renumitul Constantin Tănase. Apare în revista “Carabus-Expres” din 2 iunie 1934 cu pseudonimul dăruit de Constantin Tanase - Mary Atanasiu.
    Primele înregistrări pe discuri de ceară le-a făcut în anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze “Columbia”, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitația căreia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, în toamna aceluiași an. Apariția Mariei Tănase, o interpretă necunoscută, căreia vestita și vechea firmă londoneză îi imprima un numar mare de discuri se înregistrează ca un eveniment. In 20 febraurie 1937, Maria Tănase debutează la Radio București.

    În anii ’40, în perioada dictaturii legionare, artista a avut mari probleme si datorită faptului ca avea cercul sau de prieteni mulți evrei. Matrițele discurilor aflate in discoteca Radio au fost distruse in mare parte. Salvarea vine din partea unui demnitar străin, care dorește să asculte muzica populară interpretată de Maria Tćnase și din partea unui vechi angajat al Radiodifuziunii, care scoate la iveală două discuri nedistruse ale interpretei. A revenit în viața artistică și s-a bucurat de un mare succes turneul ei in Turcia, unde este declarată “cetățean de onoare”.
    În 1955, a primit „Premiul de Stat”, iar doi ani mai târziu titlul de „Artist emerit”. Maria Tănase dorea ca restul vieții să-l închine învățământului pedagogic de factură folclorică. La cererea sa, a fost transferată în funcția de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului“ din Tg. Jiu, unde a prezintat concerte și spectacole din filonul folcloric oltenesc. A fost o interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga în anul 1938.
    S-a stins la doar 49 de ani, și se odihnește la cimitirul Bellu din capitală.



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.06.2018 la 15:34.

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213
    Maria Tănase


    Maria Tănase
    Naţionalitate română
    Născută 25 septembrie 1913,Bucureşti
    Decedată 22 iunie 1963, Bucureşti
    Ocupaţie interpret de muzică populară
    Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, Bucureşti - d. 22 iunie 1963, Bucureşti). Cântăreaţă de muzică populară.
    Biografie

    Fiica lui Ion Coandă Tănase şi a Anei Munteanu, studiază la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” din Bucureşti, doar cursul inferior, fiind obligată să muncească, alături de fraţii şi părinţii săi, pentru a se putea întreţine. Începând cu1935, a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, avându-l ca profesor pe Ion Manolescu împreună cu care juca pe scena Teatrului Municipal. În 1934 este admisă, prin concurs, la Teatrul „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, şi distribuită într-un grup vocal în spectacolul de revistă Cărăbuş-Expres, pe al cărui afiş figura cu pseudonimul Mary Atanasiu. Aici a descoperit-o folcloristul Harry Brauner care a i-a pregătit lansarea. A început să înregistreze la reprezentanţele bucureştene ale studiourilor „Tomis” şi „Columbia” din Viena, iar în 20 februarie 1938 a debutat la Radio. Succesul a fost răsunător, cronicile i-au fost favorabile: „Tânăra cântăreaţă care e una din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală. Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri” (revista Radio-Adevărul).

    În 1938, participă la jubileul de 30 de ani de la înfiinţarea Universităţii de la Vălenii de Munte, prilej cu care Nicolae Iorga o supranumeşte „Pasărea Măiastră”. În 1939 este aleasă de un juriu, din care făceau parte compozitorul Mihail Jora şi Constantin Brăiloiu, să participe la Expoziţia Internaţională de la New York, unde a cântat în faţa fostului preşedinte, Herbert Hoover, şi a celui în exerciţiu, Franklin Delano Roosevelt, şi a altor personalităţi ca Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi, George Enescu ş.a. În spectacolele de revistă ale Tetrului Alhambra interpretează melodii din repertoriul francez, spaniol, negro spirituals precum şi autohtone. La Radio participă în cadrul programului Cântece populare în ritm de jazz, împreună cu formaţia dirijată de Steve Bernard.

    După perioada în care a fost interzisă de către regimul legionar (oct. 1940 – ian. 1941), participă la turneul de propagandă românească din Turcia, unde a avut un imens succes. La Teatrul Taxim a tăiat răsuflarea spectatorilor cu melodii din folclorul local. Sulfikidar, guvernatorul Capitalei, îi propune un angajament permanent la Radio Ankara, o vilă pe insula Buyuk-Ada şi un post de cercetător la Institutul Etnografic; dar artista refuză şi se întoarce în ţară. În timpul războiului participă, alături de marii artişti George Enescu, George Vraca, Constantin Tănase, la spectacole organizate pentru răniţi sau la unităţile militare, cum ar fi serbarea Pomului de Crăciun de la Regimentul de Gardă Călare, la care au asistat Regele Mihai, Regina Mamă Elena şi Conducătorul Statului, Mareşalul Ion Antonescu, precum şi alţi membri ai guvernului. În ianuarie 1944 debutează în opereta Mascota de Edmond Audran, alături de tenorul Ion Dacian şi sub bagheta dirijorului Egizio Massini. Joacă roluri principale şi în piese montate la Teatrul Municipal, Cadavrul viu de Lev Tolstoi, Nana de Émile Zola sau Opera de trei parale a lui Bertolt Brecht, precum şi la Ateneu, Axel la porţile raiului, de Paul Morgan şi Adolf Schültze pe muzica lui Ralph Benatzky, sub numele Sfinxul din Hollywood. În decembrie 1957este distribuită, alături de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet şi Florin Piersic, în coproducţia româno-franceză Ciulinii Bărăganului, realizată după romanul lui Panait Istrati.

    Laureată a Premiului de Stat (1955), Artistă Emerită (1957). A fost curtată de multe servicii de spionaj, englez, francez, german. Există date conform cărora a făcut parte din grupul de agenţi al lui Eugen Cristescu, alături de Zaharia Stancu şi Mihai Beniuc. „Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani” (Cristian Troncotă). După refuzul de a lucra pentru Securitate, a fost urmărită permanent, fiind considerată un element „care manifestă duşmănie pentru regimul nostru”. A fost supranumită „Privighetoarea”, „reprezentanta întregii românimi”, „marea doamnă a milenarului cântec românesc”, „mitul Maria Tănase”, „Edith Piaff a României”. Corpul neînsufleţit a fost depus la Teatrul de Revistă. A fost condusă pe ultimul său drum, spre Cimitirul Bellu, de zeci de mii de oameni. „Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, [...] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” (Constantin Nottara).

    Bibliografie


    • George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.




    Sursa:http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Maria_T%C4%83nase
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.06.2018 la 15:37.

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213









    Maria Tănase a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga în anul 1938.
    Wikipedia




    Născută: 25 septembrie 1913, București


    Decedată: 22 iunie 1963, București


    Înhumare: Cimitirul Bellu, București


    Soț: Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (căs. 1950–1963)


    Albume: Ciuleandra, Malédiction d'Amour,La Hanul Ancuței, MAI MULTE




    Cântece
    Cine iubește și lasă


    Lume, lume


    Trenule, mașină mică


    Maria Tănase - Wikipedia


    https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Tănase


    Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București ― d. 22 iunie 1963, București) a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe ...Biografie ˇ ‎Debuturi ˇ ‎Activitatea artistică ˇ ‎Repertoriul



    Videoclipuri2:34


    Maria Tanase - Marioara de la Gorj
    4

    Maria Tănase - Lume, lume
    1:17

    Maria Tănase - Maria Tănase, vol. 1 - Album Integral
    36:

    MARIA TANASE - BEST OF (FULL ALBUM)

    3:
    Maria Tanase - Un tigan avea o casa


    Maria Tanase - Pana cand nu te iubeam
    4:2

    Maria Tanase - Lume, lume

    2:
    Maria Tanase - Marie, si Marioara

    3:27
    Maria Tanase - Cine iubeste si lasa (română)


    1:1
    Imagini de la inmormântarea Mariei Tănase - 25 iunie 1963


    Cele mai populare subiecte


    Marile iubiri ale Mariei Tănase. Artista a avut un spirit libertin



    Mai multe pentru Maria Tănase



    Marile iubiri ale Mariei Tănase: de la medicul cu care a rămas gravidă ...




    Marile iubiri ale Mariei Tănase. Artista a avut un spirit libertin | Click



    54 de ani de la moartea Mariei Tănase. Lucruri neștiute din viața ...



    PORTRET: Maria Tănase – un fenomen unic în muzica românească ...



    constantin brâncușimaria tănase ciuleandramaria lătărețu

    maria tănase cine iubește și lasămarioara tanaseioana rad



    Moştenirea Mariei Tănase | Ziarul Financiar
    ...


    Maria Tănase - Enciclopedia României - prima enciclopedie online ...


    Căutări referitoare la Maria Tănase


    maria tănase melodii
    maria tănase cântece
    maria tănase ciuleandra
    maria tănase lume, lume

    maria tănase cine iubește și lasă
    maria tănase trenule mașină mică
    maria tanase copii
    maria tanase inmormantare




    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte


    Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.06.2018 la 22:21.

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213




    Ultima modificare făcută de latan.elena; 22.06.2018 la 15:44.

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213
    Scurtă retrospectivă a carierei Mariei Tănase

    Acum 102 ani, în această zi, se năștea Maria Tănase, cea care avea să devină un simbol al muzicii românești, o personalitate complexă – atât divinizată, cât și criticată, în special de folcloriști – la care a contribuit elita intelectuală interbelică bucureșteană. Este considerată în general a fi numai interpretă de muzică populară, dar s-a dovedit că de-a lungul carierei sale artistice a abordat mai multe genuri: lăutărească („de mahala”), ușoară (tangouri, slowfoxuri, melodii în stil popular etc.), romanțe și cuplete.
    Debutul său în muzica populară s-a produs în toamna anului 1937 când Harry Brauner, un prieten etnomuzicolog, a propus-o la casa de discuri Columbia pentru a înregistra primele cântece populare. Până atunci, Maria Tănase, bucureșteancă născută și crescută în zona Palatului Copiilor de azi, fusese artistă la „Cărăbușul” lui Constantin Tănase. Același Harry Brauner i-a asigurat și repertoriul folcloric, furnizându-i cântece țărănești înregistrate de el cu fonograful pe cilindri sensibili de ceară în timpul campaniilor monografice gustiene desfășurate în diferite regiuni ale țării. Dar de succes s-a bucurat câteva luni mai târziu, în februarie 1938, când a cântat prima oară „pe viu” la Radio, acompaniată de taraful lui Ion Matache, un virtuoz viorist din Argeș. Pe atunci, să ajungi să cânți la radio era o mare realizare!

    În epoca sa, Maria Tănase a fost un fenomen, și încă unul inedit, pentru că, până la ea, nu au mai fost cântăreți care să abordeze cântece din toate regiunile și care să le nuanțeze cu subtilitate și patos. De aceea folcloriștii o exclud din peisajul folclorului muzical adevărat (și trebuie să le dăm dreptate), fiindcă „nu cânta ca la țară”, reproducând fidel după redarea brutală a țăranilor, ci „ca ea”, transfigurând materialul muzical folcloric, fiind și pe înțelesul unui demnitar, și pe cel al unui vânzător ambulant de ziare. Cu alte cuvinte, a reușit să pătrundă în multe categorii de public.

    Dacă în 1940 legionarii i-au distrus înregistrările realizate în perioada 1937-1940 la Columbia (discurile retrase de pe piață, iar matrițele distruse), în schimb în comunism s-a bucurat de oportunitatea de a înregistra frecvent la Electrecord și la Radio România, începând cu anul 1954. Perioada anilor ‘50-‘60 reprezintă apogeul său, când și-a reînregistrat piesele în interpretări foarte elaborate, mature, într-un stil extrem de diferit față de cel naiv al anilor ‘30-‘40, alegându-și înzestrați instrumentiști pentru acompaniament: acordeonistul de suflet Fărâmiță Lambru, cobzarul Marin Cotoanță, clarinetistul Traian Lăscuț-Făgărășanu și violoniștii și șefii de orchestre Ionel Banu, Nicușor Predescu și Victor Predescu. Însă de prea puține ori a avut ocazia să fie filmată. Au rămas posterității o secvență foarte scurtă de la Expoziția Internațională din New York (1939), o secvență din coproducția româno-sovietică „Rumanya” (1947), scurt-metrajul „Mic album muzical” (1958) în care cântă trei piese, un jurnal de actualități din 1962 unde apare cu cântecul „Hăulita din Gorj” la Sala Palatului și montajul-omagiu din iunie 1963 cu funeraliile. În România, televiziunea a fost inaugurată la 31 decembrie 1956 și mulți ani aparatura acestei instituții a fost una rudimentară, neexistând posibilitatea de a imprima pe peliculă. Maria Tănase nu are, așadar, nicio filmare produsă de TVR, ci de studiourile cinematografice București și Sahia.

    Și-a câștigat existența cântând în marile restaurante bucureștene (Neptun, Café Wilson, Parcul Aro, Luxandra, Luther, Continental) și la teatrele de revistă Alhambra, Gioconda și Constantin Tănase.

    Meritele i-au fost recunoscute prin acordarea de către statul român a Premiului de Stat în 1955 și a titlului de „Artist emerit” în 1957. Post-mortem a fost distinsă în 1965 cu „Marele premiu al discului” de către Academia „Charles Cros” din Paris pentru LP-ul de 25 cm „Un soir ŕ Bucarest avec Maria Tănase” (editat de casa de discuri franceză „Le Chant du Monde”) care conținea patru cântece populare românești înregistrate în limba franceză la Electrecord în anul 1958 și alte patru în limba română.

    La peste 50 de ani de la moartea sa, piesele sale, în interpretările sale, încă rămân valabile. Să o ascultăm pe unica și fermecătoarea Maria Tănase!



    Sursa:https://folclormuzical.wordpress.com/2015/09/25/mt102/?
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 25.09.2019 la 16:42.

  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.213

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •