1
SUNTEM NOI VREDNICI SĂ REDEVENIM DACI? A venit timpul să primim semnele identității de neam dacoromānesc, să renaștem DACIA! Am fost și vom fi bombardați, arşi pe rug, otrăviți, traşi pe roată, decapitaţi, puși să plătim datorii pe care nu le avem, spīnzuraţi, rupţi de patru cai ori de cămile din patru zări, zdrobiți cu pietre, dinamitați pe poduri, afumați īn peșteri, ghilotinaţi, īmpuşcaţi īn piețe publice fără judecată, decimați, ciumați, făcuți sterili, metisați cu alte neamuri, vaccinați ca să bolīnzim, īnfometați, ținuți īn ger fără foc, īnvinovățiți de holocausturi imaginare, trădați de aliați cīnd erau datori să coopereze și să īntoarcă onoarea, pictați ca diavoli, jupuiți de vii, aruncați īn aer cu centuri de pulbere, blestemați ca niște paria printre națiunile lumii, vom avea parte de toate epitetele animalice și hidoase, porecliți țiganii nomazi, de toate relele pīmīntului și cerului, noi, toți fiii Cerului și ai Pămīntului din sistemul Solar, galaxia Căii Lactee, leagănul unei eternități dintr-un colț de univers care ne este dat. Ei, și? Suntem din neamul lui Zamolse, īntīiul Adam făcut din īnger īn Gradina Maicii Domnului, ca fiu al Cerului. Suntem nemuritori. Al doilea Adam a fost făcut din lut la Adamclisi, tot pe pămīntul nostru, īn Dobrogea, Geea cea Bună și Milostivă, ca fiu al Terrei. Neamul nostru nu va pieri. Noi avem rădăcini īn cer. Pe pămīnt am fost furați, jefuiți, ponegriți, īnsclavizați, alungați de pe pămīnturile noastre de peste 13 mii de ani. Am avut cel puțin 7 imperii care au cucerit lumea civilizată, am fost noi purtători de civilizație, inteligența noastră a pus īn operă multe din minunile tehnologice ale lumii de azi, am creat modele culturale, avem priorități esențiale īn multe domenii, avem rude īn mai mult de jumătate din omenire… Deci avem rădăcini adīnc īnfipte īn acest pămīnt plin de oasele și sīngele strămoșilor, īngrășat cu sudoarea frunții și sīngele eroic al cavalerilor dreptății și nemuririi. Ce dacă piramidele s-au activat energetic, iar vibraţia Pămīntului decodificată a crescut? Vom intra īn cursa galactivă pe un drum nou, necunoscut, cu nava galaxiei ca purtătoare de netereștri, cu inteligența altor lumi, cu sistemul solar cu tot, cu toată zestrea noastră… Cred că tributul nostru a fost dat de miliardele dinaintea noastră care au viețuit pe acest teritoriu zugrăvit īn cărțile sfinte, vechi, pe monumente misterioase īncă, pe construcții megalitice și cu urme nedeslușite īncă, dar după care s-au scris Tăblițele de smarald, Legile belagine și Biblia adevărată, nu cea transcrisă de alții ca să tragă īnțelepciunea ”pe Academiei” cu spuze și scuze pentru alte nații pe turta lor. Viața noastră, a dacoromānilor a fost mereu eroică, nu a fost niciodată ușoară și nici nu va fi. Īn simplitatea și curățenia noastră, am supraviețuit cu puțin și am produs multă cunoaștere, tehnologie, rugăciune, lacrimi și sudoare, īnțelepciune, tradiție, sacralitate… martiriu, sacrificiu, artificii temporale. Acum suntem condamnați vrīnd-nevrīnd de neprieteni la uitare de sine, la ascultare de basme de amnezie culturală istorică, identitară, axiologică, demobilizante, anchilozante, care ne acuză prin neconformtul și minciuna vicleană pe care o propagă, Noi stăm cu ochii pe ecrane cu simboluri și tradiții străine de neam și ne īmbătăm cu otrava și perfidia unora care se cred mai isteți ca noi. Ei, și? Toate trec. Și noi iertăm, iertăm, răbdăm cu zīmbetul pe buze, ca niște sfinți pămīnteni, cu o lehamite de īnțelepți care știu multe și primesc īn piept pumnii furtunilor aspre cu oarece mulțumire. Și mai cerem pedepse ca să ne călim, să devenim imuni la prostiile imbecilitățile și intrigile lor. Oare e cazul ca și acum să trecem nepăsători peste vicisitudinile unei istorii pe care alții se īncrīncenează să o scrie egoist pentru ei, contra noastră, īmproșcīndu-ne cu noroi și lustruindu-se pe sine? Ei, și?? Ce e val, ca valul trece… Același ”iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!!!” Ni se distruge patrimoniu universal dacoromānesc cu o viclenie prostească. Părem obosiți, blazați, adormiți, nemotivați īn lupta pentru a fi. Nu-i bai, noi regenerăm totul, suntem neam divin. Am renăscut de fiecare dată. Privim Cerul și īn special Ursa Mare, Ursa Mic㠖 adică pe țărănește, Carul Mare și Carul Mic, Dragonul, Steaua polară, Orion, etc. De acolo de sus, suntem vegheați de Pleiade și ca descendenți de atlanți mergem īnainte, prin daci, din verigă īn verigă de lanț identitar ... Vrednici suntem! A venit vremea să ne reīntregim Neamul cu Neamurile noastre adevărate, să reconstruim cetatea Soarelui și să ne veșnicim moștenitorii cu dragoste, cu īnțelepciune și răbdare, multă răbdare… Vreme trece, vreme vine… ”Trăiască Nația” și ”Sus cu Dīnsa”(Eminescu) Geo Stroe INIMA ZIDITĂ Vasile Moldovan De-aș putea mi-aș zidi inima-n poem. Cuvintelor le-ar fi scīnteia Ce iscă marile incendii.
2
De-aș putea mi-aș clădi Inima īn poezie Cum Manole a zidit-o pe Ana Īn zidul Cetății. Pe bune, Mi-aș smulge-o din piept, fără lacrimi, lucid Și īntre două versuri aș pune-o Cum meșterul și-a zăvorīt soția īn zid. Dacă slovele-mi ar īnălța din nou Cetatea visată De strămoși, de buni și părinți Mi-aș muta inima-n ele să bată Să le īnvie cu bătăile-i iuți și fierbinți. ALEXOPATUL RĂTĂCITOR SCURT ISTORIC DESPRE HACK WRITERS - SCRIITORI DE ĪNCHIRIAT GRUB STREET din Londra se afla, īn Secolul XIV, o parte īn interiorul vechiului zid al cetăţii şi restul īn afara zidului de apărare ridicat de romani şi care a fost de folos o mie de ani. Grub are mai multe īnţelesuri dar, īn acest caz, strada şi l-a primit fiindcă a fost săpată superficial şi curăţată de rădăcinile copacilor tăiaţi mai de mult. Absolut banal īnceput şi nume, dar va deveni strada obīrşiei unei tagme arhicunoscute īn toată lumea: pen for hire – condei de īnchiriat! Odată strada īntinsă īn afara vechiului zid s-a parcelat şi, īn timp, loturile s-au vīndut ieftin. S-au găsit antreprenori care să le cumpere şi, pe locuri ieftine, să ridice case ieftine cu chirii pe măsură. S-au construit case cu parter comercial, deasupra avīnd două etaje şi sub acoperiş, atica cu mansarde şi lucarne mari – garret – cele mai ieftine şi mizerabile locuinţe posibile, ocupate īn timp au fost ocupate de poeţi săraci şi īncepători, idealişti şi romantici care le considerau turnurile lor de fildeş de unde Londra, cea periferică, se părea că le stă la picioare. Frumoase iluzii terapeutice, gratuite!! Jurnaliştii şi scriitorii ajunși pe Grub Street, clarvăzători ai realităţii, trăind din ce apucau din scrisul comandat, pretins, se simţeau ca īn īnchisoarea din Turnul Londrei, cu diferenţa că īn turnul Londrei te urcai pe trepte de piatră, pe cīnd la mansardele lor de aici se ajungea, dacă nu erau prea beţi, pe o scară de pod rustică, cărora tīrziu i s-a pus o balustradă șubredă cu care rămīneau īn mīnă cīnd cădeau de pe scară. Şi aici, ca pe orice altă stradă londoneză, era bine aşezata şi mult preferata instituţie publică engleză The Pub – cīrciuma – cu cele mai proaste şi ieftine băuturi, la lume sărac㠖 băuturi ieftine şi proaste! De fapt erau numai trei feluri: berea englezească, cea mai proastă bere din lume după europeni, un whisky şi mai prost, de fapt după francezii naţionalişti nici nu există altfel de whisky, decīt prost, iar pentru prostituate lichioruri colorate, dulci şi aromate cu te miri ce, prefabricate de cīrciumar din resturile rămase īn paharele clienţilor. Şi prostituatele de pe Grub Street, vai de capul lor, prostituate pentru clienţi săraci, se mai culcau cu ei şi pe datorie. Clienţii cīrciumii fiind săraci şi flămīnzi se euforizau una – două, lansīndu-se docţi īn toate filozofiile şi ideologiile lumii, pe care le ştiau după ureche. Discuţiile contradictorii erau crescendo şi cīnd terminau argumentele verbale treceau la argumente fizice, īn clasica forma englezească cu arbitri şi pariuri pe īnvingător. Īnvingătorul ori lua banii şi īi bea cu toţi īmpreună, ori ieşea īn stradă după o prostituată cu tarif exigent „first money…” īn timp ce, cel bătut măr, domnesc, era oblojit pe datorie, fiindcă de cīnd lumea, prostituatele au şi suflet pe līngă pelvis. Bresle de prim rang!! Prostituţia nu este doar cea mai veche īndeletnicire ci şi cea mai răspīndită, iar īn acele vremuri īn Londra, pe Grub Street, poeţii, jurnaliştii şi scriitorii s-au luat după ele şi au răspīndit o altfel de prostituţie īn scriituri ideologice, politice, narative de tot felul, după cum erau plătiţi, satisfăcīnd toate poftele clienţilor, la fel ca prostituatele. Astăzi, această nouă īndeletnicire de prostituţie a multor poeţi, jurnalişti şi scriitori e la fel de răspīndită, precum cea mai veche īndeletnicire femeiască, nu atīt din lipsă de mijloace de existenţă cīt mai ales dintr-o mare cerinţa din partea clienţilor de tot felul. Bresle de prim rang īn serviciul clienţilor!! Vorbind despre clienţii care īnchiriază mīnuitorii de condei pentru satisfacerea preferinţe lor s-au scris saci de cărţi, care mai de care, şi se scriu īn continuare. La poeţi apelează de obicei īndrăgostiţii ce vor să-şi flateze iubitele cu scrisori de dragoste cuceritoare. Pentru poeziile de dragoste, preţul era mult mai mare şi se plătea după numărul strofelor, fiindcă aşa se scriau poeziile cīndva. Jurnaliştii erau solicitaţi pentru chestiuni politice: propagandă, manipulări, dezinformări, polemici şi atacuri. Tocmeala prețului dura o zi īntreagă sau mergea la alt condeier pe bani. Se plătea după numărul cuvintelor, dacă clientul cerea un text scurt, jurnalistul ridica preţul pe cuvīnt, atunci clientul lungea textul şi jurnalistul făcea o reducere la fiecare o sută de cuvinte īn plus. Scriitorilor li se cereau biografii sforăitoare, romane de dragoste lacrimogene, romane īn care clienţii să fie portretizaţi ca īnvingători, biruitori de cartiere, oraşe, comitate. Tocmeala era īntinsă dar formală, clientul vroindu-se mare personaj de carte, īn timp ce scriitorului īi trebuiau bani să-şi plătească chiria şi datoriile. Aşa a pornit noua tagmă, numită şi Grub
3
Street Scribblers care treptat, cu perseverenţa, de la supravieţuire la realizare, a devenit o industrie de notorietate şi rentabilă, trecīnd la publicaţiile lor, foarte variate, interesante şi vīndute. Pe Grub Street Scribbers au apărut editorii şi tipografii pentru Pen for hire – condei de īnchiriat şi rotativa banilor şi a renumelui a cuprins lumea londoneză. Scriitorimea londoneză de pīnă atunci, cu stare materială asigurată, feudală şi burgheză, a fost şocată, nu a văzut cu ochi buni ridicarea acestei tagme de condeieri săraci, care prin metodele lor viciate şi pervertite, se afirmau şi cīştigau locuri īn literatură periferică, făcīndu-le concurenţă. Războiul vorbelor scrise s-a declanşat şi īnvingătorii sunt hack writers de pe Grub Street. Sintagma hack writer este peiorativă, dacă o privim numai etimologic. Hack are mai multe īnţelesuri: cal de īnchiriat, cal de poştă, mīrţoagă, salahor, scrib, lucrător la negru şi altele. Īn această sintagmă, este o scurtare de la hackney = cal de īnchiriat pentru călărit!! Dacă folosim hack writer se poate traduce, aproximativ, scriitor de īnchiriat (şi călărit) ceea ce e foarte aproape de cea mai veche īndeletnicire socială feminină. Cum era de aşteptat, conform legii universale, oricărei forţe i se opune o contra forţă,exemplificată la fiecare pas şi īn societatea umană, īn care scriitorimea clasică londoneză s-a opus cailor īnchiriaţi pentru a fi călăriţi pe toate drumurile scrisului pe bani. La īnceput a fost o fricţiune banală, īn care clasicii au marşat prin ironie şi sarcasm asupra mīrţoagelor din Grub Street Scribblers. Scriitorul Alexander Pope a scris o amplă lucrare „The Dunciad” considerată clasică prin caracterizarea critică, sarcastică la adresa hack writers iar un pictor, William Hogarth, i-a caricaturizat īn mizerabil. A urmat apoi un lung şi necruţător război de vorbe scrise, īn urma căruia, īncet, īncet victoria a īnclinat de partea cailor īnchiriaţi spre surprinderea generală. Dar şi mai surprinzător a fost faptul că pentru mulţi indivizi banii miros cel mai frumos, destui clasici s-au molipsit de boala mīrţoagelor pe bani, a prostituatelor cu condei, a mercenarilor cu peniţă!! O īndeletnicire morbidă a devenit o boală, boală a generat o molimă care s-a extins ca o epidemie, fiindcă banii, cu mirosul lor frumos, sunt necesari iar scriitorii şi-au dat seama că se poate cīştiga de două ori mai mult dacă devin şi ei condeie de īnchiriat!! Īn Franţa, la Paris, hack writers s-au numit libelliste, de la latinescul libellus ceea īnseamnă carte mică, fiindcă erau scrise īn mici broşuri pe o hīrtie proastă şi vīndute ilegal pe stradă. Libelliste trăiau şi aici īn mizerie, se zbăteau pentru existenţă făcīnd parte din clasa socială de jos, motiv pentru care au fost cuprinşi īn termenul proletariat literar. Deosebirea de hack writers a fost că aceştia au fost mult mai implicaţi īn viaţa religioasă şi politică franceză, au fost foarte incisivi la adresa monarhiei. Unii susţin că, indirect au pregătit īntr-un anumit fel Revoluţia Franceză prin pamfletele lor. Se poate! Oricum literatura lor – libelle – era mai mult politică decīt cea socială şi ţintea, cum se pricepeau, viciile şi personalităţile societăţii franceze şi unii se pricepeau de minune, erau critici sociali sardonici. La fel ca īn Anglia şi īn Franţa a fost o reacţie puternică din partea unor personalităţi de mare anvergură literară şi filosofică. Diderot şi Voltaire i-a ridiculizat şi satirizat pe mulţi libelliste. Voltaire a spus despre ei, şi asta a rămas, că: ’„sunt mai prejos decīt prostituatele”. Īn secolele care au urmat condei de īnchiriat a devenit o practică răspīndită printre jurnalişti şi scriitorime cărora numai banii le miros frumos. Astăzi pretenţiile clienţilor sunt tot mai diversificate şi mari iar caii de călărit pretind tot mai mult ovăz!! Capitalismul domină literatura prin programe strategice şi bani mulţi, spre deosebire de comunism care a dominat autoritar şi imperativ cultura şi literatură prin sarcinile date de partidul totalitar. Īn comunism nu au fost cai de īnchiriat, toţi caii au fost rechiziţionaţi, cei ce s-au opus au ajuns la abator!! Gīndind la Romānia, mă abţin de la detalii şi amănunte, pentru că nu e treaba mea de cititor obişnuit să o fac. Ţara īnsă e plină de critici şi istorici literari extraordinari, dintre care unii au un simţ olfactiv specific pentru cel mai frumos miros al banilor și cu mīna pe inimă pot jura pe orice... carte că bucureștenii sunt īn frunte. Totuşi, pentru a ajunge unde doresc, la Dan Alexe, vrīnd nevrīnd, nu pot sări trei trepte din istoria scriitorimii din Romānia. Pīnă la īntregirea ţării, fenomenul condei de īnchiriat era cunoscut dar slab reprezentat, poeţii şi scriitorii romāni punīnd tot preţul şi aptitudinile lor pe independenţa, īntregirea, identitatea societăţii romāneşti, dragoste sacră de neam, lor acestea le miroseau mult mai frumos decīt banii. Trăiau modest, Mihai Eminescu nu a pus nici un preţ pe existenţa sa materială. Jurnaliştii, ca jurnaliştii, se aciuiau pe unde erau atraşi de idei, de concepţii asemănătoare cu ale lor, ca să supravieţuiască sau se prostituau cu condeiul. Odată cu ocuparea Romāniei de Armata Roşie, NKVD-KGB, dictatura comunistă a Moscovei şi ridicarea Cortinei de Fier, majoritatea s-au lăsat convinşi să devină cai de călărit spre realismul socialist!! Simplu, tovarăşi! Cīţiva au scăpat printr-o crăpătură sau alta a Cortinei de Fier īn lumea liberă, alţii s-au dat la fund. Degeaba fiindcă braţul de fier al partidului i-a scos şi pentru
4
trecutul lor īmpotriva poporului romān, a muncitorimii şi ţărănimii, i-a īncarcerat şi sacrificat. Punct. A treia treaptă, īncepe după Decembrie 1989, cīnd brusca scăpare din compresiunea chesonului comunist, pe mulţi i-a dezorientat lipsa de indicaţii preţioase, iar aţii au devenit confuzi de prea multă libertate, orbitoare şi au apucat tot felul de direcţii politice. Majoritatea au ales exodul īn libertatea străinătăţii şi-a mirosului banilor ei. Şi īn acest haos post decembrist, īn care sertarele scriitorimii erau burduşite de rezistenţă virtuală, la Bucureşti a sosit George Soros, miliardarul evreu care, īn 31 Decembrie 1989, a īnfiinţat Grupul de Dialog Social şi a deschis sacii de dolari pentru caii de īnchiriat şi dresat să scrie ce vrea el!! Īndată, la cel mai frumos miros al banilor au venit, īncolonaţi de Silviu Brucan, Gabriel Liiceanu, tovarăşul Andrei Pleşu cu tovarăşa Catrinel Pleşu, Gabriel Andreescu, Stelian Tănase, Alina Mungiu, Liviu Antonesei, Roman Patapievici, Adrian Cioroianu, Edward Helvig şi mulţi alţi cai şi mīrţoage ce şi-au pus condeiul la picioarele dolarilor lui George Soros. Grupul de dialog Social şi ONG – organizaţiile non guvernamentale – finanţate de Soros au devenit īn Bucureşti o copie a Grub Street din Secolul XVI, cu nume schimbat īn Soros Street pentru că a cumpărat aproape pe nimic toţi caii de īnchiriat şi i-a dresat să dezinformeze şi manipuleze societatea romānească cu epoca de aur a toleranţei, pīnă ce romānii vor renunţa la propria lor identitate īn faţa minorităţilor, a străinilor, a unor īnalte porţi ale Secolului XX!! Ceilalţi scriitori, puţini, ce credeau sincer īn valoarea renaşterii unei culturi şi literaturi naţionale, liberă şi specifică, au fost criticaţi şi marginalizaţi, atacaţi şi īnvinşi, rīnd pe rīnd, de mercenarii lui Soros. Privind şi observīnd atent lumea condeierilor romāni, de la George Soros īncoace, īmi vine īn minte ceea ce spunea Voltaire despre cei ce se īnregimentează ca mercenari cu peniţa īn manipularea lumii: sunt mai prejos decīt prostituatele. Poate la vremea lui Voltaire, acum īnsă, prostituatele stradale sunt mult superioare lui Soros şi a mercenarilor săi, fiindcă au trăsături evidente de conştiinţă şi caracter. Este o ofensă a le compara cu manipulatorii plătiţi de Soros. Dar, ca Soros sunt și alți afaceriști bogați ce īși caută, și găsesc cu duiumul, mercenari cu peniță īmpotriva Romāniei și Romānilor. DAN ALEXE – UN MERCENAR RĂTĂCITOR Citindu-i o carte, ”Dacopatia și alte rătăciri romānești” – Editura Humanitas 2015, răsfoindu-i biografia şi ascultīndu-i nişte interviuri am părerea că nu e nimic mai mult decīt un mercenar īn căutare de stăpīni. Este convingerea mea personală, de cititor pe rīnduri şi printre rīnduri, de călător şi critic social, despre autorul volumului despre dacopați la care trebuie să adaug, de la īnceput, că autorul este inteligent, educat, perfid şi mefistofelic, angajīndu-se numai la stăpīni ce plătesc foarte bine, indiferent ce i se cere să execute. Este punctul meu de vedere după atentă lectură. Fiind foarte bine īnzestrat, cu abilitate, fără regrete sau remuşcări, poate īndeplini orice īndeletnicire, făcīnd parte din aceea categorie de indivizi superior dotaţi ce pot deveni foarte periculoşi cīnd īşi transformă cutia craniană īn cutia Pandorei şi o deschid!! După lectura cărţii comandate este cert că şi-a găsit stăpīnul mult căutat, din Afganistan pīnă īn Belgia, care i-a cerut denigrarea totală a poporului romān de la īnceputurile lui şi cu care a īncheiat un contract, nu după numărul cuvintelor ca pe vremurile Grub Steet, ci după numărul şi intensitatea abjecţiilor, calomniilor, defăimărilor istoriei şi culturii romāneşti. Este ştiut şi cunoscut că astfel de cărţi se scriu numai la comandă, sunt foarte bine plătite şi se găsesc destui cultivaţi, fără conştiinţă, fără caracter, ce īşi vor uimi şi mulţumi stăpīnii. Să urmărim cazul mefistofelicului mercenar cu peniţa, un fost romān, rezident de Bruxelles şi devenit anti-romān. Dan Alexe s-a născut īn 1961, undeva īn Moldova, se declară romān, romān cu strămoşi aromāni, polonezi, greci şi etcetera. Nu are importanţă, după īnfăţişare şi debit verbal ameţitor este un narator deosebit, de ultimă generaţie pentru actuala mass-media de Bruxelles, cu sarcina de a nega şi terfeli tot ce este romānesc, de la origini pīnă astăzi, este la fel ca Patapievici, Pleşu, Cărtărescu, Boia, lăsīnd impresia, discutabilă, că sunt mercenarii aceluiaşi stăpīn. A fost student la Iaşi, a făcut filologie, limbi slavice, toţi ce făceau limbi slavice la Iaşi erau curtaţi la nebunie de la Moscova. Este poliglot „vorbesc, citesc şi scriu 15 limbi şi mai citesc şi īnţeleg īncă cinci”. Remarcabil palmares ce denotă inteligenţă, memorie, studiu dar şi şansa de a-şi găsi stăpīni īn 15 limbi diferite. Ca student a făcut parte din grupul dizident de la Iaşi īn frunte cu Dan Petrescu, cumnatul lui Ioan Petru Culianu din Chicago, Luca Piţu, Liviu Antonesei şi Sorin Antohi, omul de bază al Securităţii, infiltrat īn tīnărul grup anticomunist. Grupul, prin informatorii devotaţi ai Securităţii, a fost urmărit riguros, iar īn 1983 l-a arestat, interogat, prelucrat şi atras de partea ei, apoi l-a īnlăturat din redacţiile celor două reviste studenţeşti. Cīnd a terminat facultatea, Dan Alexe a refuzat să facă apostolat de dascăl la ţară, conform hotărīrilor de partid şi de stat care, e drept, educa gratuit universitar dar după absolvire īi repartiza īn mediul rural pentru ridicarea nivelului de trai şi cultură. Refuzīnd apostolatul a devenit ghid turistic pentru străini pe litoral. Ghizi turistici din vremea
5
epocii de aur aveau doi stăpīni: unul la care semnau condica de prezenţă şi altul la care semnau notele informative, aşa era, aşa se ştie. O, tempora mutantur nos et mutamur, nu-i aşa Dan Alexe? Īn 1988, s-a săturat de-a mai bate plajele, ca ghid turistic poliglot, s-a dus la Securitate şi a cerut paşaport de plecare definitivă din Romānia, ceea ce la vremea aceia era la fel ca şi cīnd intrai īn tutungerie să iei un pachet de ţigări. Aşa a fost şi īn cazul lui Dan Alexe care, īn cīteva săptămīni, a spus adio epocii de aur şi bine te-am găsit Radio „Free Europe”. E foarte clar pentru toți romānii din spatele Cortinei de Fier. O, timpul se schimbă şi noi cu el, nu-i aşa Dan Alexe? După ce Radio „Free Europe” a dat chix, fiindcă şi Europa de Est devenise free, Dan Alexe şi-a deschis postul său de radio liber, la Kabul. Da! Exact acolo, īn Afganistan, ţara cultivatorilor de mac şi a oamenilor care s-au opus englezilor, ruşilor, americanilor. Dar căutătorilor de limbi străine şi de stăpīni le stă bine cu drumul şi Dan Alexe şi-a luat bocceaua īn spinare şi a plecat īn Caucaz. Ajuns la boccea trebuie făcut o paranteză despre eruditul nostru lingvist care, īn cartea sa, are sarcini precise īmpotriva dacilor, a limbii vorbite de ei, prin distorsiuni şi răstălmăciri ale realităţii istorice prin folosire forţată a lingvisticii. Astfel, vrea să ne facă impresia că vechii locuitori aşezaţi īn spaţiul carpatin, strămoşii noştri istorici, nu aveau o limbă a lor, adică nu au fost īn stare ca celelalte seminţii, triburi, popoare din jurul lor să formeze cuvinte pentru ceea ce făceau sau aveau, pentru cele din Natură ce īi īnconjura, ei foloseau doar gesturi şi nişte sunete. Probabil aşa ar fi rămas, şi noi la fel ca ei, dacă nu ar fi trecut prin spaţiul carpato-ponto-dunărean nişte nomazi de departe şi care ne-au dat, aşa erau ei darnici, din limba lor, indo-europeană, nişte cuvinte. După ei au urmat cei din Latium care au venit direct de la Roma să ne īnveţe limba latină, să ne īnţelegem īntre noi, să putem striga unii la alţii de pe un deal pe celălalt: „Mă, Ioane, mă, griji că-ţi mīncă cīinele pita şi slan㔅 puncte, puncte pīnă trec cuvintele īmprumutate de pe un deal pe celălalt… „Taci mă, şi nu te frigă grija, că brişca-i la mine, n-are cu ce le mīnca!” Şi īn timp, strămoşii noştri, după Dan Alexe, au tot īmprumutat cuvinte de la toţi care au venit peste ei, fiind mult mai uşor să īmprumuţi decīt să ai capacitatea intelectuală de a forma o limbă proprie. Concluzia lui vrea să fie că ne tragem dintr-o stirpe retardată care, cu chiu cu vai, abia a reuşit īn mii de ani să formeze doar cīteva cuvinte, restul numai şi numai īmprumuturi!! Aşadar, Dan Alexe luīnd-şi bocceluţa la spinare, ne explică că este un cuvīnt īmprumutat de la turci, că şi ăştia au venit peste noi cu bocceaua īn spate cīteva secole de-a rīndul. Un rumīn, mai viteaz, īntr-o ocazie, i-a īntrebat ce duc īn legătura aia şi turcii au zis un pietroi!! „Zalmoxis!! Da, de ce bre, turcilor?”… „Poruncă de la Suliman Paşa, dacă ne īnving ghiaurii, aruncăm bocceaua jos şi putem fugi mai repede”. Am făcut acest „intermezzo” pīnă ce a ajuns Dan Alexe, cu bocceaua īn spate īn Cecenia, la Groznīi să bea cu Generalul Dudaev, un eveniment important din viaţa căutătorului de limbi, tradiţii şi stăpīni, eveniment pe care niciodată nu-l omite a-l spune şi scrie cu mīndrie tuturor. Afară de faptul că a băut cu Dudaev, altceva nu l-a interesat, din lupta de emancipare a cecenilor, cum nu l-a impresionat nimic din īncrīncenarea poporului romān īn istorie. Aşa-s mercenarii, trec precum cīinii prin apă, la mal se scutură şi merg mai departe adulmecīnd. Dan Alexe s-a īntors īn Europa, īn Belgia chiar īn Bruxelles unde e mare căutare de poligloţi, de mercenari pentru parlamentul european, considerat de mulţi europenii un teatru de marionete şi astfel, īn AD 2015, librăriile din Romānia s-au umplut de volumele lui Dan Alexe Dacopatia şi alte rătăciri romāneşti, editată la Humanitas-ul lui Gabriel Liiceanu. Editura nu scrie cīte exemplare are tirajul editat, doar că copyright īi aparţine. Īn cazurile de cărţi comandate se practică această īnţelegere īntre cel cu bani şi interese să i se scrie și editeze la comandă cărțile, cu timpul toate astea ies la iveală. A trecut ceva apă pe Tamisa de la īnceputurile modeste de recoltare a mercenarilor cu peniţa pe Grub Street, pīnă acum, la Bruxelles cīnd interesele celor ce vor să stăpīnească angajează mercenari pentru ţelurile lor mari, globale, deci plătesc și editori. Dan Alexe recunoaşte că nu a bătut, cu manuscrisul īn braţe, la poarta Humanitas, ci Gabriel Liiceanu l-a invitat la editură. Domn mare Gabriel Liiceanu, de editor nici nu mai vorbesc, are maniere alese, dacă dedesubturile afacerilor au fost aranjate. Volumul de 350 de pagini a lui Dan Alexe, are opt secţiuni, ca opt raiduri de bombardamente peste tot ce romānii credeau, susţineau şi demonstraseră că face parte din identitatea lor milenară, dar din care, după raidurile lui Dan Alexe s-a ales praful şi pulberea, arătīnd la fel ca Dresda după 15 Februarie 1945!! De ce?! Din interesul unor puternici străini ce şi-au găsit mercenari pentru acest ţel de cucerire şi jefuire. Din prima secţiune aflăm că noi, romānii trăim īn ţara lui mici şi bere…că suntem īn depresie religioasă…cu basmele īmprumutate de la vecini… şi suntem nişte tembeli. Secţiunea a doua este despre dacopatie, termenul este construcţia proprie a lingvistului poliglot, format din romānescul dac şi din grecescul pathie = suferinţă. Pathie – suferinţă este des īntīlnit īn terminologia medicală: cardiopatie, pneumopatie, hepatopatie şi tocmai era să uit psihopatiile, adică suferinţele psihice, incurabile, ale unora, chiar cu multă carte, fiindcă vorba ardeleanului, probabil, după Dan Alexe,
6
īmprumutată: unde-i multă minte, nu-i toată bună şi trag concluzia că mulţi domni o folosesc numai pe cea nebună. Dacopatia este teza lui Dan Alexe prin care respinge şi desfiinţează īn mod grobian pe toţii romānii, de la obişnuiţi la erudiţi, care īncearcă, susţin şi dovedesc īnsuşirile geto-dacilor şi specificitatea de popor primordial din marea familie tracică din antichitatea aşezaţi īn partea de Sud Est a Europei. Felul cum luptă īmpotriva veridicităţiilor arheologice, istorice, lingvistice īn această secţiune demonstrează că este o teză comandată şi plătită. Fiindcă la educaţia, cultura şi abilitatea verbală şi scrisă pe care le are, numai aşa se poate explica ceea ce a scris despre romāni sau, poate că s-a rătăcit mintal, făcīnd o formă personală de sociopathie, īn urma căruia i se poate crea un termen personal de alexopatie. Secţiunea a treia e o lucrătură lingvistică amplă prin care ne copleşeşte cu īmprumuturile lingvistice īntre popoare, absolut firesc, dar nici un popor nu a īmprumutat vreun cuvīnt, nici măcar o onomatopee de la daci fiindcă, aşa cum se ştie de la Dan Alexe īncoace, dacii nu au fost īn stare de o limbă proprie ci numai de īmprumuturi, pe care nu le-au mai īnapoiat. Şi, ca exemplu pe care īl comentează cu amploare, stufos ne aduce la cunoştinţă că strămoşii noştri au īmprumutat de la ruşi şi pizda, aşa e īn carte scrisă cu aldine. Norocul dacilor și al romānilor cu rușii, altfel nici acum nu aveam cuvīntul. Secţiunea a patra, demonstraţiile lingvistice īmpotriva ideii că limba romānă ar avea rădăcini proprii, continuă. Totuşi, īn persiflare, prin jocuri de rădăcini de cuvinte, s-ar putea ca mămăliga să aibă ceva īn comun cu noi fiindcă nu explodează!! Probabil, īn cutia craniană a lingvistului, mīncările altor popoare pot să şi explodeze, ca poliglot putea să ne dea exemple. Secţiunea a cincea este despre importantul aport al cuvintelor ţigăneşti la īmbogăţirea limbii pe care o vorbesc romānii īn aceste zile, cīnd foarte des folosesc mişto şi nasol. Şi nu numai atīt, dar mai ales cīt ne-au īmbogăţit cultura şi faima īn lume. Īn următoarea secţiune ne demonstrează cīt suntem de balcanici, ne place sau nu, dar după Dan Alexe ar trebui să fim mīndri, chiar să renunţăm că suntem din Munţii Carpaţi, să ne numim balcanici, ce īnseamnă de asemenea munte şi asta datorită faptului că atīt sīrbii cīt şi bulgarii cīntă manele ca şi romānii. Secţiunea a şaptea este foarte bine venită fiindcă ne scuteşte de teoriile lingvistice antiromāneşti, Ne dă un răgaz interesant, īl descoperim ca pe un narator plăcut cu un dezvoltat spirit de observaţie pe care-l prelucrează literar cu umor şi satirice sclipiri. Susţin, şi acest capitol dovedeşte, ca este inteligent, este literat, dar īn loc să facă literatură de calitate, de care este capabil, coboară īn rīndul mercenarilor ordinari. Ultima secţiune, intitulat㠄Mult e dulce şi apoas㔠parafrazīnd „Mult e dulce şi frumoasă limba ce o vorbim”, ne dovedeşte cīt de josnic poate coborī un mercenar cu peniţa, īn cazul de faţă Dan Alexe, care īl atacă defăimător pe Mihai Eminescu! Nici nu putea să-şi termine această cartea comandată fără un atac la poetul nostru naţional, dar o face pe la spate, cu josnicie, recurgīnd la un artificiu, introducīnd poeţi naţionali din Sud Estul Europei, pe care īi clasifică īn derizoriu poeţi naţionali provinciali, īn aceiaşi oală, īn care referirile la Mihai Eminescu sunt relevante, ajungīnd pīnă unde se cere şi impune, prin corectitudinea politică a tot stăpīnitoare, la perpetuarea antisemitismului īn Romānia de azi. Deşi la valoarea sa intelectuală e greu de crezut că nu cunoaşte adevărul istoric şi reacţiile adverse ale antisemitismului foțat, dar mercenarii ţin cont numai de simbria lor. MERCENARUL ALEXOPAT - MANIPULATOR PERNICIOS. Dan Alexe, vrīnd să fie şi original faţă de patronul său, a creat termenul de dacopatie şi derivate, referindu-se la dacologii şi dacofili, dar a ieşit o pseudo-daco-patie, fiindcă aceşti romāni şi chiar şi nişte străini, interesaţi de istoria noastră, īncepīnd de la geto-daci, nu acuză nici o suferinţă, doar o curiozitate istorică, īncercīnd să dezlege enigmele ei. Sunt preocupaţi de istorie, arheologie, citesc şi călătoresc, studiind vechi documente prin marile biblioteci, admirīnd statui antice de daci prin marile muzee, privind statuile celor opt daci nobili ca īnfăţişare pe Arcul de Triumf a lui Constantin cel Mare din Roma, se uimesc, se īntreabă, deschid ipoteze şi teorii, vor să dezlege dileme şi trileme istorice şi arheologice, se īntīlnesc īn congrese de dacologie, īn spirit şi formă academică. Este o activitate intelectuală normală, fără urme de suferinţe psihice. Nu comentez, doar amintesc că, īn Romānia interbelică, după apariţia volumului GETICA – o protoistorie a Daciei a lui Vasile Pīrvan, cei ce se īnţepeniseră definitiv īn teoria romanizarii şi latinizării Daciei au lansat īmpotriva lui o torpila de hīrtie daco-mania fără nici un efect, pentru că la vremea aceia Ro-mania era īntregită şi naţională, iar majoritatea romānilor o iubeau cu dăruire, erau preocupaţi de trecutul ei şi vroiau cīt mai mult adevăr despre identitatea lor. Azi, īn vremuri de pre-globalizare europeană, s-a trecut la Ro-fobie īn care o mulţime de Dani-Alexi atacă şi demolează trecutul şi identitatea Romāniei, calomniază şi defăimează romānii din trecut ce s-au dedicat cu trup şi suflet patriei, generaţii de-a rīndul. Oare nu ar fi mai nimerit să se ocupe de problemele actuale, sunt multe, poate rezolvă vreuna. Trecutul e trecut. Ascultaţi cum īşi īncepe alexopatul atacul pentru care a fost plătit: „Sursele antice despre identitatea
7
daco-geţilor sunt egale cu zero.” (pag.50) Şi ca să ne convingă, compară cele zise de greci şi romani despre daci şi geţi cu valoarea mătasea-broaştei de pe lac. Clar cu cine avem cunoştinţă. După un astfel de enunţ categoric şi imperativ, Dan Alexe şi-a dat examenul īn faţa istoricilor, iar īn faţa cititorului educat devine un zero, pardon, 00! Cititorul romān ştie de la istoricul antic Strabo c㠄dacii şi geţii vorbeau aceiaşi limb㔠(prin urmare, dacii aveau o limbă recunoscută, nu stăteau cu braţele īncrucişate pe marginea timpului după īmprumuturi. Pentru această precizare, hack writer moldovean īl consideră un zero pe marele istoric, geograf şi filosof antic. Ori īi bolīnd ori īi plătit să scrie bolīnzii. Nici istoricul Herodot, care timp de două mii de ani a fost universal recunoscut ca cel mai mare istoric al lumii antice europene, nu scapă pentru că a scris, īn Istorii – capitolul IV: „Cei mai viteji şi drepţi dintre traci sunt geţii” pentru această comparaţie īn favoarea geţilor, mercenarul cu peniţă īl scoate dintre istorici şi-l face jurnalist (pag.52) acuzaţia fiind: a scris după un zvon! Săracul Herodot, pīnă la alexopatul moldovean i-a fost! Īnceput promiţător, istoricii antici sunt zero, deci şi istoria lor e zero, iar, dacă i se comandă, Dan Alexe scrie el o istorie antică, pentru că el ştie mai bine decīt Herodot şi Strabo cum a fost atunci! După ce şterge şi neagă sursele antice, trece la teritoriul dacic despre care scrie că e o construcţie romantică a dacopaţilor, construcţie pe care el lingvistul o demolează cu condeiul; atīt dimensiunile cīt şi populaţia Daciei. Pentru el nu a existat un regat unit sub Burebista sau Decebal, ci doar un teritoriu sălbatic, cu populaţie redusă şi dispersată, căruia nu i se cunosc limitele şi pe care trăiau grupuri tribale neomogene, migratoare ce vorbeau limbi diferite. Aceste fabulaţii le īntinde pe pagini īntregi şi īn concluzie: Īi numim „daci” pentru că aşa ne-a īnvăţat romantismul naţionalist de la Bălcescu şi Pīrvan īncoace (pag. 5. Cīt de mare poate fi rătăcire unui psihopat, cīt de falsificator poate deveni pentru o simbrie, oricum l-a depăşit īn teorii pe istoricul Robert Roesler, care a golit Transilvania de rumīni pentru ca unguri să spună că au fost primii acolo!! Sunt hărţi ale europenilor pe care Dacia este trasată şi īnsemnată un mileniu īntreg, se găsesc şi la Vatican, din nefericire nu se mai găsesc cele două volume istorice ale războaielor daco-romane. Patru războaie au dus romanii imperiali īmpotriva dacilor pīnă au reuşit să cucerească o parte din Dacia, cea care avea aurul şi sarea, domnule Dan Alexe, două sub Īmpăratul Domiţian, şi două cu Īmpăratul Traian, acele istorii ne-ar fi adus mult mai multe date istorice despre daci şi Dacia, aţi fi avut mai multă mătasea broaştei pe balta pe care orăcăiţi! Dar şi fără ele, oamenii citiţi ştiu de daci şi Dacia. Īmpăratul Traian, după războaiele cu dacii, īn semn de bravură militară, şi-a luat şi numele de Dacicus, fără să ştie de romantismul naţionalist a lui Bălcescu şi Pīrvan. Să argumentam pentru cititor - pe alexopat īl lăsam īn plata pre-globalizării de Bruxelles – īn Forumul Roman se află cea mai mare istorie gravată īn piatră, din toate timpurile, şi sunt despre războaiele dintre daci şi romani pe Columna lui Traian!! De ce oare, cīnd īntr-o mie de ani romanii republicii şi imperiului au dus-o dintr-un război īn altul? De ce dintre sutele de războaie īn care au fost īnvingători au ridicat numai cīteva arcuri de triumf și columne, iar Columna lui Traian, e cea mai mare, cea mai elocventă despre daci?? Ca să apară un Dan Alexe, după aproape două mii de ani, să pună īn scriitura lui de comandă pe traci, geţi, daci şi Dacia īn ghilimele, să dea impresia că sunt născociri ale dacopaţilor lui! Ce ordinar, să-şi defăimeze nația pentru o mīnă de arginţi!! Scriitorimea şi istoricii romāni ar trebui să contracareze relele intenţii, rătăcirile, lui Dan Alexe, care s-a alăturat grupului Patapievici – Boia & comp! Nepăsarea faţă de aceste minimalizări īn ridicol şi defăimări grosolane este complicitate tacită sau poltronism din partea scriitorimii şi specialiştilor romāni, care se scuză cu nu ne punem mintea cu Dan Alexe! Foarte, foarte greşit fiindcă el este inteligent şi fără caracter, prin urmare foarte periculos ca hack writer! De la Bălcescu şi Pīrvan, mercenarul sare la gītul lui Nicolae Densuşianu pentru că īn mult comentata, īn fel şi chip, Dacia preistorică, autorul este īnclinat spre fantezii şi teorii rasiale !?! Alexopatul a luat-o razna rău de tot, mai avea un pic şi de la teorii rasiale, ca e plina lumea de ele, īl putea considera pe Nicolae Densuşianu un proto-legionar antisemit şi primea un bonus. Dar şi fără această extensie scurtă şi la modă, īşi lasă deoparte specialitatea – pe care o afişează ca ştiinţa ştiinţelor, prin care el rezolvă toată istoria lumii – cīnd īn fapt lingvistica, chiar aşa de diversă, stufoasă şi amestecată, nu le poate duce īn spate pe toate cīte ar vrea el şi se dă psihiatrul „cazului clinic” Nicolae Densuşianu ce este ignorant şi maniac de Secolul XIX (pag.60). Nu am citit Dacia Preistorică a lui Nicolae Densuşianu, dar ştiu că autorul a fost ardelean educat la Blaj şi Sibiu, fiind un elev şi student eminent. A īnceput ca notar la Făgăraş, a devenit membru corespondent al Academiei Romāne, apoi bibliotecarul Academiei, cīnd a făcut cercetări īn bibliotecile din Transilvania, Ungaria, Austria şi Roma strīngīnd 38 de volume de manuscrise despre poporul nostru, de la daci pīnă īn zilele lui. A fost numit director al Bibliotecii Naţionale Militare şi a scris monumentala istorie Revoluţia lui Horia īn Transilvania şi Ungaria. Pe această somitate culturală a vremurilor sale, alexopatul īl face caz clinic, cu următoarele semne psihiatrice: ignorant şi maniac, ocultist, fără studii de
8
istorie, iar prin Dacia preistorică dă dovadă de magmă dementă, un delir mistic (pag. 60 şi 94). Ce neruşinat, nici faptul că e mercenar cu condeiul, nu-l scuză. Secolul XIX-lea a fost un secol efervescent, cu tendinţe marcate de naţionalism īn toată Europa şi protocronismul (protos = primul, cronos = timp) era o adevărată carieră de date pentru bazele naţionalismului general din acel secol. Nicolae Densuşianu se īnscrie printre ceilalţi care au cercetat şi compilat timpul īnceputurilor şi la fel ca toţi ceilalţi protocronişti a scris laudativ despre poporul său. Dacă istoricii, nu indivizi cu condeiul de īnchiriat, ar face un amplu studiu comparativ īntre protocroniştii secolului XIX-lea vor vedea că toţi se īnscriu īn aceiaşi parametri laudativi şi īnfloritori ai naţiunii lor. Protocronismul se practică şi astăzi īn istorie şi literatură, e doar o īntoarcerea la primul timp, fără a fi nevoie de autorizaţie semnată de Dan Alexe, ca să nu mai vorbim de arheologie care scormoneşte după primul timp istoric. Oamenii de cultură sunt liberi să-şi aleagă preocupările şi să pornească cu ele la drum, numai Cronos va hotărī dacă drumul fiecăruia va fi lărgit, pietruit, marcat şi luminat sau va ajunge o cărare īnfundată īn uitare. Prin urmare, cei ce scriu să judece bine şi să nu acuze sau denigreze pe cei din generaţiile anterioare, e decent să rămīnă īn rīndul generaţilor lor cu critica semenilor. Voi exemplifica cu Dan Alexe acest enunţ, presupunīnd că nu s-ar fi născut īn 1961 īn Moldova, ci o sută de ani mai devreme īn Transilvania, ar fi făcut parte din generaţia de romanii ardeleni a lui Nicolae Densuşianu, exact īn timpul īn care maghiarizarea romānilor ardeleni atingea cote ale asimilării primejdioase, cum ar fi gīndit şi ce ar fi scris Dan Alexe? Īn orice caz, nu ceea ce scrie astăzi după urechea grefată la Bruxelles. Raţionamentul complex al evoluţiei sociale, de la o generaţie la alta, este şi un catalizator de decenţă şi bun simţ social. Nu vorbim de bun simţ social īn cazul sociopaţilor şi psihopaţilor, o largă categorie de indivizi cu personalitate instabilă şi neprevăzute reacţii care, īn spatele unui şarm permanent afişat, condus inteligent, maschează trăsături egocentrice, de supremaţie şi dominaţie, interese bine şi subversiv urmărite, pe un fond afectiv minim reprimat de un egoism cavernos. Un tablou general din care face parte, mai mult sau mai puţin, şi alexopatul mercenar īn discuţie care, după ce le-a dat istoricilor antici nota zero, după ce pe daci şi Dacia le-a scris īn ghilimele, considerīnd că şi cuvintele uzuale le-au īmprumutat de pe la seminţiile ce au trecut prin spaţiul carpato-danubian-pontic, mult, mult mai tīrziu de cīnd eram noi aici, trece la un alt atac. Īntīi face pregătirea atacului, pe cīteva pagini, īn care ne scrie cum au fost asimilaţi total galii, iberii (sic, lingvistule) celţii, după care ajunge la concluzia: unificarea lingvistică a Daciei s-a produs datorită latinizării şi graţie cuceririi romane (pag. 70). Rog istoricii să desfăşoare această frază pe argumente şi să desluşească clar intenţiile acestui pen for hire – condei de īnchiriat. Eu, cititorul fără studii, ştiu doar că īn Anglia romanii au stat 400 de ani, īn Iordania și Palestina alte sute și sute de ani şi nu i-au latinizat pe băştinaşi, īn schimb i-a unificat lingvistic pe daci īn 165 de ani, avīnd īn vedere calităţile eminente de profesori ai legionarilor cuceritori şi aptitudinile dacilor faţă de latină cum nu s-au mai īntīlnit īn tot Imperiul Roman!! Ştiinţificul lingvistic alexopat, ştie şi mai multe, din care ne scrie şi nouă cititorilor, că unificarea lingvistică a durat şi după retragerea romanilor, prin contactul permanent cu triburi deja latinizate dimprejur sau de la cīmpie. Aşa da, acum pricepem cum e cu unificarea lingvistică din Maramureş pīnă īn Cīmpia Bărăganului a rumīnilor. Şi io, un dacofil ca atīţia alţii, fost medic īn Maramureş, credeam că şi-au păstrat limba lor fiindcă au fost daci liberi, cum au scris istoricii! Da de unde, după moldoveanul lingvist aflăm noi, dacofilii, că nişte triburi latinizate, nu ştiu unde şi cīnd, au trecut munţii ce īnconjoară Maramureşul să continue opera unificări lingvistice prin latinizare. Ce noroc că a găsit Dan Alexe o explicaţi pe care o impune. Tot de la el citim că toţi ibericii (locuitorii Peninsulei Iberice) au fost şi ei latinizaţi, cu mic cu mare, cu excepţia bascilor protejaţi de izolarea munţilor (pag.67). Curios că triburile latinizate din peninsulă nu au trecut munţii să-i latinizeze şi pe basci, erau şi acolo trecători prin munţi la fel ca īn Maramureş! Īmi place tot mai mult de alexopat, nu-i prost deloc, dar are o patie, o suferinţă cu personalitatea şi-a pierdut integritatea şi pune raţionalitatea la spate, cīnd alege din istorie numai ceea ce trebuie să scrie īn cartea comandată. De exemplu, dacă īnvăţaţii antici au scris apreciativ despre geto-daci sursele lor le-a considerat egale cu zero, iar Herodot a fost coborīt din rang pīnă la nivel de jurnalist! Dar, găsind el īn Xenopol că, atīt Strabon cīt şi Herodot au arătat şi faţa cealaltă a medaliei despre daco-geţi, nişte briganzi nomazi şi poligami (pag.76), Dan Alexe jubilează īncă odată, sursele antice nu mai sunt egale cu zero, īi ridică īnapoi īn rang pe cei doi şi īncepe canonada pentru care a fost plătit. Din nou dacii, de data asta fără ghilimele, sunt prezentaţi ca ultimii oameni, seminomazi, detestīnd munca īn schimb preferīnd incursiunile de jefuire, īși vindeau surplusul de copii īn special fetele, iar femeile erau lipsite de moravuri, iar ei poligami și-n funcție de rang era și numărul femeilor ce le aveau. Nu se știe nimic de limba lor, de cultură nici vorbă, cu religie ambiguă cu mult rituale păgīne (pag. 76 – 79). Aşa
9
scris, deși dacă ar citi istoria acelor vremuri ar afla că toate astea erau comune lumii de atunci. Oricum or fi fost geto-dacii civilizaţilor imperiali le-au trebuit patru războaie să-i īnfrīngă, şi numai o parte din Dacia. Şi fiindcă tot am ajuns la comportamentul moral de atunci, să aruncăm o privire și la imperialii romani, cei mai latini și civilizați, să ne scrie ceva și despre Elagabalus?!! Citindu-l pe Dan Alexe īncep să īnţeleg mai bine sintagma noastră ţărănească de neam prost ce se potriveşte mai bine unor domni cu carte, ce vor să sară mai sus ca puricii – comparīnd după proporţii – şi mie a īnceput să mi se facă greaţă corticală citind daco-inepţiile acestui hack writer. Să i le citească Gigi Becali ce l-a dus cu helicopterul la Muntele Atos, să afle cum l-a portretizat pe el şi pe monahii romāni de acolo, suferinzi de un protocronism clinic. (Capitol din volumul de critică social㠔Vara pisicilor negre” de Corneliu Florea, apărut la Editura Aletheia din Bistrița īn 2016). Va recomand să citiți ”Dacopatia și alte rătăciri romānești” de Dan Alexe. ISTORIA NEȘTIUTĂ: Peste 18.000 voluntari sīrbi au luptat cu „eroism legendar” alături de Romāni īn Primul Război Mondial, pe frontul din Dobrogea. 11 ofițeri sīrbi au fost decorați cu ordinul „Mihai Viteazul”, cea mai īnaltă distincție romānească Mihai Șomănescu
 Primul Război Mondial: Comemorarea Generalului David Praporgescu – 100 de ani de la moartea sa eroică pentru reīntregirea neamului romānesc
 6 august 1917: O sută de ani de la cea mai mare bătălie din
Primul Război Mondial. La Mărășești s-a rostit pentru prima dat㠄Pe aici nu se trece!”
Prezent īn Romānia pentru o vizită oficială, președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a menționat īn cuvīntul său c㠄Romānia și Serbia sunt legată de o prietenie tradițională”.
Unul dintre momentele īn care sīrbii și romānii au luptat cot la cot pentru o cauză comună a fost Primul Război Mondial.
Īn prima conflagrație mondială, Serbia a fost atacată de Austro-Ungaria, ca urmare a asasinării arhiducelui Franz Ferdinand, de către patriotul sīrb Gavrilo Princip. Rezistența vitejească a sīrbilor īn fața unei forțe mult superioare numeric a găsit ecouri la București.
La 24 octombrie 1915, la Ateneul Romān are loc conferința „Serbia eroică și martiră”, suținută de Nicolae Iorga.
„Cauza lor dreaptă este și cauza noastră”, declara, īn fața unui auditoriu care aplauda frenetic, marele istoric, făcīnd aluzie străvezie la dezideratul larg īmpărtășit ca Romānia să se alăture puterilor Antantei pentru a-și satisface revendicările naționale. „Trecutul nostru īntreg, ca și interesul nostru actual, ne impun să fim cu inima astăzi, cu fapta cīt se va putea mai curīnd, alături de cei care reprezintă sublimul eroism īnaintea obrăzniciei cuceritoare a celui mai puternic”, continua istoricul, pentru a sublinia apăsat: „toți suntem cu Serbia, toți acei care pot vorbi și acei care īncă nu pot vorbi”.
La 14 august 1916, după doi ani de neutralitate, Romānia intra īn Primul Război Mondial de partea Triplei Antante, īmpotriva coaliției Puterilor Centrale, devenind implicit și aliata Serbiei vecine.
Vecinii noștri nu vor ezita să-și arate recunoștința, prin prezența Divizie 1 de voluntari sīrbi, pe frontul din Dobrogea. Dar pentru a ajunge pe frontul dobrogean, divizia sīrbească a parcurs o adevărată odisee, după cum relatează revista Historia:
„a trebuit să traverseze Marea Egee, apoi să străbată aproape pe toată lungimea ei Mediterana pīnă la Gibraltar, să navigheze de-a lungul Atlanticului īn largul Peninsulei Iberice, pentru a intra, prin Canalul Mīnecii, īn Marea Nordului, și de aici să ia din nou calea Atlanticului, pentru a debarca, īn fine, după un periplu maritim de mii de kilometri, la Murmansk, portul liber tot timpul anului de ghețuri, de la Marea de Barenț. Un traseu halucinant, presărat cu nenumărate pericole, sub forma submarinelor germane, care pīndeau gata să lovescă īn orice moment. De la Murmansk, alte mii de kilometri, de data aceasta pe uscat, īn legănatul trenului, prin nesfīrșitele stepe rusești pīnă la Odessa. Īntregindu-și rīndurile cu cadre ofițerești
10
sīrbe, divizia de voluntari, la capătul unui scurt proces de instrucție, a fost trimisă să lupte pe Frontul din Dobrogea, alături de soldații romāni și ruși, īmpotriva trupelor lui Mackensen”.
Divizia a avut un efectiv de 18.868 de soldați, dintre care peste 600 erau ofițeri, fiind comandată de colonelul Stevan Hadzici. Īn martie 1916, prin Ordinul nr. 7 al comandantului Diviziei 1 Voluntari, au fos numiți comandanți de brigăzi colonelul Djurdje Josifovici - la Brigada 1 și colonelul Milos Stankovici - la Brigada 2. De asemeni, la comanda celor patru regimente de infanterie au fost numiți locotenent-coloneii Dragoljub M. Mihailovici, Zivan G. Mitrovici, Velibor P. Trebinjac și Stojan M. Popovici. De menționat este că divizia nu era formată doar din sīrbi, ci și din sloveni, cehi, slovaci sau croați, dar toți juraseră fidelitate Regatului Serbiei.
Așa cum īi știm, sīrbii s-au luptat vitejește, alături de camarazii lor romāni și ruși, īn bătăliile de la Bazargic, Grelengic (Pecineaga), Cocargea (Pietreni), Topraisar, Amzacea și Engimahale (Mereni). Pierderile au fost pe măsură: peste 8.000 de morți și mai bine de 6.000 de răniți. Pentru actele lor de bravură, 11 ofițeri sīrbi, īn frunte cu comandantul diviziei, colonelul S. Hadjici, alături de alți doi colonei, doi locotenenți-colonei, trei maiori, un căpitan și doi sublocotenenți, au primit cel mai īnalt ordin militar romānesc, „Mihai Viteazul”.
Cu titlul de exemplu se poate cita cazul căpitanului Milenko Milicievici, expunerea de motive relevīnd „curajul și spiritul de camaraderie de care a dat dovadă īn luptele de la Cocargea, aducīnd īn liniile romānești un cheson de tun tras de soldați”.
„Formată din oameni care-și pierduseră aproape tot: patrie, familie, casă, dominată de un patriotism fanatic ce nu era egalat poate decīt de ura īmpotriva dușmanului perfid și sălbatec, ei vor constitui elementul de elită al ajutorului rusesc”, scria Constantin Kirițescu īn a sa Istorie a războiului pentru īntregirea Romāniei, vol. I.
Dumitru-Valentin Pătrașcu nota că sīrbii dovedesc „un eroism legendar, īncepīnd cu luptele de la Bazargic, Topraisar, Amzacea, pīnă īn nordul Dobrogei". Exemplifică același Kirițescu: „Īn zilele de 18 și 19 septembrie, divizia sīrbă a luptat cu eroism īmpotriva atacurilor īnverșunate ale bulgarilor la Cocargea. Colonelul Matici, rănit la mīnă, continuă să-și comande trupa și moare, primind un al doilea glonț īn gura deschisă ca să strige oamenilor săi cuvinte de īmbărbătare la atac.”
Īn memoria eroilor diviziei, a fost ridicată o piramidă-osuar, pe o colină din cimitirul ortodox din Medgidia, cunoscută sub numele de „Monumentul Eroilor Sīrbi”, care este situată īntr-o parte a unui cimitir din Medgidia. Monumentul adăpostește osemintele a 224 de militari sīrbi, căzuți īn luptele din Dobrogea, fiind inaugurat īn mod solemn la 7 septembrie 1926 de către regele Ferdinand I al Romāniei și regele Alexandru Karagheorghevici al Regatului Sīrbilor, Croaților și Slovenilor.
Pe latura aflată īn dreptul scărilor de acces se află sculptat următorul text: „Eroilor/ Diviziei I-a de voluntari sīrbi/ căzuți īn Dobrogea/ īn luptele de la 25 august pīnă la 12 octomvrie 1916/ pentru/ eliberare și unitate/ Patria recunoscătoare/ Regatul Sīrbilor, Croaților și Slovenilor” iar pe latura opusă sunt enumerate luptele la care au participat voluntarii: „Dobric-Kara Sinan; Hardali-Tekederesi; Kokardja-Amsacea; Enge Mahale-Edilkjoj”.
Veșnica lor pomenire!
4 APRILIE - O ZI DESPRE CARE NU SE VORBEȘTE...
4 aprilie 1944, ziua īn care americanii au OMORĪT 2942 de bucureşteni, iar romānii le-au ridicat două monumente aviatorilor americani doborīţi!
Se īmplinesc 72 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, cīnd Bucureştii au fost ţinta unui masiv bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iaşi-Chişinău, iar luptele īncetaseră de la sfīrşitul lunii martie.
Tragedia a avut loc īntr-o marţi, pe la ora prīnzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortăreţe zburătoare) şi 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat īn spaţiul aerian al Romāniei, venind din Italia.
Şi au făcut prăpăd. Iată o mărturie din acele vremuri făcută de Mihail Sebastian īn jurnalul său a doua zi după masacru:
“Ieri după-amiază am fost īn cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio cas㠖 nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfīşietoare. Se mai dezgroapă īncă morţi, se mai aud īncă vaiete de sub dărīmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupīndu-şi părul, sfīşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua plutea un miros
11
de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost īn stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am īntors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă”.
VIDEO: https://www.youtube.com/watch?v=yOMcGsPYSow#t=32
Oficial, īn bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane şi au fost rănite alte 2.126. Morţii au fost īngropaţi īntr-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naţionale. Cimitirul va purta numele “4 aprilie”, dar va fi desfiinţat īn anii comunismului. Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă de morţii noştri nu īşi mai aminteşte nimeni, īn Bucureşti există īnsă două monumente ridicate īn memoria aviatorilor americani ucişi īn misiunile de bombardament asupra oraşului: unul
a fost realizat īn 2002 īn Cişmigiu, iar celălalt se află īn Parcul Kiseleff şi a fost inaugurat īn 2007.
“Vă īnchipuiţi, păstrīnd proporţiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani şi la Dresda britanicilor?”, se īntreba īn urmă cu 2 ani Manuel Stănescu, īn articolul: Bombardamentul de la 4 aprilie 1944 sau cum au devenit selectivi „bocitorii de serviciu”.
Concluziile contemporanilor sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale.
VIDEO: https://vimeo.com/60264404
4 aprilie 1944 a fost doar īnceputul, capitala fiind bombardată masiv īn zilele următoare. Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombar-damente aeriene, īncepīnd cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, īnsoţite de circa 1.830 de avioane de vīnătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori īn inferioritate numerică, 601 avioane de vīnătoare romāneşti şi 709 germane. CURIOZITĂȚI DIN CATEGORIA ALIMENTE ►Știați că două pastile cu ulei de peste zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte īn trei luni cīt s-ar dezvolta īn trei ani? ►Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populațiilor din sudul Europei arată că există o proporție inversă intre frecvența utilizării cepei īn alimentație și riscul de apariție al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sīn, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul și prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanța protectoare īmpotriva apariției cancerului. Consumul de ceapă (cel puțin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, īntr-un alt studiu francez, cu o reducere de cel putin 50% a riscului de apariție a cancerului de stomac, dar și cu o reducere semnificativă a incidenței cancerului de sīn. ►Sucul de morcov este un prețios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau lipsa poftei de
Aproape 3000 de morți īntr-o singură zi,
toţi, civili nevinovaţi. Mă īntreb,
pentru cei care nu pierd ocazia
să-şi smulgă hainele de pe ei, de ce nu
vă amintiţi niciodată de această
tragedie? Care sunt criteriile pentru
care 3000 de civili morți īn căteva
minute nu reprezintă decāt o „pagubă
colaterală”? De ce susţineţi că nu trebuie
să uităm īmprejurările acestor morți
tragice, dar pe aceştia nu-i amintim
niciodată? Din păcate, lucrurile nu
se opresc aici. Īntr-un gest care
demonstrează că avem comportamentul
de slugă īn codul genetic, autorităţile
au avut teribila inspiraţie să ridice
un monument dedicat….aviatorilor
americani, şi care tronează bine-mersi
īn Cişmigiu. Vă īnchipuiți, păstrānd
proporţiile, cum ar arăta la Londra
un monument dedicat aviatorilor
germani, la Hiroshima unul dedicat celor
americani şi la Dresda britanicilor?
Cum e posibil aşa ceva? Dacă vrem să
ne dovedim loialitatea față de un aliat,
aşa cum sunt Statele Unite acum, nu
de asemenea gesturi dezgustătoare
avem nevoie! Īn bunul stil romānesc,
al formelor fără fond, putem crede că
un gest slugarnic ţine loc de principii
īn care să credem cu adevărat?
Acel monument trebuie să dispară.
Nu ne putem bate joc de memoria
a aproape 3000 de oameni.Şi pentru
c㠄bocitorii de serviciu”cu siguranţă vor
avea azi amnezie, cu puterile mele
modeste mă īnclin şi păstrez un moment
de reculegere īn amintirea lor.
– Istoricul militar Manuel Stănescu.
12
mīncare. Morcovul este bogat īn substanțe anti-oxidante ca vitamina A, dar și alte vitamine și minerale, atīt de necesare organismului uman. O cură de zece zile cu suc proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer și īmbunătățește vederea, mai ales a celei pe timp de noapte. ►Un consum moderat de bere poate īmbunătăți funcțiile sistemului cardiovascular. ►Sunt mai mult de 20 000 de feluri de bere? ►Singurul aliment ce nu se deterioriază este mierea. ►In secolul al 16-lea, īn Anglia, berea facea parte din micul dejun? ►Consumul zilnic a trei cești de cafea sau a sase cești de ceai īmbunătățește capacitatea de memorare a femeilor īn vīrsta, dar nu are nici un efect asupra memoriei bărbaților, potrivit unui studiu realizat īn Franța, care a fost publicat īn revista medicală Neurology. Cercetătorii au examinat legătura dintre consumul de cofeina și performanțele intelectuale "cognitive" (memorie, limbaj, logica). Cauza pentru care cofeina influențeaza doar memoria femeilor ar putea fi metabolizarea īn mod diferit a cofeinei de către bărbați sau o interacțiune hormonală, este concluzia medicilor. ►Cafeaua: multe studii susțin că este o sursa de antioxidanți și scade riscul de diabet, ceva din boabele ei scade incidența cirozei și bolilor pancreasului. ►Vinul roșu e un ingredient esențial pentru a ne menține īn forma, se știe de mult timp că ajută la prevenirea cancerului și la protejarea arterelor. Unele studii arată īnsă că exista un antioxidant care se găsește īn strugurii roșii din care se face vinul, numit resveratrol. Acesta īmbunătățește anduranța mușchilor, reduce afecțiunile gingiilor și apariția bolii Alzheimer. ►Cei care īși incep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme decīt cei care țin diete drastice, susțin nutriționistii de la Universitatea de medicina din Louisiana (SUA), intr-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de conținutul bogat in cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeași energie ca si mīncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Și asta, indiferent de modalitatea de preparare. > ►Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineața. > ►Dieta naturistă presupune și multe reguli pe care mulți oameni nu le pot urma. Cu toate acestea, dacă īncercăm să ne apropiem cīt mai mult de acestea vom observa, īn timp, īmbunătățiri. Iată care sunt regulie mai sus-menționate: Consuma cel puțin 2 litri de lichide pe zi, Nu trebuie să bei lichide īn timpul mesei. Nu se recomandă să consumi multe feluri de mīncare la o masa și ai grija cum le combini. Vinul de țară se bea cu moderație cu o jumătate de ora īnaintea mesei, Fructele trebuie mīncate īnaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună. Este bine ca fiecare să consume alimente din țara īn care s-a născut. De exemplu noi, romānii, am putea să īnlocuim lămaia cu cătina albă. Produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin modul de preparare. Vitaminele sintetice realizate chimic nu īși īndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale deci trebuie īnlocuite. ►In ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei: conține antioxidanți care previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanțe pot chiar să prevină demența. Consumați ciocolata cu cel mai mare conținut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face mai mult rău decīt bine. ►Un espresso are mai puțină cafeină decīt o ceașca de cafea. ►Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne īmbolnăvi de boli cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susțin cercetătorii de la Universitatea de medicină din Pennsylvania (SUA). Pe līnga fistic, nucile, migdalele și alunele de padure neprajite reduc atat nivelul colesterolului rău, cīt și al grasimilor nesănătoase din arterele sanguine. Studiul, efectuat pe trei mii de adulți, timp de cinci săptămīni, a micșorat nivelul colesterolului și trigliceridelor cu pīnă la 30%, reducīnd astfel riscul de formare a cheagurilor de sīnge care blochează arterele. > ►Consumul exagerat de șunca poate afecta plămīnii, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani din cadrul Universității Columbia, New York. Si asta din cauza faptului că șunca, slănina și alte produse din carne afumată conțin nitriți utilizați pe post de conservanți. Persoanele care au consumat produse din carne afumată de cel puțin 14 ori pe lună au prezentat de două ori mai multe riscuri de a face bronșită și emfizem, boli care produc īngustarea căilor respiratorii și obstrucționează fluxul de aer. In plus, persoanele care mănīncă șunca de mai mult de cinci ori pe săptămīna prezintă cu 60% mai multe riscuri de a dezvolta cancer la vezica urinară, fața de cei care mănīncă mai rar acest produs. > ►Pentru a ști care sunt alimentele care ajută organismul să-și refaca forțele, trebuie să cunoaștem cīteva dintre acele legume și fructe care, nepreparate, ne ofera vitaminele de care avem nevoie. Trebuie ținut cont de faptul că excesul alimentar duce la obezitate, boli și īmbătrīnire prematură, și toate acestea pot fi simplu evitate. Deci iată ce
13
trebuie să mīncăm pentru a nu mai ajunge īn vecinătatea farmaciilor. Pentru vitamina A: morcovul, roșiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adica legumele galben-portocalii și verde inchis. Alimentele bogate in vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline. Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul și măceșul. Una din cele mai mari concentrații de vitamina C o are pătrunjelul verde. Calciu găsim īn: iaurt, lapte, telemea, nuci, morcovi, varza, gulie, mere. Pentru fier trebuie să mīncăm: spanac, galbenuș, cacao, stafide. ►Regimul alimentar mediteranean, bogat īn uleiuri vegetale și peste, este la fel de benefic pentru persoanele care suferă de maladii cardiace ca și regimul alimentar foarte strict, sărac īn grăsimi, este concluzia Asociației americane de cardiologie. Dieta mediteraneană constă īn consumul mărit de fructe, vegetale, semințe și peste, cantități mici de carne roșie și o cantitate relativ mare de grăsimi provenind din uleiul de măsline și nuci. Prezența acidului gras omega 3, prezent īn cantitate mare īn aceste alimente limitează crizele cardiace sau accidentele cerebrale. Dieteticienii au recomandat tuturor bolnavilor să consume zilnic o cantitate maximă de 200 de grame de colesterol, iar procentul zilnic de calorii provenind din grăsimi să fie limitat la 30%. ►Trebuie sa zdrobiți usturoiul īnainte de a-l găti sau mīnca, pentru a-i păstra proprietățile anticoagulante, utile īn prevenirea bolilor cardiovasculare și a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sange). Alicina este enzima din usturoi care īmpiedică formarea trombilor de sīnge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo, Argentina, au comparat efectul anticoagulant al usturoiului gătit intreg sau zdrobit. Rezultat: copt sau fiert, usturoiul īși pastrează efectul anticoagulant mult mai mult dacă este zdrobit īnainte de a fi pus īn mīncare. Important este ca perioada de fierbere să nu depăsească trei minute, si să nu fie gătit la microunde, deoarece īși pierde toate proprietățile curative. ►Beneficiile unui anume compus din boabe de cacao sunt atīt de mari, incīt acesta poate rivaliza cu penicilina și anestezicele, susține o echipa de cercetători americani care și-au publicat un studiu amplu īn revista Chemistry & Industry. Ingredientul cu pricina se numeste epicatechina și poate reduce riscurile de apariție a unor boli grave, precum infarctul sau insuficiența cardiacă, a indicat Norman Hollenberg, profesor de medicină la Școala de medicina Harvard. ►Ciocolata, ale cărei efecte pozitive cardiovasculare au fost deja demonstrate, este benefica și pentru creier, pentru că imbunătațește circulația sangvină cerebrală, este rezultatul a doua studii prezentate de medicii americani. Substanța antioxidantă continuta de boabele de cacao a crescut semnificativ fluxul sangvin īn creier, și acest lucru este benefic īn tratarea persoanelor īn vīrsta care au suferit mici atacuri cerebrale și sufera de demență. Trei cești de cacao zilnic vă feresc de hipertensiune arteriala și pierderea memoriei. ►Dieta alimentara bogată īn fibre (30 de grame zilnic) reduce la jumătate riscul de apariție a cancerului la sīn, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii britanici și publicat in "International Journal of Epidemiology". Fibrele alimentare, prezente īn pīine, cereale integrale, dar și īn legume și fructe, protejeaza femeile tinere impotriva cancerului la sīn, dar nu are efect īn cazul celor aflate la menopauza. Printre posibilele explicații se numără faptul că alimentele cu conținut mare de fibre sunt bogate īn vitamine, zinc și antioxidanți. O a doua explicație este faptul că acestea controlează glicemia, variațiile de nivel de zahăr īn sīnge putīnd provoca apariția cancerului. Cea de-a treia explicație este ca fibrele reduc nivelul hormonilor la femeile tinere. ►Dacă sunteți adepții consumului de peste de trei ori pe săptămīnă, aveți mari șanse să nu va īmbolnăviți de cancer. Un studiu publicat īn "International Journal of Cancer" confirmă efectele preventive ale peștelui gras, bogat īn omega-3, asupra cancerului de prostată. Două mii de persoane atinse de această teribilă maladie au fost īntrebate despre obiceiurile lor alimentare, răspunsurile lor fiind comparate cu cele ale unui grup etalon. Studiul a demonstrat că omega-3 micșoreaza riscul apariției acestui tip de cancer cu 43%. Dar nu doar peștele este responsabil de această diferență. Exista și un aspect genetic deoarece purtătorii genei COX-2 beneficiază, īn totalitate, de efectele protectoare ale peștelui gras. ►Adăugarea de lapte īn ceai poate distruge calitatea acestuia de a ne proteja īmpotriva bolilor cardiovasculare. Acesta este rezultatul unui studiu german care a demonstrat că ceaiul negru, băut frecvent, păstrează pereții arterelor sănătoși și menține tensiunea constantă. Insă caseina, o proteină din lapte, anulează efectul benefic al oxidului nitric, substanta din ceai care amelioreaza dilaterea vaselor de sīnge, sunt concluziile cercetătorilor, publicate in European Heart Journal. ►Cafeaua reduce cu 60 % riscul de apariție a diabetului de tip 2, mai ales la persoanele care au in familie suferinzi de aceasta boală. Acest lucru a fost demonstrat īn urma unui studiu californian asupra a 200.000 persoane. Chiar si persoanele care au băut cafea, dar s-au oprit, au risc scăzut față de cele care
14
nu au băut niciodată. Diabetul de tip 2 sau diabetul vīrstei adulte, cum mai este numit, nu se vindecă fără modificarea stilului de alimentație. Nu se știe exact care din substantele componente ale cafelei are acest efect, dar se pare ca nu cofeina. Cercetătorii sustin ca este prea devreme să recomande diabeticilor să bea cafea īn chip de medicament, mai ales că mai mult de doua cești de cafea pe zi provoacă insomnii și aritmii cardiace. ►Cīteva cuburi de ciocolată neagră, consumate zilnic, au același efect ca și administrarea de aspirină, diminuīnd riscul de blocare a arterelor, responsabil pentru apariția infarctului sau a accidentelor cerebrale. Acestea sunt concluziile unui studiu al cercetătorilor de la Școala de medicina Johns Hopkins (SUA), informează linternaute.com. Ciocolata neagră, fără zahăr și unt contribuie la reducerea coagulării sangvine datorită flavonoidelor, substanțele chimice prezente īn boabele de cacao, ceea ce īmpiedică formarea cheagurilor de sīnge. Cantitatea zilnică recomandată de medici este de două linguri de ciocolată pură. Faceți astfel un bine inimii dumneavoastră și tensiunii arteriale, care se echilibrează datorită conținutului mare de magneziu. ►Cercetătorii americani au descoperit că o substanță prezentă īn compoziția vinului roșu, resveratrol, are efecte miraculoase īn cazul persoanelor obeze și crește considerabil longevitatea. Această moleculă ar putea explica de ce francezii, deși sunt cunoscuți ca cei mai mari consumatori de vin roșu din lume, sufera de mai puține maladii cardiovasculare, īn ciuda alimentației bogate īn calorii. ►O ceasca de cafea pe zi protejează ficatul de boli grave ca ciroza sau cancerul, arată un studiu al cercetătorilor de la institutul italian Mario Negri. Acest lucru este datorat antioxidanților conținuți de cafea și au efect numai dacă doza este adecvată, nu mai mult de trei cești zilnic. Altfel pot să apară tulburări ale ritmului inimii ca tahicardia sau insomnia. Cercetatorii au arătat că prezența enzimei GGT, unul dintre indicatorii cirozei, este cu atīt mai scăzută, cu cīt consumul de cafea este mai mare. In același timp, se micsoreaza și nivelul transaminazelor, un alt indicator al īmbolnăvirii ficatului. Mai ales băutorii de alcool pot fi fericiți, deoarece cinci cești de cafea le reduce riscul apariției cirozei. ►Pe līngă faptul că hidratează, ceaiul are și alte beneficii asupra sănătății, cum ar fi protecția īmpotriva bolilor cardiace și a cancerului, datorită antioxidanților pe care ii conține. Pentru a prepara corect ceaiuri ar trebui să adăugați o linguriță de plantă uscată la 250 ml de apă sau două lingurițe de plantă proaspătă la aceeași cantitate. Ceaiul de mușețel ușurează digestia, calmeaza nervozitatea și anxietatea, īn timp ce socul se recomandă īn gripă, sinuzită sau guturai. Durerile de cap trec cu ceai de tei, iar menta ajută digestia, reduce flatulența și īnlătura greata. Ceaiul din măceșe previne infecțiile gripale și răcelile. ►Ceaiul este a doua băutură consumată īn lume, cantitativ, după apă, potrivit specialiștilor americani, citațti īn cartea "Mīncarea și Sănătatea", apărută la editura Reader?s Digest. ►Bogat īn vitaminele A, B1, B2, C și in substanțe nutritive, mărul are proprietăți terapeutice asupra organismului uman. Substanțele nutritive antioxidante din sucul de mere ajuta la reducerea colesterolului și a bolilor cardiovasculare. Consumul regulat de mere reduce riscul apariției cancerului la sīn și la plămīni. Merele sunt bogate īn fibre, reduc colesterolul din organism și intăresc oasele. Cīnd sunt mīncate ca o gustare, merele suprimă foamea și de aceea sunt indicate īn curele de slabire. Īn afara de proprietatile terapeutice pe care le au, merele sunt utilizate și īn cosmetică. Măștile cu măr ras, aplicat pe față timp de 10 minute, cīteva zile consecutiv, ajuta la curățarea tenului, la vindecarea acneelor și la estomparea ridurilor. ►Contrar ideii ca frigul distruge bacteriile, exista numeroși germeni care supravietuiesc īn frigider. Unul dintre acestia este listeria, bacterie extrem de periculoasă pentru femeile insarcinate, deoarece poate imbolnavi fatul sau nou-nascutul. Listerioza provoacă infecții rare, dar grave, si persoanelor in varsta sau celor cu rezistența scăzută la infecții. Ea poate da meningita, conjunctivita, chiar septicemii (īnmultirea nestăvilită a bacteriei īn sīnge). Evitați să mīncați mezeluri in gelatina, carne tocată insuficient preparată termic, pește afumat, germeni de grīu īncolțit sau lactate nepasteurizate. Spălați bine ierburile aromate, fierbeți bine carnea și dezinfectați-va regulat frigiderul. ►Deoarece toamna se reactivează ulcerele și gastritele hiperacide, pentru a preveni apariția durerilor de stomac, mīncați zilnic cinci smochine. Sunt un bun remineralizant, deoarece conțin magneziu și potasiu. Lupta contra oboselii și pentru refacerea organismelor slăbite de tratamente contra cancerului. ►Nu eliminați ciocolata dacă vreți să slăbiți cīteva kilograme, este concluzia unui studiu al unor medici nutriționisti francezi. Aceștia au observat că marii consumatori de glucide (substanțe care furnizează energia necesară organismului, reglīnd senzația de foame) erau cei mai supli, din totalul celor studiați. Glucidele se găsesc, pe līnga ciocolată, īn cereale integrale sau fructe. Ei au stabilit cele patru condiții care trebuie īndeplinite pentru a reuși pierderea kilogramelor: reducerea valorii calorice a alimentației, eliminarea senzatiei permanente de
15
foame, renuntarea la alimentele nesanatoase si practicarea unei activitati fizice adaptate vīrstei și sănătății. ►Popoarele care sunt mari consumatoare de iaurt nu cunosc o boala a civilizației moderne: constipația. Aceasta produce intoxicarea organismului datorită neeliminarii toxinelor sau formarea de hemoroizi. Consumați iaurt cu bacterii lactice vii (de tipul Bifidus Essensis) care echilibrează flora intestinală. ►Nautul este un inlocuitor foarte bun pentru cafea, boabele de năut prăjite și macinate fiind un puternic stimulent digestiv și nervos. Pentru ameliorarea simptomelor răcelii, specialiștii īn medicină naturistă recomanda administrarea zilnică a două pahare de apă de năut. Un litru de apă și două kilograme de năut lăsate la macerat timp de 16-24 ore, la temperatura camerei, pot reprezenta un excelent antibiotic natural. Calitățiile apei de năut nu se opresc aici, ea fiind apreciată și ca revigorant masculin, mărind potența. Pentru ca este bogat in acid folic, năutul este indicat bărbaților care vor să-si imbunătățească viata sexuală și fertilitatea. Fiind un medicament foarte puternic, apa de năut e contraindicată in febră, hipertensiune și stări de iritabilitate nervoasă. Năutul este apreciat și pentru virtuțile sale nutritive. Recomandat in terapia asteniei fizice și psihice, in convalescență, năutul poate fi considerat, pe drept o sursa de sănătate. ►Carnea de peste are un rol foarte important, deoarece conține fosfor, substanța necesară bunei funcționări a creierului, īn special a memoriei. Femeile care vor să slăbeasca trebuie să inlocuiască carnea de porc cu cea de ton, cel puțin de două ori pe săptămīnă, deoarece are puține calorii. ►Cafeaua e benefică īn prevenirea cirozei hepatice, conform unui studiu american. Studiul, realizat pe un eșantion de 125.000 de persoane, a scos la iveala ca 22% dintre cei care au consumat cīte o cană de cafea zilnic au prezentat riscuri mai mici de dezvoltare a bolii. ►Adolescenții care consumă mai multe produse bogate īn calciu decīt majoritatea, sunt mai supli. Cercetătorii din San Diego au analizat masa musculară a unui grup de fete cu vīrsta cuprinsă īntre 9 si 12 ani care au notat detaliat alimentele consumate pe parcursul studiului. Acest studiu confirmă cercetările anterioare care demonstrau, la femeile īntre 30 si 60 de ani, creșterea capacității organismului de a distruge grăsimile, in condițiile unui consum crescut de calciu. Alimente bogate in calciu sunt laptele praf, cașcavalul, brīnzeturile și anumite ape minerale. La acest rezultat s-a ajuns indiferent de forma de asimilare a calciului: alimente sau suplimente nutriționale. ►Acum zece ani, soia era desemnată drept "alimentul-minune". Experții britanici susțin acum ca substantele chimice cu care este tratată soia blochează absorbția mineralelor și scad fertilitatea feminina. Din cauza hormonilor vegetali conținuți, femeile cu cancer mamar trebuie să o consume cu moderație. ►Grepfrutul va scăpa de oboseala și dureri de cap. Beți zilnic timp de două săptămīni două pahare cu suc de grepefrut. Dupa ce terminați această cură o să fiți mult mai energic. Asta fiindcă fructul este una dintre cele mai importante surse de vitamina C. ►Puțini sunt cei care știu că lămīia este un bun remediu īmpotriva negilor. Astfel, lăsați coaja a doua lămīi sa stea īntr-o cană de oțet tare timp de opt zile si puneți pe neg, sub leucoplast, o bucata de vată imbibată cu aceasta soluție de doua ori pe zi. O să scăpați cīt de curīnd de neg. ►Propolisul este un veritabil antibiotic natural, la fel ca streptomicina și penicilina, după cum aflăm de pe site-ul GradinaMea.ro. Propolisul ajută la echilibrarea metabolismului, la reglarea sistemului hormonal precum și la īntărirea sistemului imunitar. O simplă tableta de propolis prelungește activitatea creierului cu sase ore. ►Măceșele au un rol important īn respirația celulelor. Practic, ceaiul de măceșe ajută organismul să funcționeze la paramentri normali. Fiindcă este bogat īn săruri minerale, ceaiul are un rol diuretic. Este recomandat iīn special persoanelor cu afecțiuni hepatice și renale. ►Uleiul de măsline ajută la vindecarea gastritei și a ulcerului. El poate fi folosit și ca laxativ, luīnd o lingură seara la culcare. Pentru entorse și dureri reumatismale se fac frecții cu ulei de măsline amestecat cu usturoi pisat. Folosit permanent, uleiul de măsline ajută la dizolvarea pietrelor din bilă. ►Uleiul de pește ajuta la creșterea rezistenței inimii și asta fiindcă scade simțitor colesterolul. Totodată, ajută la circulația sīngelui și īncetinește procesul de īmbătrīnire, distrugīnd toxinele din organism. Consumat cu regularitate, uleiul de pește liniștește sistemul nervos, ne ajută să dormim profund și să facem față stresului. ►Mai multă vitamina C decīt īn portocale se găsește īn kiwi. Totodată, are toate tipurile de fibră, ceea ce ajută la prevenirea cancerului și a bolilor de inimă. Fiindca este bogat īn cupru, kiwi ajută la intarirea sistemului imunitar și la dezvoltarea creierului. De reținut că toate proteinele, vitaminele si mineralele se gasesc īn seminte și nu in pulpa fructului. ►Pīinea intermediară este cea mai sănatoasă. Pīinea albă este ușor de asimilat de organism, īnsă conține foarte puține vitamine. In pofida părerii generale, pīainea neagra nu este foarte sănătoasă. Fiindcă are multa celuloză, aceasta irită tubul
16
digestiv. Bolnavii de gastrită simt cel mai bine acest lucru. ►Datorită grăsimilor pe care le conține, margarina mărește colesterolul. Asta aflăm de pe site-ulelefantulverde.ro. Mai mult, ea favorizează "rotunjirea" taliei și a feselor. Dacă mīncați foarte des margarina, aveți toate șansele ca stratul de celulită să se īngroașe. In timp, creierul, inima și sistemul circulator au de suferit din cauza margarinei. ►Sucul de ardei gras intărește unghiile și parul, deoarece contine siliciu. Este indicat și īn colici intestinale, crampe și balonari. De asemenea, ajută la curățarea petelor inchise de pe piele. Se bea īn inghițituri mici, cu 30 de minute īnainte de masa. ►Cel mai cunoscut fruct īn lume este roșia. Francezii au numit-o "fructul iubirii," nemții "fructul paradisului". Bananele sunt următorul fruct īn topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. ►Uleiul de cătină īmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului. ►Roșiile conțin o substanță care are proprietăți antioxidante. Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se impiedică distrugerea și degenerarea lor, care ar putea cauza apariția cancerelor. Alte legume cu proprietăți asemănătoare sunt salata verde, varza, broccoli, anghinarea și ardeiul iute. ►Pīinea rămīne mai mult timp proaspată dacă se păstreaza īntr-un vas smaltuit, de sticlă sau de porțelan, acoperit cu capac. Pe fundul vasului se va pune o bucățica de cartof crud sau puțina sare. Aceasta ajută ca painea să nu mucegăiască. ►Prima pudra de cacao fusese fabricată pentru prima oara de către olandezul Coenraad Johannes Van Houten, la Amsterdam, in 1828. ►Soia conține 40% proteine și 20% grăsimi, cu un procent ridicat de calorii, minerale și vitamine. In 500g făină de soia se găsesc 182 g de proteine, in timp ce, īn aceeași cantitate de carne de vacă se găsesc doar 90 g, la peste 80 g , iar la ouă 56g. ►Feniletilamina produce o ușoară stare de visare și este produsă de catre creier īn momentul care doi oameni sunt indrăgostiți. Interesant de remarcat este faptul că aceeași substanță se regăsește și in ciocolată. ►Mierea de salcīm naturala și mierea de pădure (inchisă la culoare) nu se cristalizează (solidifică) niciodată. ►Stiați ca bananele au un conținut bogat īn potasiu și vitamina A și au mari cantitați de fosfor, magneziu și vitamina C? Macul combate osteoporoza !! Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita conținutului ridicat de fosfor care ajuta la absorbția mai bună a calciului in organism. Proprietatile curative ale macului au ieșit la iveala in urma cu cīțiva ani, la mutarea unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a constatat că oasele celor ingropați nu erau atinse deloc de osteoporoza. Locuitorii satului erau cunoscuți ca mari cultivatori si mari consumatori de mac și miere. Cercetatorii slovaci au făcut un studiu pe două grupuri a cīte 20 de femei care sufereau de osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar celui de-al doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara dubii că persoanele tratate cu mac scăpaseră de osteoporoză după administrarea unei lingurițe de ulei de mac zilnic, timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup īncă mai aveau osteoporoza după un an, iar oasele lor prezentau valori ale calciului sub limitele normale. Reteta dulce: Macinați 250 de grame de mac, adăugați o jumătate de cană de apa și cīteva lingurițe de miere. Amestecul nu trebuie să fie excesiv de dulce, doar cīt să fie plăcut la gust. Puneți amestecul rezultat intr-un vas și incălziți pe aragaz pīnă dă un pic īn clocot. Răciți amestecul, apoi puneți-l intr-un borcan, la frigider. Consumați minimum o lingură pe zi și beți un pahar cu apă in care ați stors un sfert de lămīie. Cei care suferă cu fierea pot adauga mere rase. sursa:sanatate.info OMUL ESTE UN SISTEM ENERGETIC DESCHIS Īn corpul uman există un flux permanent de energie şi substanţă, cu mediul īnconjurător, care se deplasează de la exterior către interior şi invers. Există anumite sentimente, emoţii şi acţiuni care ne seacă pur şi simplu de energie, iar altele care ne dau bunăstare şi vitalitate. Īn opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii erau mai fericiţi acum două decenii faţă de prezent, deoarece acum aceştia experimentează prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acţiuni generează sentimente şi emoţii tot mai puternice. “Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai puţin, mănīncă mai prost, nu īşi gestionează bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii īn telefonul mobil, lucrează haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, īn genere, este mare consumator de energie, atīt fizică, dar mai ales psihică. Am uitat cum este să ne dozăm energia, am uitat cum este să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim īntr-un stres continuu pe o perioadă lungă de timp. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, pīnă la urmă, toate aceste stări se
17
somatizează şi se transformă īn boli fizice”, explică psihologul. Specialistul crede că principalele motive, care conduc la un deficit considerabil de energie, sunt: 1. Alimentaţia. Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află īn faţă noastra. 2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice. Aşa cum mīncăm īn grabă, citim steril īn grabă, ne salutăm vecinii īn grabă cīnd plecăm spre serviciu, aşa se īntīmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Nu mai facem un lucru calm, ci totul se petrece īn viteză, īn grabă. Cīnd nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim īn orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Cīnd eşuăm, ne enervăm, cīnd ne enervăm ne certăm cu oameni, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă. 3. Nealternarea echilibrată a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare. Atunci cīnd relaxarea nu este determinată īn mod conştient, poate apărea starea de pasivitate, chiar plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxăm. Cel puţin o dată pe săptămīnă, avem nevoie de o pauză totală, īn care să mergem īn parc, īn care putem merge la picnic, īn care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, īntr-un city-break. 4. Angrenarea īn activităţi care depăşesc limitele noastre de efort, asumarea prea multor responsabilităţi. Din dorinţa de a demonstra şefului cīt suntem de folositori, ne asumă activităţi şi responsabilităţi tot mai mari, care exced fişa postului. După o perioadă de timp, vom constata că nu am reuşit să ne impresionam şeful, din cauză că vom fi mereu obosiţi şi nu am performat la capacitate maximă, iar acest lucru va aduce frustrare īn viaţă noastră, pe care o vom descărcă īn toate planurile vieţii. Aici intervine de cele mai multe lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci cīnd nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizică, psihică, emoţională şi inevitabil, la apariţia stresului. 5. Pălăvrăgeala. Atīt exterioară (cu voce tare), cīt şi interioară (īn gīnd). “Vorbăria duce la o risipă a energiei mentale, o eficienţă mai slabă īn acţiuni, o slabă putere a rostirii (pentru a se face ascultate şi īnţelese, aceste persoane sunt nevoite să folosească mai multe cuvinte şi cu o tonalitate mai mare), ceea ce duce la un consum energetic şi mai mare, intrīnd astfel īntr-un cerc vicios. Pe de altă parte, există tot mai multe persoane care īşi fac mereu planuri īn gīnd, vorbesc foarte mult cu sinele, iar toate acestea īl vor obosi la un moment dat, pīnă īn punctul īn care o să aibă pierderi tot mai mari de memorie, o să uite constant unde au rămas īn discurs şi īşi vor pierde din coerenţă”, spune psihologul Laura Măria Cojocaru. 6. Minciuna. Īntotdeauna o minciună conduce la o altă, iar la un moment dat vom ajunge la un lung şir de minciuni. Ca să ţinem minte toată realitatea minciunii, trebuie să ne punem la lucru toate părţile din creier, iar acest lucru ne va epuiza īngrozitor, atīt mental, cīt mai ales emoţional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar cīnd oamenii dau semne că nu cred īn ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil. 7. Nemulţumirea. “Cei nemulţumiţi de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se īntīmplă, de ceea ce este sau nu este īn viaţă lor, se plīng continuu risipindu-şi astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acţionă chiar īn direcţiile de care se plīng”, consideră specialistul īn psihologie. 8. Invidia. O investire a energiei īn preocuparea faţă de celălalt nu poate aduce decīt pierderi. Reinvestind īn noi īnşine, avem numai de cīştigat. 9. Mīndria. “Eu nu fac asta“, “mie mi-e ruşine”, “de ce eu primul/a?”, “cum să cer eu ajutor?”, “ştie el/ea mai bine decīt mine?” ... şi multe alte gīnduri sau afirmaţii de acest gen, ne ţin energia canalizată asupra unei atitudini critice, de rezervă, de negare, de īndepărtare de la chiar soluţia problemei. 10. Menţinerea īn stări sufleteşti negative că tristeţea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gīndul la trecut. „Astfel de persoane se simt slăbite şi abia se mai ţin pe picioare. Blocarea īn aceste stări, din cauza consumului imens de energie, duce īn timp la boală, atīt la nivelul sufletului cīt şi al corpului”, spune psihologul Laura Măria Cojocaru. 11. Furia/Mīnia. Īntr-o criză de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul la fel, este tulburată percepţia, se instalează o scădere a inteligenţei şi a memoriei. După o astfel de criză,
18
persoana este epuizată şi simte nevoia instinctivă de a se odihni.
16-REĪNVIATA EPOPEE DACO-VALAHĂ
(īn cinci cīnturi – cu PROLOG şi EPILOG)
a-PROLOG
„...la-nceput a fost
Cuvīntul – şi Cuvīntul era la
Dumnezeu – şi Dumnezeu era
Cuvīntul (...) Toate printr-īnsul
s-au făcut – şi fără Dīnsul
nimic ce-i făcut – nu s-a
făcut...” (IOAN, cap. I, 1-3)
...un Singur Creator şi-o
Singură Creaţie – Creaţia fiind
de-a pururi repetată - şi iarăşi Ea-Creaţia fiind
Īnsuşi Creatorul
nicicum dăbălăzata – vicleana
periculoasa Treime...
...un Singur Creator – o Singură Creaţie – şi-un
Singur Neam – MISTICĂ
RĂDĂCINĂ – fără de
Nume – ci doar cu
Sfinte-Atribute: „Dac” – „Get” – „Carp”
„Trac”...
din MISTICA RĂDĂCINĂ – Pīntec al
Creaţiei – MAGUL
KOGAIONULUI - se iscă minunea
Ramurilor (...Copilele Neamuri cu
Nume...) – ce se vor usca-preschimba – din
nou – īn ROATA FERICEI RĂDĂCINI:
Singurul NEAM – al tuturor
tărīmurilor
...şi pentru că acestea TOATE ACESTEA trebuiau
să poarte – spre născare -
RĪNDUIALA – adică să fie
Revelate: Graiul
le-a rostit TAINA SUPREMĂ: să li se spună (precum se şi cuvine īn
turmele Constelaţiilor Astrale – mereu
schimbīndu-şi – tot
ROATĂ – păşunea):
HRISTOS!
...īn Cumpăna Veciei st㠖 cu
LACRIMI DEMIURGICE
pe-obraz: Stăpīna
Schimbătoarelor Semne din
Constelaţii (...fiecare
LACRIMĂ e-o Mătanie-de-Lume!): EA
Muma tuturor
Īn-fiinţărilor Sfinte:
COSMICĂ MUMA - MARIA!
...iată singurul ADEVĂR – DEPLINA
MĂRTURIE!
...de-aici īncepe
Credinţa – se isc'
Credincioşii-Popoare...cărora Grai-Sfīntul - GRAALUL - le-a fost
dat o stīnjenitoare
(...şi cu prea multe - uneori
de tot mincinoase – dar totdeauna
ostenitoare - omeneşti tălmăciri ...rătăciri...)
ruşinoasă poreclă: „ISTORIE”...
fără Crez – fără
Glorie!
***
b-CĪNTUL ĪNTĪI
...cīnd vezi atītea mii de lănci – plecate SLUJBEI – deci mii de credincioşi
īn Pisc de Neam-Rădăcină - mii cavaleri cu plete-arzīnd – supuşi īn rugăciune
(...eroi cereşti – monahi divini – altfel nu īndrăzneşti a spune...!)
nu-ţi poate-n minte gīnd veni c-am fost cīndva ruşini – şi porecliţi
(...cu fieru-n ochi ne-au umilit – batjocorit - mii - draci holbaţi - scabroşi...):
şi-ngenuncheaţi pieirii-n glod: „popor de căcăcioşi”...
...crunt năvăleam – prăpăd făceam - īn piept duşmąn – cu spade mari de fier
un Făt-Frumos – sălbatic zeu - era-ntre noi oricare cavaler
necruţători - zdrobeam păgīnii sub copite: ca ploşniţe strivite
plesneau coifuri: cu desfătare-ascultam aste muzģci potrivite
...şi au venit – iar – vremuri de duhoare: ca umbre blestemate
prin mīl de Styx-uri bīntuiau umbre cu sparte-armłri – temute şi vestite
cīndva... – ...acum – doar doage de butoi – peste cap date roate...
...dar iarăşi ne vom răsculą – dezlănţuite uragane – valąhe ąrmii
īn abģs de Gheenă-om 'napoia pe demoni! – iar noi: SFINTE HĄRPII!
...şi – īn triumf – aduce-vom – valąhii – īn alba noast' Cetate
19
mii de trufģi-stindarde aurite – smulse īn luptă cu dreptate
...vom fi iar zei fulgerători – copģi de-eroi – cu Crist īn cap de oaste
lumini de ametģst trezi-vor – pe ziduri – fecioare mīndre – caste...
***
c-CĪNTUL AL DOILEA
...pe cīnd nu se zărea īn lume chip de om – aici erau ĪMPĂRĂŢĢI
aici – Miezul Cosmicei NUCI – tărīm al celor precum CANDELI: şi blīnzi – şi treji – ...ENTELEHĢI...
cu fiarele grăiau năvalnic – cu păsările ciripeau – unģcă limbă:
oameni īn fiare-păsări – păsări īn oameni – ca-n MENUET CELEST – se tot preschģmbă...
...dłduie universul de MINUNE
şi limba-n Cer de Gură nu bģruie a spune...
...iar Raiul Īnmulţirii-n Destoinica Diversitate –
-al Minunii Chip de Cetate
OAMENII-PĂSĂRI sacru-l armonizau:
prin LIRA ORBITOARE - vrăjită-n Empireu – ORFEU-
HRISTOS-ZALMOXIS – cīmpi-munţi şi OAMENI-FIARE – PĂSĂRI-OAMENI - firesc - SINEA şi-o REVELAU!
...ăst Rai avea – īn mijloc – Munte Ascuns şi Sfīnt – unde se-mperecheau ENTELEHĢI - cei vģi
cu cei īnc㠄ne-vii” - PREA-VII:
iscatu-s-au ARHEII „PROIECTANŢI” – Tipare Dindevreme spre Tīrzģi...
...da – īn mijlocul de Rai - Munte Ascuns şi Sfīnt
Tărīm şi Măduvă Luminii – El – MAGUL - Suprem Cīnt:
Lui se-nchinau mii Păsări – şi Īngeri-Flori - cuminţi Bondari de Vīnt...
*
MAGUL-CUVĪNTUL
stăpīneşte Vīntul
Duhului
Văzduhului
din CRĂĢIA STUHULUI
ĪMPĂRATUL CĪNTULUI...
...uluieşte NEAMURILE
deschide-n CER geamurile!
*
...Izvor de Neamuri – Łnic Copac Cunłnii – demiurgģe pură:
aici domneau IUBIREA – şi HARFA MAIESTĂŢII... - ...nimic nu-nchega ură:
erau PLUTIRE şi PISC ĪNŢELEPCIUNII – măsură dumnezčie:
nu se-arătase Şarpe – nu uneltea Minciun㠖 nu sfredelea Femeie...
...īşi īnfrăţeau văzduhul doar Duhuri de Lumină şi de Miresme Rare
īn Horă jucau Zīne – īn Pisc roiau EROII: nu erau Zare-Stare!
...Īncununątul Lumii - El – MAGUL ARMONĢEI - păzeą - spre Ceruri - PŅDURI
pe care – prin CĂDERE – veni-vor - īn prisosuri – şi beznele-noroduri...
***
d-CĪNTUL AL TREILEA
zei-oameni – cu Zeul Suprem generos răstignit
(El – Rădăcina Lumii-aici – īn Sacră-mbrăţişare – mănos - TOT a-mplinit!)
popor cu sufletul īn ceruri – senģn şi deplģn mīntuit
cu trup c-argintul strecurat – deci fără de mormīnt
avīnd īn fire fraţi-fiare-īngeri – Lup-Ursul - Flori şi Cīnt...
au fost lăsat puhoaie-neamuri-crengi - fel-chip de i-au numit:
„poporul Căii Drepte” – „poporul Luminat – fără amurg ori rest”
„popor ce īl iubeşte Zeul – la dīnsu-l cheam' - pe Numele-i de Lup Celest”...
...dar ei rămas-au strīnşi īn jur de MUNTE-ASCUNS
unde-orice taină MAGUL le-a tălmăcit-pătruns...
ei au rămas – extatici - cu īngerii īn Horă
popor de Raze-Duhuri – ieşit cu tot din Oră
ei şi-au păstrat Comoara de-Nţelepciuni Divine
şi-au scris pe Cer şi Piatră despre Lumini şi Bine
ei – Primii OAMENI-CARTE – din şirul de noroade
nu au impus nici raza – nici vatra – nici mintea cu iscoade
nici Cer de Rugăciune – şi nici măcar Cīntarea
nici pe-ORFEU-TAUMATURGUL – care-mblīnzeşte zarea
şi PŅDURI NE CROIEŞTE ĪN CUVĪNT – să stăm – iar – la taclale
cu CEL CE ESTE – ce-şi ocroteşte Neam – din Deal şi pīnă-n Vale...
...voiau – cum Crist-Zalmoxis – să-şi afle Pace-Iubire-Sărbătoare
singuri: īn fremătaţii Īngeri – īn Păsări - cīt şi-n Floare...
GRAĄL-TRANDAFIR-FOCUL se-aprinse-n munţii loru:
Sfīnt Sīnge-ademeneşte Moartea - ca să aflăm ce-i DORU'...
...dar īmbeznaţii lumii n-au priceput: sub nas
DACUL le dăruit-a raiul – dar ei fac răul pas:
...voind să-nveţi Lumina – cīnd nu ai suflet – lesne
20
te poţi trezi īn vrajb㠖 războaie – scīrnă - bezne...
prostul īşi strică Vatra – strigīnd după căldură
cīnd Focul e īn Duhu-i – iar nu īn bătătură...
***
e-CĪNTUL AL PATRULEA
...e ca un ROŞU MAC īn hardughģe – nevinovata Valahģe:
el – MACUL ROŞU - creşte peste bălegarul – zvīrlit īn Chip: „Viţel-de-Aur”
dar străpungīnd īn Omenie – ca un Sălbatic TAUR...
...Potop de BANI sunt ZEII ZILEI: un mīine nu mai este...
nici Cer – nici Crez – nu tu-Adevăr – desfiinţate Creste...
Demonii-şi pun pe chip chiar Masca Celui Ce-Izbăveşte
pentru ca – păcălind popoare – să pară...”CEL CE ESTE”...!
...dar MAGUL – dincolo de nori – nu lasă vīrşa să sufoce
pe cei ce-s DACI – adică sunt Lumină: pentru ei – Voce
de Dumnezeu s-a fost iscat –
şi-l sfinţģ – iar – īn Munte - pe MĢSTICU-MPĂRAT!
...din ĪMPĂRATUL LUMINAT - născuţi Voievozi Smaraldului Zeiesc
Mariei-Sfintei Mume-a Tuturor – COSMICĂ-ICOANĂ - se-nchină - se smeresc
dar scormonind şi-aflīnd - īn ŞANŢUL AURIT AL FALEI
(...Duh lunecat - īn gineceuri - pe grea trufia DALEI!)
Momiţa Crimei-FARISEII - toţi Craii se cumplesc:
īşi isc' īndat' Coame de Leu – Ochi-Foc Merču: Şacali şi Hiene pe
Rug Ceresc - se rumenesc...
...astfel se-ncetinģ şi mersul celor multcopitaţi – cu cozi: ăşti demoni apucar' de răsfoiră - īnsă - vicleni şi iute -
Cartea-Munte
Cartea dintru a Zeului FRUNTE
Cartea ce scrie-n VALAHĢE
(...cine e Magul şi ce face – cari dintre stele ŞTIE...):
...semne strīmbate ne orbiră! – ...Crezul noi nu-l uitarăm īnsă:
SFINŢII VOIEVOZI se răstignir㠖 cu inima străpunsă
de mii de fulgere-vedenii: LUMEA DE-AICI - ĪN RAI AJUNSĂ...
*
...suntem un Neam de Voievozi – scris īn Hrisovul Luminat - de PAJURA-nţeleaptă
suntem un Neam de Voievozi – suim īn ZIMBRI – Drum Răstignirii – Mīntuire DREAPTĂ!
...suntem un Neam de Voievozi – pe Umeri cu LUCEFERI – iar īn Frunte
LUNĂ şi SORI purtăm - BINECUVĪNT: strămoaşe Basme - Mitele Cărunte
fac iar din noi SFINTE LUMINI - de-a dreapta şi de-a stīnga MISTICULUI MUNTE!
*
...urgģi venind – furtuni schimbīnd – toţi am orbit - pierzīnd Sfīnt Adevăr
Glas de FEMEIE-DEMON ne-a fost īntors pe-EROU-ADAM - la JUMĂTATEA-MĂR
şi-n nevăzut – cu sila – mīrşavi noi i-am trecut
(...cu braţul ciung şi blestemat - nedrept şi mut!)
pe Craii Lerului din Ler!
„de nu te-ai fost păstrat īn PATRIE şi-n CREZ – preschimbi Auru-n Fier...!” - se auzģ– iar -
Sfīnt - Vocea din Cer...
...oare aşa rămīnem – płruri – ņrbi fără de-ariądnicele şnururi?
oar' ceaţa-o prăpădģ minuni – tot leatu-nvăluind īn bezne-suluri?
oare tot īngheţaţi īn suflet – tot tremurīnd şi tot spurcīnd
vom pīngări agheasma-n rouri – cuminecarea ascunzīnd?
...ne-ajunse faţa ca izmana - ne ştergem dosul cu Icoana
ne ploconim – lingăi – la idoli – ne ploconim către MOLOHUL
...ca robi - noi
(...ajunşi popor de oi... )
vrăjiţi - pe PARAZIŢI-ZARAFI-FARISEII (...cumplită e MAGIA NEAGRĂ!) - tot ascultīnd...–
năpīrlit-am – slugarnic - toţi LEII!
...din umblători - NOI-OI – scīrnă cu viermi mīncīnd!
...oare-i vom īnchina şi De Cer Rana
(De Lacrimi Geana!)
celui CASAP ce-a preschimbat Altar īn Criminală Piaţă
(īncă de dis-de-dimineaţă!) –
şi-o tot face pe Groful?!
...dar – oare – MUNŢII şi CĂRUNŢII nu-i auzir㠄groh”-ul?
...orbiţi şi arşi de-a' Dracului sudori – scrumiţi Minciunii – fost-am mīloşi
am tot tăcut – şi-am fost fricoşi – nu fost-am generoşi
năuci fără de SLUJBĂ - duhnind urdori – lingăi hidoşi
21
īn gudurare-AM ACCEPTAT SFINŢI SĂ NE VINDEM ŞI MARTIRI – LA PREŢUL DE...LEPROŞI!
...ne strecuram – jalnici strigoi – pe līngă garduri de nevoi tuturor dracilor – şi nu pe rīnd – ci dč-odąt'! – le-am fost umili slugoi...
...şi-am fost ruşini! - la toţi le-am fost părut – pe drept - „popor de căcăcioşi”!
...lingăi şi peregrini prin lăcomia stearp㠖 -imbecilii- odiņşi!
...dar asta-i „balalaică”-istoric㠖 netrebnică la strună! - nu NEAMU-N VČCI DE RAI
Cel care – necontenit – īnchinatu-s-a DOINEI – PREASFĪNTULUI NAI!
...şi colo-n Pisc de Munţi-Părinţi au stat mulţi DREPŢI ascunşi – veghind la Crez
şi-au păstrat Neamului - ERMIŢII – intact – chiar Sfīntul-Miez
...dar l-au păstrat cumplit luptīnd - cu MOARTEA FIRII şi cu SOMNUL:
să nu se facă de ruşine Neamul – ce-a fost primit SACRA MENIRE
(...de-a fi MINUNII FAR - PREPELEĄC RĪNDUIČLII - mereu ĪN PISC DE FIRE
de-a fi FĂCLIE RŁGII spre RAZĂ-A OMENIRII...) – a ĪMPLINIRII!
...tocmai īn Rai – la DOMNUL!
...căci CRIST-ZALMOXIS ce-ar fi zis – la Dreapta Judecată
de-am fi venit precum beţivii – cu gura-n pīntec şi-n privată...? –
spurcīnd cu somn Lumina Lumii – de Hristos Īnviată...?
...iar MONASTIREA LUI MANOLE – cum s-o laşi părăsită
şi vąrvar pustiģtă - pururi cernit㠖 pururea-n risģp㠖 sub Blčstem dărīmată...
din crīncen ochi - pierită...?!
***
f-CĪNTUL AL CINCILEA - ULTIMUL CĪNT
...vor fi cutremure – pīrjoluri – mģstice sinucideri
şi dispariţii īn neant – torčntele de zoaie
din suflet-lume-nchipuită - de-a-ndosulea: demonii- iscaţi - lideri!
...ziduri de munte prăbuşite – lăsīnd īn mijloc Piscul...
Demonu-şi freacă gheare-n hohot – şi tot mai mult se-nfoaie:
delir – poduri la mijloc rupte - peste prăpăstii – riscul de-a mīrşăvģ seninătatea-n catran - lătłră infernală...
Broscoiu-n frac – trident cu mandolin㠖 maestru e de gală
Aspģda se īncolăceşte-n imnuri cu ucigaşă fală
Scņrpia scrie cu otrav㠖 īn rostu-i de cerneală...
Nisģpuri cuprinzīnd palate – Castčle cu Şopīrle
Arhangheli cocīrjaţi īn pivniţi – ca nişte-argaţi-codīrle...
...nu vor mai fi BĂRBAT-FEMEIE – ci doar o stīrpitură
un gnom asexuat – moluscă din scăldat perete – pururi scornind la ură
o caracątiţă-plachģe – orģbilă īn formă... - ...īn Duh: nici scuipătură...
...dar toate s-or opri deodată: o VOCE se aprinde
glodoase ceţuri se scrumir㠖 şi masca se desprinde:
e MAGUL īncercării noastre – venit pe curcubeie
să dea Lumină unde-s bezne – Molohul să-l īncheie
din invertire să rămīn㠖 pentru Statui – Scīnteie...
...a strīns tot MIRUL DE LA FLOARE – şi-a fost chemat ERMIŢII:
pe loc a preschimbat Minciuna - -n VĂRATICE SOLSTIŢII!
...căci Neamul pururi fuse-n Raiul – neprihănit – seninul
dar ĪNCERCAREA – chiar cernit㠖 a scos din noi Veninul:
a scos Veninul cu Duhoare – veghind VENINUL RENĂSCARE!
...MISTIC VENIN CE-AUREOLEAZĂ MARTĢRII ŞI VOIEVOZII:
cu Sīnge-i scris īn NOUA CARTE: cei Răi - devin Nerņzii...
HRISTOS E MAGUL: din cenuşă reface Soare-Lună
Orăcăitul īl preschimbă īn DOINĂ – VRAJA-STRUNĂ...
...īn Pisc e Neamul DAC-DIN-FIRE – iar Firea e cea bună...
...şi-ncepe astfel un nou Crug – īn care Valahģa
e CANDELĂ PENTRU CEI ORBI – dar dezlipind Orbire:
Lumină din Lumina noastr㠖 vin – iarăşi – vin popoare:
peste gunoaie reveleze-şi – din nou – MĢSTICĂ SĂRBĂTOARE
dar Lumīnării-Valahģe toate-i sunt cerşetoare
de Crez – de Patrie-Minune – mai mult: de ARMONIE
de Bucurie şi Nădejde – īn SFĪNTA-LE FRĂŢIE!
*
... Leagăn de Raze: ZIMBRUL – īn spinare
poartă Muntele-Ascuns – Văpaia Lui Cărare!
zburīnd īn 'nalte ceruri – jos PAJURA-ocroteşte
Mistic ARHEU-Voivodul : Crist ninge FOC pe creste...
***
g-EPILOG
22
...crunt năvălim – prăpăd noi facem - īn piept duşmąn – cu spade mari de fier
un Făt-Frumos – sălbatic zeu - este-ntre noi oricare cavaler
necruţători - zdrobim păgīnii sub copite: ca ploşniţe strivite
plesnesc coifuri: cu desfătare-ascultăm aste muzģci potrivite
...şi vor veni – iar – vremuri de duhoare: ca umbre blestemąte
prin mīl de Styx-uri bīntui-vor umbre cu-armłri – temute şi vestite
cīndva... – ...acum – doar doage de butoi – peste cap date roate...
...dar iarăşi ne vom răscula – dezlănţuite uragane – valąhe ąrmii
īn abģs de Gheenă-om 'napoia pe demoni! – iar noi - sfinte hąrpii!
şi – īn triumf – adłce-vom – valąhii – īn alba noast' Cetate
mii de trufģi-stindarde aurite – smulse-n luptă cu dreptate
...suntem iar zei fulgerători – copii de-erņi – cu Crist īn cap de oaste
lumini de ametģst trezim – pe ziduri – fecioare mīndre – caste...
*
...şi-aşa se deapăn㠖 pe ROATĂ – lumi după lumi – POVESTEA (de Soare-Lună CUNUNĢA!)
ce-şi are-un cap īn SFĪNT-DACĢA – şi celălalt – īn VALAHĢA!
...īntre-aceşti Doi Poli (Acelaşi LOGOS!) – cu-mbelşugare se veşmīntă şi se-avīntă NOCTOMAHIA - şi īşi revarsă
HARUL-POEZIA – Sfīnt
Izvorul: DUMNEZEIASCĂ - OMENĢA!
*
Cer-cu-Stele – Cer-Oglindă
Hristos a ieşit īn tindă
şi ascultă-a noast' Colindă:
uite – Meşterul Tīmplar
Răstignitul – Sfīnt Plugar
ciopleşte COLINDA-N GRINDĂ!
veniţi toţi – orfane Neamuri
să luaţi Lumină din Ramuri
Lumină din FLORI-DE-CĪNT:
NOU MANOLE-N JURĂMĪNT!
...VALAH-CU-CER – nu mormīnt...!
***
Adrian Botez
MANIFEST ĪMPOTRIVA CORECTITUDINII POLITICE…! - Nu cumva să-i spui negrului negru. - Nu cumva să-i spui țiganului țigan. - Nu cumva să-i spui poponarului poponar. - Nu cumva să-i spui idiotului idiot. - Nu cumva să-i spui grasului gras, chelului chel, piticului pitic, handicapatului handicapat, caci se simt lezati. - Nu cumva să te bucuri că ești alb, e nepermis. - Nu cumva să te bucuri că ești frumoasă, pocitele sunt scandalizate. - Nu cumva să-ți susții inteligența, că-s discriminați proștii. Și ei sunt sensibili, nu vor ca tu să ieși din rīnd. - Nu cumva să-ți afirmi bărbăția sau feminitatea, nu se face. Femeia are șansa să spună că e bărbat. Și invers. Cīnd intri īntr-o toaletă publică, nu știi niciodată peste ce dai - un bărbos care se crede femeie, sau naiba știe. - Nu cumva să-ți īmbraci băiețelul ca băieții, e incorect, posibil ca el să vrea īn fetiță, este o alegere la orice vīrstă. - Nu cumva să afirmi deschis că ești creștin, nu e īn trend. E chiar o rușine, ești un īnapoiat. - Nu cumva să-ți admiri eroii, ei sunt personaje negative după logica vremurilor actuale.. - Nu cumva să fii rațional, gīnditul este un pericol pentru cei care īnvīrt finanțele lumii. - Nu cumva să fii contra globalizării si a companiilor/corporatiilor multinationale/transnationale. - Nu cumva să spui adevărul. Adevărul este o insultă. - Nu cumva să fii om īntreg, ci o arătare fără individualitate, supus, docil. Așa ni se cere, asta se īncearcă să ni se impună. Și-o să fim fericiți precum vidul. Altfel, ești etichetat ca retrograd ori fascist. Corectitudinea politică e pe cale să ne bulverseze iremediabil viețile, să ne denatureze firescul umanității. Corectitudinea politică e pe cale să ne scīrbească fiindcă umbrim pămīntul. “La 3 Martie, zemstva judeţului Bălţi, aleasă prin vot universal, ceru printr-o deciziune unirea cu patria mumă, “dorind a īmpărtăşi īmpreună cu ea prosperitatea sau suferinţele vieţii noastre viitoare, ca pe timpurile Moldovei lui Ştefan cel Mare”. Odată cu zemstva, liga marilor proprietari din acelaş judeţ vota o moţiune de unire cu Romānia, făcīnd apel la toate adunările zemstviale din Basarabia să se asocieze la această moţiune “spre a cere Sfatului Ţării din Chişinău să trimită o delegaţie la Iaşi, pentru a depune la picioarele tronului Romāniei omagiile noastre de devotament şi credinţă regelui Ferdinand I, al tuturor Romānilor”. La 13 Martie, o moţiune asemănătoare a fost votată de adunarea zemstvei judeţului Soroca, īmpreună cu Duma
23
oraşului şi cu adunarea cooperaţiilor, a clerului ortodox, izraelit, precum şi a marilor şi micilor proprietari. Zemstva din Orhei se prepară la rīndul ei să proclame unirea. Īn acelaş timp, o delegaţie a foştilor mari proprietari şi īnalţi demnitari subt regimul ţarist, condusă de Sinadino, Semigradov ş. a. vin la Iaşi şi cer şi ei unirea cu Romānia, ca singurul mijloc de a “īnlătura o stare de revoluţie organizată de un pretins guvern”. O nouă īmprejurare a grăbit desnodămīntul. Consiliul de miniştri al republicii ukrainiene, prin preşedintele său Golubovici, a intervenit printr’o notă pe līngă guvernul puterilor centrale, cerīnd ca Ukraina să fie representată la tratativele de pace ce se ţineau īn acest timp la Bucureşti, de oarece chestia graniţei ruso-romāne – ce se presupunea a se decide la Bucureşti – să nu se hotărască decīt cu participarea şi acordul representanţilor guvernului ukrainian. Aceasta, pe motivul că, din cauze de ordin etnografic, politic şi economic, “Basarabia formează o unitate indivizibilă cu teritoriile fundamentale ale Ukrainei”.” ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ĪNTREGIREA ROMĀNIEI VOLUMUL III Unirea Basarabiei cu Romānia CONSTANTIN KIRIŢESCU Editura Casei Şcoalelor Atelierele “Cartea Romāneasc㓠Bucureşti http://www.romaniamagnifica.ro/?do=I...t+MARI+%28I%29 Cu respect, Valentin-Nicolae Bercă "Romānia Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Romānilor de pretutindeni, militīnd pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului romān, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mīndru de istoria sa multimilenară īn spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu Romānia 31 decembrie 1919 Art. unic. Se ratifică, īnvestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat īn Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al Romāniei, īn cuprinderea următoare: Ferdinand I Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al Romāniei, La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Sfatul Ţării din Basarabia, īn şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votīnd prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie: “Īn numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), īn hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, īn puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi īnainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa Romānia.” Şi prezidentul consiliului nostru declarīnd că: “Īn numele poporului roman şi al regelui, M.S. Ferdinand I al Romāniei, ia act de acest vot quasiunanim şi declară la rīndul lui Basarabia unită cu Romānia de veci şi indivizibilă”. Dat īn Iaşi, la 9 aprilie 1918 Preşedinte al Consiliului de miniştri, A. Marghiloman Ministru de justiţie, D. Dobrescu Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor īn şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, īn unanimitate, prin aclamaţiuni. Preşedinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bīrca Această lege s-a votat de Senat īn şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, īn unanimitate, prin aclamaţiuni. P. Preşedinte, dr. C. Şumuleanu Secretar, I. Balbareu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie īnvestită cu sigiliul statului şi publicată īn Monitorul Oficial. Dat īn Bucureşti, la 31 decembrie 1919. Bucureşti, Monitorul Oficial, 1 ianuarie 1920 Basarabia şi destinul ei secret - Vasile Sturza; Editura LITERA, Bucureşti 2016 http://www.romaniamagnifica.ro/?do=D...iune=Basarabia Cu respect, Valentin-Nicolae Bercă
24
CUM NE VĂD ALȚII:
ARTUR POMPKA, 27 DE ANI, CONTABIL, POLONIA Romānii dau bacşiş peste tot. Īn taxi, la coafor, la cosmetician. Īn Polonia, şi cred că īn multe alte ţări, bacşişurile se lasă numai la restaurant. A fost foarte ciudat pentru mine, la īnceput, să văd cum oamenii dădeau bacşiş după ce se tundeau. La mine īn ţară, ai o listă de preţuri şi plăteşti cīt scrie acolo. Ar fi puţin ciudat să le las bacşiş frizerilor din Polonia, dar cred că nu s-ar plīnge dacă aş face-o. Romānii mănīncă, aproape orice, cu pīine. Am văzut oameni cum mīncau supe, feluri cu carne şi multe altele, cu pīine. Şi īn Polonia, avem mīncăruri care se servesc cu pīine, chiar dacă nu la fel de mult ca aici. Dar, cel mai ciudat a fost să văd cum, īn Romānia, se mănīncă pīnă şi piureul de cartofi cu pīine. O altă ciudăţenie este «curentul» specific romānesc. Nimeni nu ar deschide un geam īn tramvai, chiar dacă sunt 35 de grade afară. La fel şi la birou, nu dau drumul la aerul condiţionat şi nici nu deschid geamul. Toată lumea se teme de curent care, se pare că poate dăuna grav sănătăţii, īn ţara asta.. Asta e chestia care mă enervează cel mai tare. Cīnd temperatura din birou depăşeşte 25-26 de grade, chiar e imposibil să munceşti. CHRISTIAN GESELLMANN, 31, JURNALIST, GERMANIA „Primul lucru pe care l-am observat aici a fost religiozitatea. Oamenii se īnchină de cīte ori trec pe līngă o biserică. Chiar şi oameni care nu au o mină religioasă. Prima dată cīnd am văzut asta a fost īn autobuz, cīnd o femeie care stătea pe scaun īn faţa mea a īnceput să se īnchine. Nu ştiam ce se īntīmplă, m-am gīndit că poate port eu vreo pentagramă pe tricou şi nu ştiu. Cīnd am vizitat-o pe bunica iubitei mele, īntr-un sat din Romānia, am intrat pe străduţă şi am văzut cuiburi de barză pe fiecare stīlp. Mi s-a părut incredibil. Īn Germania, venirea unei berze este subiect pentru ziarele locale. Am văzut măgari, oi, tot felul de animale, pe aceeaşi pajişte. Asta e ceva ce nu poţi vedea īn Germania. Cīt timp am fost īn curtea bunicii, m-am simţit super stupid. Mi-am dat seama că nu aveam niciun fel de tehnici de supravieţuire, nu atinsesem niciodată o capră şi nu luasem niciodată ouăle de sub o găină. La ţară, īn Romānia, vegetaţia este mult mai variată şi mai sălbatică. Īn Germania, unde e un lan de porumb, păi, e doar porumb! Nu sunt maci, ciulini sau orice alt fel de buruieni. Doar porumb. Să īmparţi cu alţii şi să īmprumuţi bani şi altele, e ceva foarte obişnuit īn Romānia. Īn Germania, nu īmprumuţi bani de la un prieten, nici dacă rămīi fără. De fapt, īn Germania, nu rămīi fără bani, pentru că īţi planifici īn aşa fel, īncīt să nu se īntīmple asta. Īn plus, īn Germania oamenii pur şi simplu au mai mulţi bani. Am mai observat că, īn Romānia, femeile folosesc tot felul de chestii ciudate, ca mălai sau cafea, ca să-şi cureţe faţa, sau muşeţel, sau ulei de măsline, ca să se demachieze. Ştiu mai multe despre cum să se folosească de lucruri pe care nu trebuie să dea mulţi bani. Aici, văd īn băi foarte multe ustensile de bucătărie folosite īn scopuri cosmetice.” ALI ZAIDI, 39, MANAGER RESTAURANT, INDIA „Voi, īn Romānia, nu aveţi mīncarea voastră tradiţională, spre deosebire de noi, īn India. Totul e o amestecătură. Sarmale din Turcia, ciorba e īn multe alte ţări. Nici mujdeiul de usturoi nu e romānesc, e peste tot. Nu am īnţeles niciodată de ce sunt oamenii īn Romānia aşa stresaţi. Explodaţi din orice. Īn autobuz, pe stradă, dacă doar ating pe unul, imediat se supără, face caz. Īn India, oamenii sunt calmi si se mulţumesc cu puţin. Īn puţinul pe care īl au, găsesc bucurie. Aici, toată lumea e numai după bani, bani, bani.” TRĂDAREA, CA VIRTUTE! Nu ştiu cine este Silviu Crăiescu. Bănuiesc că ăştia de la Q Magazine n-au dat tocmai īntīmplător de el. Văd că pīnă acum nimeni n-a contestat faptul că a lucrat la Ambasada SUA. Ceea ce spune el īn interviul despre care vorbesc cei de la EvZ (surprinzător!) este infinit mai grav decīt tot ce "dezvăluie" cablogamele din lotul WikiLeaks: O parte din ele sunt parcă spuse de mine cuvīnt cu cuvīnt, altele sunt hilare şi cred că sunt informaţii voit eronate şi necredibile. Nu se vorbeşte deloc despre americani, mai ales cei din anturajul Dlui. Cheaney, vice-preşedintele īn mandatul Bush, sau foşti angajaţi ai CIA deveniţi oameni de afaceri. Aceştia făceau afaceri cu Dl. Dinu Patriciu şi, mai ales, cu statul romān. Şi nimic despre afacerea Bechtel! Sau despre faptul că o parte a foştilor guvernanţi ar fi pro-ruşi. Acest lucru e o tīmpenie acreditată de consilierii prezidenţiali ai preşedintelui Traian Băsescu, dar care a dat de gīndit la Washington. Deviza Palatului Cotroceni: Ori noi cu voi, ori ei cu Moscova”
25
· “Toţi ambasadorii SUA s-au implicat īn politica de stat a Romāniei prin mesaje şi acţiuni care au modelat parteneriatul strategic actual cu NATO, care au dus la punerea īn funcţii cheie a unor demnitari romani, astfel īncīt SUA să deţină pīrghiile necesare asigurării intereselor sale zonale privind vīnzarea de tehnica militară veche, sau care au adus avantaj companiilor americane gen Ford, Bechtel, Polaris, Smithfield” · “Am avut ocazia să asist la momente foarte jenante şi delicate īn materie de diplomaţie şi chiar acţiuni specifice de spionaj īntre cei doi parteneri strategici Romānia - SUA. Am asistat la turnătorii, minciuni şi chiar războaie intre "găşti" formate din demnitarii acestei naţiuni, īn fata oficialitatiilor americane, care au acceptat să ajute numai politicienii care le susţin interesele şi politica de stat. Aş putea spune că am asistat chiar la acte de īnaltă trădare. [...] Niciodată S.U.A. nu ne-au privit ca partener, ci doar ca aliat conjunctural. [...] Nimeni nu vorbeşte de īnţelegerea pe care Romānia o are cu SUA., ca niciun soldat american să fie judecat pe teritoriul Romāniei sau să se supună Curţii de Justiţie de la Haga” · “Ambasadorul SUA., E.S. Dl. Nicholas Frank Taubman, a fost omul care l-a urīt pe Traian Băsescu cel mai mult, dar īn acelaşi timp l-a şi ajutat să rămīnă ceea ce este. Īn discuţiile deschise private avute cu domnul ambasador acesta mi-a relatat mai multe episoade īn care domnul Traian Băsescu l-a tras īn piept. Mi-a spus verbal, citez: "Īn acest om să nu ai īncredere niciodată". Altă dată mi-a spus, citez, că Traian Băsescu este cel mai bogat preşedinte pe care l-a avut Romānia” · “Am văzut membri ai familiei prezidenţiale din Romānia īn situaţii jenante şi iresponsabile, implicaţi īn schimbul de note şi scrisori īntre un preşedinte suspendat şi ambasadorul īn funcţie. Īn seara destituirii preşedintelui din funcţie de către Parlament, am văzut un preşedinte īntr-o stare de agitaţie caracteristică unui om aflat sub influenţa băuturilor alcoolice [...] care a dat peste cap dispozitivul de securitate propriu al reşedinţei ambasadorului SUA, deoarece nu avea permis de acces aprobat şi nicio funcţie oficială. A fost derută! A venit atunci, īn jur de ora 18.30, fără escortă SPP, īnsoţit doar de o maşină blindată de la SPP cu şofer. Am văzut un preşedinte suspendat foarte slab, moale, aflat īntr-o stare de intensă emoţie şi frică, plīngīnd şi fumīnd īn acelaşi timp, īncercīnd să se īmprietenească cu mine şi aşteptīnd afară, līngă garaj, pīnă cīnd a fost primit de ambasador īn casă. Atunci a cerut ajutorul SUA şi a promis multe!” · “Fireşte că (n.r. ambasada) plătea (n.r. pentru informaţii), şi nu o făcea la vedere, dar puteţi vedea că majoritatea funcţionarilor publici din aparatul de stat din Romānia, care reprezintă un vector de interes pentru SUA., sunt plătiţi prin diplome şi calificări făcute īn instituţii americane. Cel mai adesea, am văzut sume mari de bani, īn dolari, transportate afară din Romānia de ambasadorii SUA, dar nu prin valize diplomatice. Aceste sume de bani erau ascunse printre lucruri şi bagajele personale, care nu sunt controlate de autorităţile statului romān, din motive de imunitate diplomatică. Vă pot spune doar ca "banii" proveneau din nordul ţării şi ajungeau undeva sus, la Washington DC. [...] Am asistat la discuţii private, īn cadru securizat, unde erau sugerate persoanele care urmau să fie desemnate şi, mai apoi, validate de Parlament ca şefi de servicii secrete īn Romānia, avīnd girul partenerului american, altfel nu se putea”. · “Am văzut elite ale societăţii civile din Romānia care produceau dovezi asimilate serviciilor speciale, care aveau drept scop murdărirea imaginii unui candidat la scaunul de preşedinte al Romāniei. Am văzut consultanţi politici plătiţi de partide aflate īn competiţie, care īşi dădeau mīna şi trădau, cu girul ambasadorului S.U.A. la Bucureşti. Am văzut biletele "uitate din greşeală" la un breakfast de reprezentanţi ai serviciilor secrete interne, după discuţii cu ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, care ajung, īntīmplător, la şeful partidului din opoziţie. Am auzit discuţii īn care oficialilor americanilor le părea rău că au susţinut alegerea Procurorului General al Romāniei şi că alegerea acestuia nu a dat roade. Oficialii americani, īn discuţiile private, au cochetat cu ideea ca cel mai bun preşedinte pentru Romānia ar fi fost domnul Crin Antonescu, dar a fost păcat că acesta nu era susţinut de un partid mare, la aceea data”. · “Oficialii americani au reiterat mereu ideea că cel mai bun prim-ministru al Romāniei, după Dl. Adrian Năstase, a fost Dl. Tariceanu care, practic, a dat tot ceea ce America a cerut, dar care a făcut o gafă de proporţii īn războiul cu preşedintele Traian Băsescu, cerīnd, īmpreună cu Dl. Meleșcanu şi cu Dl. Vosganian, īn mod nejustificat īn viziunea americană, aducerea acasă a trupelor din Irak. Practic, din acel moment, cei trei au devenit automat pro-ruși şi l-au reinventat pe domnul Traian Băsescu. Acesta, deşi căzuse īn dizgraţia SUA, a revenit, astfel, surprinzător, ca aliat” Vom fi fiind noi prieteni (vorba vine, totul indică faptul că ne prezentăm şi suntem trataţi ca nişte slugi!) cu americanii, dar nişte acuze de īnaltă trădare pentru cīţiva dintre mīncătorii ăştia de căcat, care au făcut şi fac atīt de mult rău Romāniei se impun cu necesitate. Dacă ţara asta mai vrea să fie o democraţie, votul trebuie să te legitimeze, nu un
26
ambasador, fie el şi american, care şi-a cumpărat postul cu bani daţi pentru campaniile electorale din SUA. Care ambasador se comportă ca un comis-voiajor, avīnd mereu ceva de vīndul papuaşilor locali: o autostradă care nu se mai termină, avioane ruginite, armament perimat, sau de cumpărat, cum ar fi copii pentru adopţii. Dar cine s-o facă? Īn ţara asta trădarea a ajuns o virtute şi patriotismul, un stigmat!
DISCURSUL DE 15 MARTIE DE LA SFĪNTU GHEORGHE 17 MARTIE 2018 poate citesc și autoritățile statului...Cum īncheie? – īn Romānia – „Trăiască Ungaria!…” Discursul primarului din Sfīntu Gheorghe rostit la festivitatea de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni din centrul orașului Dragi locuitori, stimați concetățeni! Īnainte de a vă prezenta invitații noștri, vă rog să-mi permiteți să īl citez pe Gödri Ferenc, legendarul primar al orașului nostru īn urmă cu 120 de ani: (citez) „Fără Sfīntu Gheorghe, Trei Scaune rămīne fără cap și va pieri, iar dacă Trei Scaune e să piară: s-a zis cu Țara Secuiască, dacă Țara Secuiască e să piară: s-a zis cu Transilvania, dacă Transilvania piere: atrage după sine căderea Ungariei, fără Ungaria s-a zis cu Austria, iar pieirea monarhiei ar răsturna īntreaga pace europeană, astfel: īntregul echilibru european se bazează pe existența orașului Sfīntu Gheorghe.” (sfīrșitul citatului) Faptul că municipiul Sfīntu Gheorghe este un astfel de oraș-cheie, nu o dovedește nimic mai bine decīt prezența invitatului nostru special din acest an, dr. Lįzįr Jįnos, ministru, Șef al Cabinetului Prim-ministrului Ungariei. Īi urez Dl. Ministru și familiei sale, bun-venit īn Ținutul Secuiesc! Īi mulţumesc preasfințitului episcop evanghelic-lutheran Adorjįni Dezső Zoltįn, domnului Tóth Lįszló Consul General al Consulatului General al Ungariei din Miercurea-Ciuc, domnului Dr. Grezsa Istvįn Comisar guvernamental și soției sale, domnului Tamįs Sįndor, președintele Consiliului Județean Covasna, primarilor din zonă și vouă, dragi participanți, că ne onorați cu prezența dvs. și vă mulțumim că sărbătoriți alături de noi! Doamnelor și Domnilor, Nu-i așa că sunt frumoase aceste drapeluri, ce frumos flutură īn vīnt? Și totuși, există unii care sunt deranjați. Deși aceste drapeluri fluturau aici chiar și acum o sută șaptezeci de ani, iar de la schimbarea regimului comunist simbolurile noastre naționale sunt īntotdeauna expuse pe data de 15 martie, se pare că īn anul centenarului, unii ne-ar contesta chiar și acest drept. De data asta mă asigur ca discursul meu festiv să fie tradus īn limba romānă, deoarece anul trecut acest lucru a fost solicitat de către Procuratură. Sunt sigur că acest lucru va fi solicitat și anul acesta. Din acest motiv doresc să vă spun, să știe și ei ce īnseamnă pentru noi aceste culori. Īn culorile drapelului maghiar, roșul semnifică puterea, albul loialitatea, iar verdele speranța. NOI am dori să rămīnem puternici și solidari, loiali față de națiunea noastră și față de noi īnșine, și niciodată nu ne vom pierde speranța că visele și obiectivele noastre vor deveni realitate! De aceea, noi nu ne temem de amenințările din partea autorităților! Doamnelor și Domnilor, Și anul acesta este un an special pentru noi, un an īn care aniversăm mai multe momente importante.Sunt 1000 de ani de cīnd trăim īn Transilvania, 450 de ani de la recunoașterea libertății religioase prin Edictul de la Turda, 170 de ani de la Revoluția de la 1848, 100 de ani de cīnd Transilvania a devenit parte a Romāniei, și 50 de ani de cīnd am pierdut autonomia Ținutului Secuiesc. Doamnelor și Domnilor, Trăim īn Transilvania de o mie de ani. Sunt o mie de ani de cīnd strămoșii noștri au ales acest tărīm ca să ne fie patrie și de atunci, cu o mīnă ne apărăm, iar cu alta ne construim patria. Sunt o mie de ani de la vremea Sfīntului Rege Ștefan, de cīnd maghiarii alcătuiesc o națiune politică īn Bazinul Carpatic, iar astăzi, această națiune ne unește mai mult ca oricīnd. Sunt 450 de ani de cīnd, pentru prima dată īn Europa, aici īn Transilvania am recunoscut importanța păcii și a cooperării ca bază a dezvoltării societății. Spiritul hotărīrii Dietei de la Turda a precedat Occidentul cu un secol și jumătate. Pentru prima dată īn lume aici s-a expus principiul libertății religioase. Să fim mīndri de acest lucru. Doamnelor și Domnilor, Sunt 170 de ani de cīnd, aici īn Transilvania, s-a spus „vom avea tunuri”, sunt 170 de ani de cīnd Ținutul Secuiesc a luptat pentru țară și libertate. Revoluția este un moment glorios pentru noi, secuii, moment din care putem să ne inspirăm și să ne strīngem puterile pentru luptele noastre de zi cu zi, fiindcă lupta noastră aici īn Trei Scaune, Ciuc, Gheorgheni, Odorhei și Mureș nu s-a īncheiat! Noi trebuie să luptăm īn continuare pentru limba noastră, pentru steagul nostru, pentru ca această regiune pe care strămoșii noștri au construit-o cu multă trudă, să nu fie exploatată de stat, pentru că aceste orașe și sate au fost construite de părinții și bunicii noștri, și vrem ca şi copiii și nepoții noștri să locuiască aici. De aceea nu putem renunța, de aceea nu vom renunța niciodată!
27
Doamnelor și Domnilor, Īn acest an se īmplinesc 100 de ani de cīnd Transilvania, și deodată cu ea Ținutul Secuiesc, au devenit parte a Romāniei. De o sută de ani, noi suntem cetățeni ai acestei țări. Și tot de o sută de ani, această țară se poartă cu noi de parcă am fi străini și ne-a creat mult mai multe probleme decīt a rezolvat. Īn ultimii 100 de ani, administrația romānească ne-a dovedit că nu este capabilă să conducă Transilvania. Nu regiunile de dincolo de Carpați au fost ridicate la nivelul Transilvaniei, ci Transilvania a fost decăzută la nivelul regiunii Balcani, și din păcate Ținutul Secuiesc este de asemenea o victimă a acestei situații, dezvoltarea acestuia fiind boicotată chiar și la momentul actual. Īn prezent, Transilvania ar trebui să fie Elveția Europei de Est, dar īn schimb a devenit parte a regiunii Balcanice. Doamnelor și Domnilor, 50 de ani au trecut de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare, autonomia secuilor din perioada contemporană. Mulți oameni susțin că nu a fost totuși o autonomie reală, că nu existau adevărate puteri, că a fost mai degrabă o politică de fațadă a regimului comunist. Dar trebuie menționat că la acea vreme, īn acele circumstanțe, secuii se bucurau de mai multe drepturi decīt azi. Limba maghiară a fost limba oficială a regiunii, iar administrația oficială, pe līngă limba romānă, se efectua și īn limba maghiară. Acest lucru este deja mai mult decīt ceea ce permite astăzi statul romān. Tocmai de aceea sunt de părere că am pierdut mult prin desființarea regiunii autonome, pentru că sunt sigur că după căderea comunismului am fi putut oferi acestei regiuni un conținut cu adevărat real, iar astăzi Ținutul Secuiesc ar fi putut fi o regiune economică īnfloritoare. La 50 de ani după pierderea autonomiei, obiectivele noastre sunt clare: să trăim mai bine, pentru că munca noastră merită răsplătită mai bine, dorim ca, pe līngă limba romānă, limba maghiară să fie acceptată ca limbă oficială regională, dorim autonomie financiară, adică banii realizați īn această regiune să rămīnă aici, și mai dorim ca noi să fim cei care luăm deciziile cu privire la tot ceea ce privește comunitatea noastră. Avem dreptul la libertate, iar pentru secui, libertatea īn secolul XXI īnseamnă autonomie. Dragi prieteni ai noștri romāni, ați văzut că Ținutul Secuiesc nu s-a desprins de Romānia nici atunci, și dacă azi ar fi autonomie, nici acum nu ar īnsemna secesiune. Doamnelor și Domnilor, Adresăm cuvintele lui Gödri Ferenc și celor care ne pun la īndoială cetățenia și dreptul la vot. Maghiarii din Bazinul Carpatic sunt o entitate organică, o entitate vie. Īn Bazinul Carpatic toate sunt legate unele de altele! Și nu doar īn Bazinul Carpatic! Observăm cu toții ce se īntīmplă astăzi īn Europa. Vedem un schimb al populațiilor care are loc īn vestul Europei. Iar acest lucru pe noi, maghiarii transilvăneni care ne protejăm identitatea cu atīta grijă, ne īngrijorează profund. Noi, aici īn Transilvania, susținem pe deplin ca viitorul Ungariei să fie decis de maghiari. Pentru că noi am experimentat deja rezultatele cotelor! Doamnelor și domnilor, cotele nu au fost inventate īn Bruxelles, ci īn București, iar cei care nu știu ce īnseamnă asta, să arunce o privire la felul īn care īn ultimele decenii s-au schimbat proporțiile etnice īn orașele din Transilvania. Sub regimul lui Ceaușescu, spre Transilvania au fost dirijate comunități īntregi cu scopul de a schimba proporțiile etnice. „Mulțumit㔠cotelor, Sfīntu Gheorghe a devenit – fără să vrea – cel mai mare oraș īn care maghiarii sunt majoritari, deși īn 1950 īncă era Clujul, īn 1970 Oradea, iar īn 1990 Tīrgu Mureș. Gödri Ferenc a avut dreptate, Sfīntu Gheorghe nu poate pieri! Deci, dacă cineva ar dori să vadă consecințele cotelor, ar trebui să vină și să vadă cum s-au schimbat proporțiile etnice īn Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Tīrgu Mureș īn ultimele decenii. Toată lumea cunoaște rezultatul! Așadar, īi dorim lui Orbįn Viktor și echipei sale forță, răbdare și succes pentru ca ceea ce s-a īntīmplat cu noi īn Transilvania, să nu se īntīmple niciodată īn Ungaria! Doamnelor și domnilor, Am citit cu uimire īn aceste zile, că după Siria, Romānia a īnregistrat cea mai mare creștere a migrației spre Vest, 3,5 milioane de oameni. Īn Siria este război, dar īn Romānia știm că domină pacea. Din păcate, fenomenul migrației influențează negativ și secuimea, deoarece și din rīndul nostru sunt mulți cei care au plecat. Trebuie să rămīnem acasă, trebuie să avem mai mulți copii, și trebuie să construim īmpreună viitorul Ținutului Secuiesc. Doamnelor și domnilor, După Tratatul de la Trianon, Kós Kįroly a spus următoarele: „Cel căruia īi este teamă, cine-i laş, cine nu are īncredere şi cine nu crede, cel care este slab, acela să iasă afară din rīnd. Acela să plece. Acela ne creează probleme, acela ne zădărniceşte munca, acela ne pune piedică, acela este trădătorul nostru! Să nu plīngem pe nimeni care pleacă de aici. Să nu oprim pe nimeni. Şi să-i īndemnăm la plecare şi pe cei ce şovăie; şovăitorii nu au acum aici loc.” Dacă Kós Kįroly și-a putut permite, īn 1921, să le spună tuturor celor care nu credeau īn viitorul
28
maghiarilor din Transilvania să plece, atunci eu acum spun ca toată lumea să rămīnă acasă și să vină acasă! Pe cei care nu au īncredere, să īi īncurajăm, pe cei care se tem, să īi īndemnăm, celor care zădărnicesc, să le oferim siguranță, iar pe cei care ezită, să īi ajutăm! Să nu ne temem! Viitorul nu se poate clădi pe teamă! Viitorul poate fi clădit doar pe īncredere și pe curaj! Pentru că viitorul este al celor curajoși! Dumnezeu să vă ocrotească! Dumnezeu să ocrotească națiunea noastră! Dumnezeu să ocrotească Ținutul Secuiesc! Dumnezeu să ocrotească Ungaria! * Nota redacției: Noutatea pe care ne-o oferă acest discurs constă īn recunoașterea declinului demografic al ungurimii din Transilvania! Cīndva am pariat că dacă este să piară ungurii – temă recurentă la politologii din Budapesta și īmprejurimi, ei vor pieri mai īntīi īn Ungaria, iar ultimii unguri īn viață vor fi cei din Transilvania. Declinul demografic din Ungaria, al maghiarilor din Ungaria, este mult mai sever decīt īn Transilvania! Nici pe departe nu ne bucură declinul demografic al ungurilor! Nu stăm nici noi mult mai bine, după 1990. Nenorocirea pentru unguri este că acest declin s-a declanșat cu mult īnainte de 1990, īn favoarea unei „minorități īnlocuitoare”. Nu mai este pentru nimeni un secret că țiganii au șanse tot mai mari la un „ținut țigănesc” unde va vrea… mușchii lor pe ce a mai rămas din Ungaria Mare… Īn Budapesta am auzit că deja s-a „autonomizat” un cartier īntreg!… Cartier interzis urmașilor lui Arpad! Unde pleacă tinerii maghiari și secui din Transilvania? Se pare că mulți, fiind vorbitori numai de maghiară, pleacă īn Ungaria, contrar intereselor UDMR. Este reversul stupidei strădanii a UDMR de a-i īmpiedica pe tinerii din secuime să se apropie de limba romānă! Li se interzice astfel să-și imagineze un viitor īn Romānia, īn țara unde, de bine, de rău, există ținutul „lor”! BĂTĂLIA ȚUICII Bătălia de la Kadesh, bătălia de la Gaugamela, bătălia de la Actium sau bătălia de la Tapae. Toate sunt confruntări militare memorabile. Īn majoritatea covīrșitoare a cazurilor, bătăliile s-au dat īntre două armate (cel puțin), așa cum este firesc. Și cu totul accidentale sunt situațiile īn care o armată… s-a bătut singură. Povestirea pare absurdă, īnsă o astfel de „performanț㔠a fost obținută de către armata Imperiului Habsburgic, chiar dacă unii istorici au trecut-o sub tăcere ori au contestat-o. La acea vreme, īn anul 1788, pe tronul imperial se afla Iosif al II-lea. Armata imperială, formată īn majoritate din austrieci, unguri, dar și din soldați aparținīnd altor naționalități din diferitele provincii, trebuia să se confrunte cu oastea Imperiului Otoman. Anterior, armata austriacă staționată līngă Belgrad, care cuprindea 172.000 de ostași, se confruntase cu malaria și, īn numai 6 luni, pierduse 30.000 de luptători. Īn toamna lui 1788, austriecii au decis că este cazul să tranșeze dur conflictul cu Imperiul Otoman. Așa că au pornit, din teritoriile locuite de către romāni, către Bulgaria, spre a ataca Vidinul. De la iscoade, conducătorii armatei austriece primiseră vestea că otomanii se mobilizaseră, la rīndul lor, pentru bătălie, pornind la drum īnspre adversarii lor. Ca orice oaste a unui imperiu, cea habsburgică era o armată multinațională, īn care erau necesare eforturi suplimentare, pentru depășirea barierelor lingvistice. Puternica oaste a Imperiului Habsburgic a ajuns la Caransebeș și fiindcă liderii săi nu cunoșteau poziția exactă a adversarului otoman s-a decis trimiterea unor unități de recunoaștere, alcătuite din husari unguri, pe malul celălalt al rīului Timiș. Īn loc de turci, husarii au dat peste niște localnici care fabricaseră o mare cantitate de rachiu, pe care erau dispuși să-l vīndă. Imediat ce s-au văzut īn posesia băuturii, husarii au īncins o petrecere strașnică, uitīnd repede de turci și de īndatoririle ostășești, cu disciplina aferentă. Văzīnd că husarii trimiși īn recunoaștere nu se mai īntorc și așteptīndu-se la ce-i mai rău, ofițerii austrieci de rang īnalt, īn frunte cu īmpăratul Joseph al II-lea, au decis să trimită alți soldați pe urmele lor. Aceștia făceau parte dintre trupele de infanterie. După trecerea rīului, infanteriștii i-au reperat de īndată pe camarazii lor husari, care erau deja atinși de aripa lui Bachus. Infanteriștii n-au rezistat ispitei și, la vederea butoaielor, și-au cerut partea de rachiu. Īnsă husarii plătiseră băutura cu bani buni, astfel că n-au vrut să cedeze niciun strop. Au urmat discuții aprinse. De la ceartă s-a ajuns la o bătaie generală, īntre husari și infanteriști. A fost suficient să fie tras primul foc de armă, pentru ca īn restul armatei habsburgice să se creeze impresia că a īnceput atacul turcesc. Īn realitate, turcii erau departe. Panica a pus stăpīnire, cu repeziciune, peste uriașa armată a Imperiului Habsburgic. Curīnd, zgomotele iscate de gloanțele ce țīșneau pe țevile puștilor au fost acoperite de către bubuiturile puternicelor tunuri austriece, deoarece un gradat speriat a ordonat foc de artilerie. Ofițerii austrieci au īncercat să restabilească disciplina dar trupa formată din ostași de diferite naționalități nu mai putea fi ținută sub control.
29
Joseph II Unii īncercau să fugă la adăpost, iar alții trăgeau la īntīmplare, prin īntunericul care se lăsase. Frica īi făcea să vadă soldați inamici pretutindeni, īn fiecare siluetă mișcătoare. Dintr-un conflict minor, pornit de la īmpărțirea rachiului, s-a ajuns la o luptă de amploare. O luptă oarbă, īn sīnul aceleași armate și, ce-i mai puțin onorant, īn lipsa oricărui inamic. Bătălia de la Caransebeș a durat ore īntregi, īn īntunericul brăzdat de către zecile de mii de strigăte de groază și furie lansate īn diferite limbi, pe care mulți ostași le interpretau ca venind de la niște ipotetici atacatori otomani. Se spune că, īn haosul creat, īnsuși īmpăratul s-a aflat īn pericol, după ce a căzut de pe cal. Rezultatul incredibilei bătălii? Mii și mii de morți și răniți, pe care otomanii uluiți, dar bucuroși de o asemenea victorie ușoară, i-au găsit la fața locului, după ce austriecii s-au retras cu moralul la pămīnt, la lăsarea zorilor și la vederea dezastrului pe care singuri l-au creat, prin lipsa de disciplină, de comunicare, de precauție. Bătălia de la Caransebeș īși are locul său īn galeria dezastrelor militare și a confruntărilor pierdute din motive ridicole. A fost o confruntare de pomină, pierdută rușinos de către Imperiul Habsburgic, spre a rămīne īn memoria unora dintre romāni sub numele de „Bătălia Țuicii”! ROMĀNII ARDELENI AU CERUT ĪNFIINŢAREA GĂRZII NAŢIONALE! Au trecut 5 ani de la Primul APEL ADRESAT PARLAMENTULUI ROMĀNIEI! De ce a fost facut uitat? Organizaţiile civice şi culturale neguvernamentale din Cluj-Napoca, subscrise īn tabelul anexat, cu membrii şi simpatizanţii acestora din ţară şi străinătate solicită Camerei Deputaţilor, Senatului, Guvernului precum şi Ministerului de Externe a Romāniei īntrunirea de urgenţă īntr-o şedinţă comună pentru a dezbate şi hotărī īn mod ferm problema afişării aşa-zisului „steag naţional secuiesc” şi a altor simboluri maghiare pe instituţiile publice din Romānia şi care insinuează o formă de pseudostatalitate etnică maghiară/secuiască paralelă şi īn unele cazuri chiar exclusivă. Şi toate acestea īn contextul ofensivei mediatice din ce īn ce mai agresive a afişării de către unele personalităţi, forţe politice, autorităţi administrative, foruri şi organizaţii iredentiste maghiare din Romānia dar şi din Ungaria a dorinţei de realizare a unei „inedite autonomii teritoriale” īn judeţele Harghita şi Covasna. De unde această denumire, inventată de UDMR, de… „Ţinut Secuiesc”, efectiv inexistentă? Dar cum să mai ceri așa ceva dacă la Recensămīntul din anul 1992 s-au declarat secui un numar de 498 de persoane (datele sunt preluate din ultimul „Anuar statistic al Romāniei” din anul 1992), iar 10 ani mai tīrziu, practic secuii „dispar” din recenzare… Se cunoaşte faptul că niciodată īn istorie nu a fost autonomie teritorială īn această zonă şi mai ales autonomie teritorială pe criterii etnice, īn desconsiderarea – cu precedent doar īn epocile de tristă amintire a dualismului austro-ungar şi a Diktatului de la Viena – a romānilor din aceste judeţe, care şi aşa au fost mult diminuaţi din punct de vedere numeric, alungaţi īn perioadele Diktatului sus-amintit şi după Revoluţia din Decembrie 1989 şi purificarea etnică de elementul romānesc continuă şi astăzi datorită autonomiei administrative din zonă, care, din īnţelesul ei generos, maghiarii şovini au transformat-o īn instrument de purificare etnică. De exemplu, la Primăria municipiului Sfīntu Gheorghe nu este angajat nici un cetăţean de etnie romān, iar īn economie, unde domină majoritatea patronilor de etnie maghiară, etnicii romāni sunt oprimaţi şi excluşi, astăzi, īn mijlocul unei Europe civilizate şi sensibile la drepturile, libertăţile, demnitatea şi şansele de egalitate ale omului. Aşadar, provocarea continuă a romānilor prin aceste afişări de pseudostatalitate, īn contradicţie cu Constituţia Romāniei şi cu lezarea sensibilităţii romānilor prin agresarea lor continuă cu aceste afişări sfidătoare, trebuie stopată cu fermitate şi cu aplicarea legislaţiei şi prevederilor Constituţiei Romāniei şi prin sancţionarea celor care se folosesc de aceste simboluri pentru a lovi īn statul romān, īn interesele generale ale naţiunii romāne şi īn Constituţie. Aşteptăm de la Parlamentul Romāniei elaborarea unor legi clare şi fără echivoc īn acest sens, īn acord cu Constituţia Romāniei şi cu prevederile europene īn materie. Propunem Senatului și Camerei Deputaților să puna īn discuție punctele de mai jos:
30
1. Prin referendum, să se adauge la numărul minorităţilor și secuii – dacă doresc să fie diferiţi de unguri (și evident, să li se recunoacă și ca atare locurile cīștigate prin vot īn Parlament, dar sprijin financiar legal, la fel ca actualului UDMR care primește subvenții de zeci de milioane lei). 2. Oricărui cetățean cu dreptul cīștigat legal de a fi cetățean romān, să i se pună īn vedere ca īn Romānia, pesoanelor cu dublă cetăţenie li se interzice prin Lege accesul la funcţii publice īn statul romān, deoarece au jurat credință și pe o altă Constituție, deci altui stat! 3. Să se interzică prin Constituţie partidele constituite pe criterii etnice. Īn Europa democratică, nu există așa ceva! 4. UDMR-ul să fie obligat să renunțe la actuala ambiguitate, să-şi legalizeze statutul – să devină partid – (de centru, de stīnga, de dreapta), cu program politic la vedere şi numărul de membri cunoscut. 5. Să se solicite organismelor europene reconstituirea elementului romānesc din Ungaria (la ultimul recensămīnt antebelic, de peste 300.000 cetățeni de etnie romānească, şi să se arate Europei cum i-au topit prin deznaționalizare, īn naţiunea ungară. 6. Pentru apărarea fiinţei etnice romānești, asociaţiile de pensionari militari și societățile patriotice romānești doresc să reconstituie Garda Naţională, după modelul american, īn care să intre voluntari de toate vīrstele şi de ambele sexe.Sperăm ca punctele descrise de noi mai sus să fie apreciate şi puse īn discuţie īn Senat şi Cameră. Reprezentanții asociațiilor civice romānești le cer acest lucru!! Despărţămīntul Cluj al ASTREI Societatea Culturală PRO MARAMUREŞ „Dragoş Vodă”, Cluj-Napoca Societatea Cultural Patriotic㠄Avram Iancu” din Romānia Fundaţia Cultural㠓Carpatica” din Cluj-Napoca Fundaţia Andrei Mureşanu „Deşteaptă-te Romāne” Cluj-Napoca Societatea Cultural-Ştiinţific㠓Virtus Romana Rediviva” Cluj-Napoca Societatea Cultural-Ştiinţific㠄George Bariţiu” Cluj-Napoca Miron Manega – Cluj-Napoca N.hgd- Cred că o măsură este necesar a se stabili și īn ceea ce privește acordarea cetățeniei altor persoane străine de Romānia. Un exemplu demn de urmat (deși īn alte privințe, copiem pe rupte, īn altele, benefice romānilor, nu facem nimic!!!), este sistemul american. Cei ce solicită cetățenia, fac niște cursuri speciale unde īnvață, cīt de cīt, limba engleză, īnvață elemente de bază din istoria SUA (de ex. cine au fost președinții SUA) , īnvață imnul SUA și abia atunci, după o examinare vor depune jurămīntul, īn cadru festiv... La noi nici nu știu cum se face, dacă se face așa ceva... De aia sunt oameni, chiar romāni, care habar nu au cum se numește țara noastră, care e capitala, cine au fost , măcar cei mai importanți oameni politici romāni, īncepīnd cu Basarab I și ajungīnd la actualul președinte... și mai ales imnul romānilor !!! Iar eliberarea ”Cărții de identitate ” să se facă mai ceremonios, pentru a fi ținută minte această ocazie! Dar ce să ne mai mirăm, cīnd īnsăși ideea de patriot sau patriotism a ajuns perimată, chiar jignitoare pentru uni dintre noi... ca să nu spun altfel! Vai de noi... ISTORIA DIN AFARA MANUALELOR ȘCOLARE: UNIFICATORII ŢĂRILOR ROMĀNE, ĪNAINTE DE MIHAI VITEAZUL Personalitatea care a consacrat ideea de unire a Transilvaniei cu Ţara Romānească şi Moldova a fost, bineīnţeles, Mihai Viteazul. Dar n-a fost cel dintīi care a realizat-o. Primul a fost voievodul moldovean PETRU RAREȘ. Īn 1529, acesta a cucerit o mare parte a Transilvaniei, iar īn Ţara Romānească l-a pus domn
31
pe ginerele său, Vlad Īnecatul. Iar el stăpīnea Moldova. Lui Petru Rareş i-a lipsit īnsă ideea sau conştiinţa Unirii şi nici n-a avut inspiraţia de a se declara stăpīn peste cele trei teritorii. Fără această idee, nu a intrat īn istorie ca īntregitor… Al doilea unificator a fost, surprinzător, un italian! Numele acestuia este GIOVANNI BATISTA CASTALDO, marchiz de Casano, născut īn Italia şi ajuns nobil īn urma faptelor sale de arme. Astfel că, pe līngă titlul de general, a primit şi titlurile de Conte de Piadena (numit de Carlo Quintul īn 1545), Senior de Binasco, Rezzana, Caldignaia, Sibiu şi Binanouva. Acest Castaldo era deja, īn 1546, general īn armata īmpăratului Carol al V-lea. Aşa că nu este de mirare că, īn 1551, cīnd armata austriacă a ocupat pentru cinci ani Transilvania, īn fruntea acesteia se afla nouă noastră contele Castaldo. Imperiul otoman, fiind implicat īntr-un război greu īn Asia, Castaldo ştia că poate face multe īn zonă fără să se teamă de o ripostă imediată a turcilor. Aşa că, pe līngă treburile administrative, militare şi politice din Transilvania (de pildă a īntărit cetatea Sibiului construind turnul Haller, turn de apărare care există şi astăzi, iar la Vințul de Jos l-a asasinat pe Cardinalul Martinuzzi). Īn acele īmprejurări tulburi, Castaldo s-a ocupat şi de Moldova şi Ţară Romānească. Astfel, īn 1552, l-a īnlăturat de pe tronul Moldovei pe Ştefan Rareş, iar de pe tronul Ţării Romāneşti pe Mircea Ciobanul, punīnd īn locul lor “locotenenţi” romāni, vasali pe care i-a pus sub autoritatea īmpăratului. Orgolios şi īncīntat de realizarea sa, Castaldo s-a autointitulat “Daciae Restitutori Optimo” adică unificator al vechii Dacii. Mai mult, Castaldo a şi bătut o medalie īn care, bineīnţeles, apare chipul său īnconjurat de textul īn latin㠓Ioan Baptista Castaldus comandant suprem” iar pe revers imaginea sa īn costum antic romān, īntinzīnd mīna unei femei aşezate, simbolizīnd Dacia şi īnconjurat de textul, tot īn latină: “Restauratorul cel mai bun al Daciei”. Treaba asta nu a durat prea mult, astfel că, īn 1556, Castaldo părăseşte Transilvania cu coadă īntre picioare, nu īnainte de a pierde şi Moldova, şi Ţara Romānească. Al treilea „unificator” a fost SIGISMUND BATHORY. Ceea ce făcuse Castaldo cu cīteva zeci de ani īnainte, l-a inspirat pe acesta, aşa că, prin intrigi şi trădare, a urmat aceeaşi idee. A īncheiat īn 1595 un tratat, la Praga, cu īmpăratul Rudolf, īn care a solicitat să fie numit „principe al Ardealului, Moldovei şi Ţării Romāneşti” ceea ce s-a şi īntīmplat, īn scris. De la “scriitur㔠la fapta a curs īnsă multă apă pe Mureş. Mai īntīi a pus mīnă pe Moldova, dar nu prin luptă, ci prin trădare. Hatmanul Ştefan Răzvan l-a arestat pe domnitorul Aron Vodă şi l-a trimis la Albă Iulia. Ca să scape de Aron Vodă, Sigismund l-a otrăvit… tot la castelul din Vințul de Jos unde, cu peste 40 de ani īn urmă, Castaldo īl asasina pe cardinalul Martinuzzi! A venit şi rīndul Țării Romāneşti. Aici era mai greu, pentru că deja voievod era Mihai Viteazul, bun militar şi diplomat. Dar oricīt de bun ar fi fost Mihai, puterile lui nu erau atīt de mari şi avea nevoie nepărat de o alianţa
32
cu Transilvania, pentru a lupta īmpotriva turcilor. Īn 1595, delegaţia boierilor munteni trimisă de Mihai Viteazul să semneze un tratat de alianţa cu Sigismund, īl cam trădează pe voievod semnīnd, de fapt, un tratat de suzeranitate īn care Sigismund era numit „principe al nostru şi domn al Ţării noastre Transalpine şi rege ereditar al nostru”, īn timp ce Mihai urma să fie doar un subaltern al lui Sigismund. A fost īnsă singura formă prin care Mihai şi-a asigurat alianţa cu Sigismud şi cu ajutorul lui a cīştigat bătălia de la Giurgiu. Sigismund avea acum toate actele īn regulă ca domn al Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Romāneşti. Numai actele, deoarece „unirea” să n-a fost una de facto şi nici n-a avut timp să fie. Īn iulie 1595 a bătut īnsă medalii cu titlul de „Serenissim principe al Transilvaniei, Valahiei şi Moldovei”, iar portretele sale din această vreme poartă aceeaşi titulatura. Īn 1596, Sigismund Bathory este nevoit să renunţe la tron şi la „unirea” lui (construită prin intrigi, trădări, asasinate şi alianţe militare) se pierde. In schimb, domnul Ţării Romāneşti, Mihai, īşi īncepe de-acum ascensiunea fulminantă. Spre deosebire de predecesorii săi, Castaldo (care avea īn spate cea mai puternică armata imperială) şi Sigismund (care s-a folosit şi de mijloace perfide) el devine domn al celor trei ţări romāneşti prin forţe proprii, o realizare remarcabilă a unui domnitor dintr-o ţară mică, īnconjurată de trei mari puteri (Turcia, Austria, Polonia). Ceea ce-l diferenţiază pe Mihai de toţi predecesorii săi īn privinţa ideii de unire a celor trei provincii era conştiinţa istorică de neam, pe de o parte, şi o īnalta conştiinţa europeană, pe de altă parte. N-a fost un aventurier, aşa cum se scrie pe la colţuri, şi nici un personaj animat de dorinţa de īmbogăţire. Corespondenţa sa diplomatică (veritabil jurnal de război) stă mărturie. (Ca o curiozitate, după moartea lui Mihai Viteazul, generalul Basta i-a īnchis pe cīţiva italieni credincioşi voievodului şi apoi i-a ucis īn….castelul Martinuzzi din Vințul de Jos!) sursa: istoriaromaniei CINE ȘTIE, CUNOAȘTE! „Astăzi, generație, nu PSD-ul este dușmanul tău, ci cel care se vrea stăpīn īn casa ta” Sorin Ovidiu Vīntu face un rechizitoriu dur la adresa Statelor Unite, după mesajul transmis de către Departamentul de Stat al SUA, considerīnd că acesta reprezint㠄momentul īn care americanii n-au mai simțit nevoia să mascheze realitatea din spatele așa zisului “parteneriat strategic”, arătīnd adevărata natură a relațiilor dintre Romānia și SUA. Concluzia textului postat de Sorin Ovidiu Vīntu pe blogul său este c㠄SRI este controlat īn totalitate de americani, iar prin SRI sunt controlate aproape toate instituțiile statului romān”. „Astăzi, generație, nu PSD-ul este dușmanul tău, ci cel care se vrea stăpīn īn casa ta”, susține Vīntu, care face și o listă cu faptele care au transformat țara noastră īntr-o colonie americană. „Atenționarea Departamentului de Stat al SUA adresată Parlamentului Romāniei, vizavi de Legile Justiției, a fost tradusă de domnul ministru Tudorel Toader, cu o exactitate didactică de invidiat și pe īnțelesul oricărui debil mintal: – Mi s-a arătat cīt și cum mi se permite. A fost momentul īn care americanii n-au mai simțit nevoia să mascheze realitatea din spatele așa zisului “parteneriat strategic”, arătīnd adevărata natură a relațiilor dintre Romānia și SUA, provocīnd o reală tristețe chiar și īn rīndul celor care au făcut posibilă o asemenea stare de lucruri. Odată sfīșiat acest val al aparențelor, toată clasa politică, īn frunte cu nedemnul ei președinte, a arătat cīt de insignifiantă este, și cīt de limitată īn luarea unor decizii determinante īn folosul celor care i-au ales. Fără a fi perfect, proiectul de modificare a Legilor Justiției propus de Tudorel Toader și dezbătut īn Parlament este o īncercare profesionistă de reformare a sistemului juridic, menit, printre altele, și să scoată acest sistem din mīna americanilor. Īn ciuda faptului că decisesem ca anumite informații să ți le dau cu ocazia publicării romanului la care lucrez, evoluția evenimentelor m-a convins, generație, să-ți dau acum informațiile necesare, pentru a īnțelege corect ce se īntīmplă īn spatele sloganurilor care scot zeci de mii de romāni īn stradă, romāni care, fără să realizeze, susțin cauza adevăratului tău dușman. Astăzi, generație, nu PSD-ul este dușmanul tău, ci cel care se vrea stăpīn īn casa ta, folosindu-se de sute de unelte īndoctrinate din Serviciile Secrete și Justiție. Culmea ironiei este că și aceste unelte cred că-și servesc țara, fără să-și dea seama cīt rău i-au făcut și īi fac īncă. Iată, generație, cum s-au desfășurat faptele care au transformat țara ta īntr-o colonie americană și pe tine īntr-o servitoare īn propria-ți casă. Voi īncerca să ți le prezint īntr-o ordine aproximativ cronologică, și spun aproximativ dat fiind faptul că nu am la īndemīnă, pentru moment, sursele de documentare.
33
Ca să īnțelegi și mai bine, voi īncepe cu o istorioară din timpul domniei lui Mircea cel Bătrīn, urcat pe tronul Țării Romānești īn anul 1386, cunoscut mai ales prin victoria din anul 1395 de la Rovine, cīnd l-a īnvins pe Baiazid Ilderim zis și Fulgerul – personaj cu un destin tragic, mort īn cușca īn care īl purta drept trofeu Timur Lenk, hanul tătarilor, după ce l-a īnvins la Ankara īn 1402, īntr-una dintre cele mai mari bătălii din istorie. Se spune că cele două oști, a turcilor și a tătarilor, număra īmpreună circa 1 milion de oameni. Tot Mircea cel Bătrīn este și personajul din Scrisoarea a III-a, a lui Mihai Eminescu, cel care īi spune sultanului, printr-un vers care mă ajunge și astăzi la inima: “De-un moșneag, da, īmpărate, căci moșneagul ce privești / Nu e om de rīnd, el este domnul Țării Romānești” Revenind la istorioara de care vreau să leg īntīmplările de azi, Mircea īși revendica două cetăți, aflate īn posesia ungurilor, Almașul și Făgărașul. Printr-o stratagemă care a făcut deliciul curților europene la acea dată, a reușit să le cucerească, fără nici o zi de asediu și fără să scoată sabia din teacă. Īnveșmīntat īn haine zdrențuite, īn fruntea unor cete dezorganizate, la fel de zdrențuite, cu fețele cuprinse de spaimă, galopau nebunește către cetate, strigīnd cīt īi țineau puterile: – Vin turcii, vin turcii… Cīnd au ajuns sub zidurile cetății, apărătorii acestora le-au deschis porțile, īn ideea că niște apărători īn plus nu strică. Și n-au stricat. Au ocupat. Dupa 650 de ani, de atunci, prin toți ofițerii acoperiți din presă și politică, văcarii de dincolo de gīrlă au năvălit īn Țara Romānească, zbieretele continuīnd și azi: – Vin rușii, vin rușii… Și acum, iată faptele: 1.2004 – Traian Băsescu este ales președinte al Romāniei; 2.El cere și obține protecția americană, oferind la schimb suveranitatea țării, prin punerea totală la dispoziție a serviciilor de informații; 3.Īncepe procesul de vasalizare pe baza unui plan venit de la Washington; 4.Lui Radu Timofte, șef al SRI la acea vreme, Băsescu īi cere să amplifice eforturile instituției de racolare de ofițeri acoperiți din presă, parchete, instanțe de judecată, partide politice; 5.Tot lui Radu Timofte i se cere să intercepteze telefoanele tuturor oamenilor cīt de cīt importanți din politică, administrație, business, presă, īncepīnd de la nivel local și pīnă la cel central. Americanii pun la dispoziție cea mai performantă stație de ascultare din Europa; 6. Sunt răpiți cei trei jurnaliști, apare īn peisaj Coldea și o suspectă dispariție a 4 milioane de dolari, din cele 12 cerute ca răscumpărare de către răpitori; 7. Timofte este demis și apare Maior; 8. Detașamente īntregi de ofițeri CIA și ofițeri FBI ocupă birourile SRI ca „sprijin logistic” și de know-how pentru „nepricepuții” securiști romāni; 9. Procesul de racolare și interceptare continuă, atingīnd cote halucinante. Interceptările fără mandat erau făcute atīt prin stația americană de ascultare, cīt și prin serviciul de protecție al instituției; 10. Printr-o fraudă uriașă (episodul de la Paris fiind o parte măruntă a īntregului) și „glonțul de aur” pus la dispoziție de serviciile de informație americane prin arestarea īn Indonezia a lui Nicolae Popa, Traian Băsescu este reales președinte al Romāniei īn 2009; 11. Pe baza īnregistrărilor făcute se deschid sute de dosare penale; 12. Toate centrele de putere din Romānia, īncepīnd de la cele locale și pīnă la cele centrale, sunt anihilate; 13. Elitele din politică, administrație și afaceri sunt fie arestate, fie discreditate; 14. Băsescu dispare și īn peisaj apare noul președinte – Iohannis; 15. Personaj mediocru, fără anvergură politică, infractor de drept comun prin īnsușirea frauduloasă a unor case, se predă īn totalitate americanilor, la fel ca predecesorul lui; 16. Folosind aceleași mijloace, continuă anihilările a ceea ce a mai rămas īn picioare după masacrul din 2009-2014. 17. Atunci cīnd nimeni nu se mai aștepta, societatea romānească generează un nou centru de putere la alegerile din 2016, avīndu-l īn frunte pe Liviu Dragnea, secondat de Călin Popescu Tăriceanu; 18. Crezīnd că Iohannis nu mai are cum să livreze ce a promis, americanii decid să-și ascundă urmele, aruncīnd īn spatele a doi funcționari romāni, Coldea și Kovesi, toate ticăloșiile pe care ei le-au comandat, la īnceput prin Băsescu și apoi prin Iohannis; 19. Trupele SRI par a se retrage īn cazărmi; 20. Evident că nu este o retragere, ci doar o repliere, pīnă īn momentul īn care noii șefi ai SRI reușesc să intre īn controlul deplin al instituției. Astea sunt faptele, generație. Astea sunt realitățile din spatele sloganelor pe care le auzi sau le vezi pe pancartele purtate de către concetățenii tăi. Astăzi SRI este controlat īn totalitate de americani, iar prin SRI sunt controlate aproape toate instituțiile statului romān.
34
Deci, justiția trebuie smulsă din mīna americanilor, băi generație, pentru că statul romān să poată īncepe lungul drum spre independență. Am citit de-a lungul timpului o mulțime de comentarii pe paginile de Facebook și pe blog īn care mi se spunea că mai bine slugă la americani decīt la ruși. Băi generație, dar tu stăpīnă nu știi a fi? N.B.-Nu comentez! 216 ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI MECENA EMANUIL GOJDU Īn semn de „recunoștinț㔠pentru averea lăsată națiunii sale, statul romān a trădat Testamentul Gojdu. Azi, patriotul romān nu mai merită nici măcar o statuie? 9 februarie 1802 era ziua īn care se năștea la Oradea marele mecena Emanuil Gojdu, jurist și om politic, militant pentru drepturile romānilor din Transilvania și Ungaria. Și a cărui moștenire, estimată la circa 7 miliarde de euro, a fost cedată de statul romān pe 30 de arginți, Ungariei. Din nepăsare. Aceeași indolență care a făcut ca averea Gojdu să piară pe apa sīmbetei face acum ca memoria marelui patriot romān să nu mai fie cinstită nici măcar prin reamplasarea unei statui īn centrul orașului īn care s-a născut. Pe măsură ce lumea īncepe să-l uite pe cel mai mare mecena romān din toate timpurile, cuvintele sale răzbat dincolo de vremuri: „Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, căci m-am născut Romān: iubirea ce am către națiunea mea neīncetat mă īmboldește a stărui īn faptă, ca īncă și după moarte să erump de sub gliile mormīntului spre a putea fi pururea īn sīnul nației mele”. Emanuil Gojdu s-a născut īntr-o familie de aromāni originari din Moscopole (Albania), stabilită la Oradea. După terminarea liceului īn orașul natal, Gojdu a urmat studiile universitare juridice la Budapesta, Bratislava și Viena. Īn 1824 și-a īnceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar la biroul unui avocat sīrb. Īn scurt timp, Gojdu s-a afirmat și și-a deschis propriul birou de avocatură. Īn mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competența sa, spiritul său deschis și aptitudinile sale către interculturalitate, deși era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romānești. Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revoluției din 1848, īn care se stipula necesitatea folosirii neīngrădite īn Transilvania a limbii romāne īn școli, biserici și īn problemele interne ale romānilor. Mai mult decat atīt, Gojdu cerea prin programul politic ca la Ministerul Cultelor de la Pesta să se īnființeze o secție care să se ocupe de școlile și bisericile romānilor care țin de "legea răsăritului" - religia ortodoxă. Gojdu s-a retras din viața politica militantă īn 1869, fiind numit, la Budapesta, consilier la Curtea de Casație, funcție pe care a deținut-o pīnă la moartea sa, īn februarie 1870. Milioanele de dolari care zac la Budapesta Īn celebrul său testament, Gojdu a cerut ca bunurile sale să revin㠄acelei părți a națiunii romāne din Ungaria și Transilvania care ține de legea răsariteană ortodoxă", bunuri ce urmau sa fie administrate īn cadrul unei fundații. Numai partea imobiliară a activelor fundației, reprezentată de un complex de opt corpuri de clădire situate īn centrul Budapestei, a fost evaluată la peste 12 milioane de dolari, iar restul moștenirii a fost evaluat la aproximativ 800 milioane de dolari. Din veniturile existente si economiile realizate prin capitalizare urmau să se acorde timp de 50 de ani burse „acelor tineri romāni de religiunea răsariteană ortodoxă, distinși prin buna purtare și prin talente, ai căror părinți nu sunt īn stare cu averea lor să ducă la īndeplinire creșterea și cultivarea copiilor lor”, se spune īn Testamentul lui Gojdu. După trecerea acestei prime perioade urmau să beneficieze de sprijinul Fundației și tinerii care urmeaz㠄cariera artistică, preoțească și īnvățătorească", iar dupa trecerea a 100 de ani, puteau fi remunerați si „preoți și īnvățători săraci, cu īnsușiri eminente, familie numeroasă și īmbătrīniți". O primă astfel de fundație a funcționat efectiv īntre 1870 și 1917, acordīnd burse de studiu pentru tinerii din Romānia. După 1918, sediul Fundației Gojdu s-a mutat la Sibiu, dar majoritatea bunurilor acesteia au rămas pe teritoriul Ungariei. Īn ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligația statului ungar de a „restitui bunurile fundațiilor proprietarilor acestora” și in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situația organizației, bunurile lui Gojdu nu au fost restituite niciodată. Una dintre puținele clădiri care au rămas statului romān este cea a Colegiului Național Emanuil Gojdu din Oradea. Printr-un acord provizoriu īncheiat la 16 aprilie 1924 īntre Romānia și Ungaria, Romānia putea dispune, timp de trei ani, de valorile mobiliare și imobiliare ale Fundației. Īn octombrie
35
1937 se semnează, la București, acordul definitiv prin care Ungaria se obliga să predea Romāniei īntreg patrimoniul Fundației Gojdu, care se afla pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile aferente. Parlamentul romān a ratificat acordul īn 1938, dar cel maghiar l-a ratificat abia īn iunie 1940, cu puțin timp īnaintea Dictatului de la Viena, astfel că prevederile sale nu au mai putut fi aplicate. Īn 1952, toate bunurile Fundației au fost naționalizate de către noua conducere de la Budapesta. După aproape 40 de ani de la naționalizarea bunurilor de către unguri, chestiunea a revenit īn atenția Bucureștilor și a Budapestei. Fundația Gojdu a fost reīnființată īn 1996, cu sprijinul regretatului Īnalt Prea Sfintițului Antonie Plamădeală. Noua Fundație avea sediul la Sibiu, dar ea funcționa doar "simbolic”. Ordonanța trădării naționale Īn 2005, guvernul Tăriceanu a reușit cel mai mare act de trădare națională, dīnd ordonanță de urgență pentru ratificarea Tratatului negociat cu ungurii īn 2004, prin care urma să se facă o nouă Fundație pentru tineret „Emanoil Gojdu”, romāno-ungară, cu sediul la Budapesta īn care cele două state sa contribuie financiar pentru crearea unui institut strategic. Situația a fost prezentată īn legislativ ca o abandonare de către Guvernul Tăriceanu a averii și a Fundației Gojdu. Printre cei care s-au opus acestui act de trădare națională au fost și ierarhii Bisericii Ortodoxe. ĪPS Bartolomeu a fost una dintre cele mai vehemente voci īn ceea ce priveste scandalul declanșat de acordul romāno-ungar (de fapt ungaro-romān) prin care era cedată moștenirea Gojdu Ungariei „Īn numele meu și al colegilor ierarhi din Reprezentanța Fundaței Gojdu fac un călduros apel către parlamentarii noștri să-si exercite mandatul cu care au fost investiți de poporul romān, acela de a apăra și promova interesele romānești, cu mențiunea expresă că, deși instrumentată politic, moștenirea Gojdu nu este o problemă politică, ci una eminamente culturală. Daca un senator romān ar avea vreo ezitare, īl invit să cugete la sufletul unui urmaș al său care, bucurīndu-se de o bursă Gojdu, va afla că tatăl, bunicul sau străbunicul său i-a stat īmpotrivă”, susținea IPS Bartolomeu, īntr-un interviu pentru ziarul ZIUA. Statuia de la strand Astăzi, la īmplinirea a 216 ani de la nașterea patriotului romān și īn Anul Centenarului, memoria lui Emanuil Gojdu continuă să fie profanată. La Oradea, statuia lui Emanuil Gojdu, demontată din Piața Unirii īn martie 2015, sub pretextul lucrărilor de reamenajare, zace, năpădită de buruinei īn ștrandul Ioșia. Conform bihoreanul.ro, pe Facebook, oamenii s-au mobilizat pentru un protest față de Primărie, care ar urma să aibă loc astăzi. „Dragi orădeni, vă invit să fiți alături de mine la ceas aniversar. Sunt 216 ani de la nașterea mea. Din păcate, nu mă pot deplasa, așa că vă invit să mă vizitați īn locul meu de cazare temporară, ștrandul Ioșia din Oradea", se arată pe pagina evenimentului, intitulată chiar „Ziua mea de naștere la Ștrandul Ioșia". Inițiativa aparține Asociației Cultură īn Mișcare, īnființată de fostul director al Casei de Cultură a Municipiului Oradea, Flavius Bunoiu, care militează pentru reamplasarea statuii lui Emanuil Gojdu.
PRINCIPATUL HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (FÜRSTENTUM HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN)
Nitu Constantin
Moto 1: „Dacă n-ar fi proştii, deştepţii ar muri de foame.” — Camil Petrescu; Moto 2: „Inteligenţii joacă roluri faţă de alţii. Proştii joacă roluri faţă de ei īnşişi şi, dacă sunt prea proşti, reuşesc să se īnşele singuri.” — Garabet Ibrăileanu
Și așa a apărut principatul Hohenzollern-Sigmaringen, de care ne ocupăm mai mult și știți de ce! Așadar, era un principat cu capitala Sigmaringen, cu forma de conducere monarhie, cu șef de stat un conte (Graf) pīnă īn 1623 și prinț (Fürst) din 1623, din dinastia casa de Hohenzollern, pentru perioada 1623–1849, cīnd a fost „īnghițit” de Prusia. Principatul avea suprafața 906 km² (pentru comparație, rețineți că acum capitala Berlin are suprafața 892 km²), o populație de 40.492 locuitori (īn 1849), cu o densitate de 47 loc./km² (īn 1849).
Principatul era īn districtul Zollern. Și ni l-au trimis nouă pe cel ce avea să devină Carol I! Și ultimul rege al Romāniei a fost Mihai, īnmormīntat īn 2017 la Curtea de Argeș și pentru care statul romān a suportat cheltuielile de īnmormīntare. Și i s-a dat onorul de către armata romānă, armată căreia regele voia și vrea să īi ia terenul unității de vīnători de munte din Sinaia și pădurea din spatele acestui teren! Halal, colonele Duda, soț al Margaretei, moștenitoare și purtătoare a coroanei regale.
Priviți harta cu micul principat!
36
Dar să ne ocupăm doar de o pădure retrocedată deja, de pe la Săvīrșin! Și am aflat noi despre ce scriam ieri īntr-o postare pe facebook, c㠄Moștenitoarele Regelui Mihai au deschis primul proces īn Romānia. Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, și surorile sale cer daune morale de peste 1 milion de lei”. Ok, adică cel mai folosit răspuns al tinerilor din ziua de azi, cīnd vor să răspundă pozitiv la orice īntrebare pe care le-o pui! Că alte cuvinte „optimiste” din vocabularul romānesc nu prea știu!
Ni se amintea că fetele dau statul romān īn judecată deoarece nu li s-a permis exploatarea unei păduri retrocedate regelui, de 140.000 de hectare, adică de 1.400km²! Vă dați seama că această suprafață, doar a unei păduri, e cea a unui patrat cu latura de de 37,417 km! Și suprafața principatului Hohenzollern era de doar 906 km², iar a Berlinului este de 892 km²! Adică, pe romānește, destul de clar, doar o pădure, de la Săvīrșin, e cu 500 de km² mai mare decīt suprafața fostului principat sau decīt suprafața Berlinului!
Iar Bucureștiul are o suprafață de 228 km². Socotiți de cīte ori suprafața pădurii regale de la Săvīrșin e mai mare decīt capitala patriei noastre! Că pe mine mă doare capul (īmpărțiți 1.400 la 228 și veți vedea că e de peste 6 ori mai mare)! Dar ei cer și alte păduri, alte imobile.... Dar prost e cel care dă, nu cel care cere!
Iar cei de la putere, īn special Dragnea, tutorele pupilei, și Tăriceanu, fost tutore al mai multor foste pupile, vor să dea o lege prin care să pună īn drepturi așa-zisa „Casă (cīt pe ce) regală”, prin care să īi dea gratis palatul Elisabeta pe 49 de ani și 2.000.000 de euro anual „fondul casei regale”, care să aibă fix 29 de „slugi”. Chiar suntem așa de proști?
Și mai aflați că cei din acest principat, ramuri ale familiei care aveau numai fete, erau excluși de la moștenire și multe ramuri „princiare” au dispărut din acest motiv. Așa c㠄prinții” cărora le-a dispărut principatul prin mărirea Prusiei, iar apoi prin formarea Germaniei ca imperiu, au fost exportați prin multe locuri de prin lume, mai ale īn țări de limbă latină (Spania, Romānia, Portugalia...), cu „sprijinul” și al lui Napoleon al III-lea! Oare peste tot și-au īnsușit așa averi, terenuri și castele? Voi posta ceva mai pe larg īn curīnd! Așa că, popor romān, ne lăsăm „și... bătuți și cu banii luați”!
Cel puțin... să fiți iubiți!
Constantin (...ibn al Gheorghe) NIŢU (sau ....Gheorghesohn sau chiar Gheorghevici, dacă aș fi prinț rus...) http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://lenusa.ning.com/profiles/blog...=2xbgg4a2kinp8 http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
nitu.constantin@yahoo.com
constantin.nitu@g.unibuc.ro primim la redacție: STIMATE ŞI DRAGĂ DOMNULE PRESEDINTE al ADR-TDC (şi frate īntru Duh), GEO STROE ...HRISTOS A ĪNVIAT! ...Īnvierea Duhului, spre a cădea, de pe ochii noştri, Lutul, si A VEDEA, astfel, cu Sublimă Limpezime, VEŞNICA ŞI DE-PRETUTINDENI -LUMINĂ A RAIULUI (respingīnd, continuu si neclintit, răul!): ..."Ochiul cel bun nu va vedea pe cele rele " (cf. Avacum, 1, 13). ....Īnvierea Inimii, īntoarcerea minţii īn inimă, duce la īmplinirea "Urcuşului spre Īnviere!" (cf. Urcuşul spre Īnviere, de Arhimandrit ILIE CLEOPA): ..."Cu păzirea inimii se păzesc, īmpreună, şi dumnezeieştile porunci ale Lui Dumnezeu!" ...Īnvierea Iubirii, văditoare de Hristos, de urcare, pe treptele coastelor Lui Iisus Hristos, pe treptele Golgotei, catre Mīntuirea, ca eliberare din temniţa sinelui egoist, şi trufaş, şi lacom, şi nemernic, şi trădător… - …şi revărsare a sinelui, pīnă la īntīlnirea contopitoare cu DUMNEZEU-HRISTOS, prin Iubirea de semeni: "Oricine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie" (Matei, 16, 24 - si Marcu, 8 , 34). ..."Cel ce iubeşte pe aproapele, a īmplinit Legea" (Romani, 13, 8). …Această lume TREBUIE să re-ajungă să fie MAI BUNĂ, adică, să re-ajungă SĂ VADĂ, SĂ RECUPEREZE RAIUL-“STAREA PARADISIACÔ ! Şi NU prin forţă, ci prin DUH REVELAT! Iar DUHUL NOSTRU SUPREM REVELAT, Cel care se apleacă, tămăduitor, asupra duhurilor noastre, īnstrăinate de RAI şi nevrednice (bolnave şi degenerate…) – este IISUS HRISTOS-DUMNEZEU! Iar Re-Vederea DUHULUI NOSTRU CEL NECORUPT (”SINEA” noiciană…), a Duhului nostru Neutral (“acolo unde nu sunt diferenţiate nici <<eu>>, nici <<tu>>, nici <<el>>…”!), zis şi DUHUL “UMANO-PARADISIAC” – se numeşte ĪNVIERE!!! ...Īnvierea este DEŞTEPTAREA, LA LUMINĂ ŞI SFĪNTĂ LUCRARE, A DUHULUI DIN NOI! Să fim vrednici, īncă de pe-acum şi de aici, DE PRIVIREA LUMINII-HRISTOS! Să īnvăţam, cu smerenie, dar şi cu neīnfrīntă voinţă, că "Viaţa Īnviată, Viaţa Cea Veşnică, nu e nici mīncare, nici băutură", ci este CEA MAI ĪNALTĂ STARE LUMINATĂ A TREZITULUI DUH, prin care re-devenim "prieteni şi fraţi" ai Lui
37
Hristos, cum Īnsuşi Mīntuitorul le-a spus Sfinţilor Apostoli, īnainte de Sărbătoarea Pesahului evreiesc...! ("De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpīnul său, ci v-am numit pe voi prieteni şi fraţi, pentru că toate cīte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute" - cf. Evanghelia lui IOAN, cap. 15, vs. 15) ...Spune cel mai īnduhovnicit Părinte al RĂSĂRITULUI, DUMITRU STĂNILOAE (cf. Părintele DUMITRU STĂNILOAE – Īnvierea Domnului şi importanţa ei universală): "Īn Iisus Hristos, viaţa cea nouă, eshatologică, e realizată. El este īncepătura pentru toţi cari cred īn īnvierea Lui, pentru īntregul univers, care, actualmente, boleşte. Viaţa cea nouă nu este numai promisiune, ci este īn El realizată, prezentă. Noi, īnsă, trăim, mai departe, īn istorie, dar cu ochii credinţei şi ai speranţei spre El, spre viaţa cea adevărată, deplină, ultimă şi fără de moarte. Cīnd zicem cu credinţă: Hristos a īnviat! - afirmăm, implicit: Noi toţi vom īnvia!" ...Deci, stimate si draga domnule Presedinte al ADR-TDC, GEO STROE : "HRISTOS A ĪNVIAT! NOI TOŢI VOM ĪNVIA!" SFINTE SĂRBĂTORI SENINE, FERICITE, ĪNDUMNEZEITE!!! Vă īmbrăţişează (pe domnia voastra si pe intreaga-va scumpa si distinsa familie!), cu toată dragostea duhovnicească şi admirativa preţuire, cu caldă prietenie şi frăţie īntru Duh, Adrian Botez
12 APRILIE 1204: CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI ORTODOX ĪN MĪINILE CRUCIAȚILOR OCCIDENTALI. Istoric: A fost un JAF și o DISTRUGERE fără precedent īn istorie. S-au oprit doar ca să bea și să violeze
La 12 aprilie 1204, armate cruciaților din Occident au ocupat capitala Imperiului Roman, Constantinopolul ortodox, pe care l-au supus jafului și distrugerii.
Papa Inocențiu al III-lea, care inițial a binecuvīntat expediția, a descris īn termeni duri ocupația catolică a Constantinopolului.
„Cum va putea cu adevărat biserica grecilor, indiferent de cīt de grav este asaltată de nenorociri și persecuții, să se reīntoarcă īn uniune ecleziastică și devoțiune pentru Sfīntul Scaun, cīnd ea vede īn latini numai un exemplu de pierzanie și de lucrătură a īntunericului, așa īncīt, pe bună-dreptate, acum īi detestă pe latini mai mult decīt pe cīini? (...) Ei au furat vasele din argint din altare și le-au spart īn bucăți pentu ei. Au violat locurile sfinte și au răpit cruci și relicve".
Notă: Termenii de "latini" și de "greci" nu se referă la etnia celor īn cauză, ci la ritul creștin de care aparțineau: latinii desemnau pe cei de religie catolică, ce aveau scaunul la Roma, iar grecii erau ortodocșii cu scaunul patriarhal la Constantinopol. De altfel, atīt "latinii" cīt și "grecii" formau imperii și regate multi-etnice. De asemenea, occidentalii se fereau să folosească numele oficial al Imperiului, respectiv Imperiul Roman, pentru că se dorea restaurarea ideii de romanitate īn Vest. Constantinopolul a fost capitala Imperiului Roman din 330 și a rămas astfel pīnă la cucerirea sa de către turci īn 1453. Īnstăpīniți pe capitala Bizanțului, cruciații au incendiat cea mai mare parte din oraș și au luat īn robie o mare parte dintre locuitori. Doar īn prima zi au fost uciși 7000 de oameni. Clerul ortodox constituia o țintă predilectă a Cruciaților. Episcopii și alți clerici au suferit chinuri teribile și au fost măcelăriți cu o furie ieșită din comun. Patriarhul (Ioan al III-lea), desculț și dezbrăcat, abia a reușit să scape trecīnd pe țărmul opus. Bisericile au fost batjocorite, inclusiv Aghia Sofķa, īn scene de o grozăvie nemaiīntīlnită. Clerul latin a fost īn primele rīnduri ale jefuitorilor. Biblioteca din Constantinopol a fost distrusă. Valoarea celor furate din Constantinopol depășea, conform surselor vremii, peste 900.000 de mărci de arginți. Iată descrierea jafului, după cum a văzut-o istoricul american Speros Vryonis īn cartea Bizanțul și Europa: „Soldații latini au supus cel mai măreț oraș din Europa la un jaf de nedescris. Timp de trei zile au ucis, au violat, au furat și au distrus la o scară pe care nici măcar vechii vandali sau goți nu aspirau. Constantinopole devenise un muzeu al artei antice și bizantine, un magazin de bogăție pe care latinii nu-l credeau posibil. Deși venețienii aveau o
38
apreciere pentru arta pe care au descoperit-o (pīnă la urmă erau și ei semi-bizantini) și au salvat cīt au putut, francezii și ceilalți au distrus totul, oprindu-se doar ca să bea, să violeze călugărițele și să ucidă clericii ortodocși. Cruciații și-au manifestat ura pentru greci īn modul cel mai spectaculos: distrugīnd cea mai măreață biserică a creștinătății. Au distrus iconostasul, icoanele și cărțile sfinte din Aghia Sofia și au pus pe scaunul patriarhal o prostituată care cīnta melodii porcoase. Īnstrăinarea dintre Est și Vest care īncepuse de secole, a culminat cu masacrul teribil care a acompaniat distrugerea Constantinopolului. Grecii erau convinși că pīnă și turcii, dacă ar fi cucerit orașul, ar fi fost mai blīnzi. Cucerirea Constantinopolului a accelerat căderea Bizanțului īn mīinile turcilor. Īn ultimă instanță, a patra cruciadă a avut ca efect direct victoria Islamului, adică exact opusul intenției sale inițiale". Vreme īndelungată, corăbiile apusene au transportat bogățiile Orașului īn Apus, unde īmpodobesc și astăzi biserici, muzee și colecții particulare. Un centru important īn care au fost concentrate aceste bogății a fost Biserica Sfīntul Marcu din Veneția. O parte dintre tezaure (īndeosebi manuscrise) au fost distruse. Mai rău, sursele apusene ale vremii descriu evenimentele ca pe o "victorie a creștinătății": cucerirea Constantinopolului este văzută ca o pedepsire a „ereticilor” greci, care erau „nelegiuiți și mai răi decīt evreii”. Cum au ajuns cruciații la Constantinopol Īn august 1198, Papa Inocențiu a chemat la o nouă cruciadă pentru eliberarea Ierusalimului. Chemările la luptă ale papei au fost ignorate de monarhii europeni: germanii luptau cu puterea papală (de aceea papa nici nu l-a chemat pe īmpăratul german), iar Anglia era angajată īn război cu Franța. Īn cele din urmă, īn principal datorită predicilor lui Fulk de Neuilly, a fost organizată o armată cruciată īn timpul unui turnir organizat la Écry-sur-Seine de Theobald al III-lea de Champagne, conte de Champagne īn 1199. Armata era formată īn principal din nobili din nordul Franței (aflați īn rebeliune față de opera de reconstrucție a statului, desfășurată de regele Filip II August): din Blois, Champagne, Amiens, Saint-Pol, Ile-de-France și Burgundia. Au sosit contingente și din alte regiuni ale Europei Occidentale precum Flandra, Montferrat, Sfīntul Imperiu Roman sau din Veneția. Theobald a fost ales conducătorul cruciadei, dar a murit īn mai 1201 și a fost īnlocuit de un conte italian, Bonifaciu de Montferrat. Armata cruciată era estimată la 4.500 cavaleri (cu 4.500 de cai), 9.000 scutieri și 20.000 infanteriști O dată ajunși la Veneția, cruciații īntīmpină problema banilor. Aceștia nu erau suficienți pentru a acoperi suma convenită cu dogele. Īn acel moment dogele propune cucerirea cetății Zara de pe coasta dalmată. Cruciații sunt scandalizați la auzul propunerii, deoarece Zara aparținea regelui maghiar care, de altfel, promisese să ofere sprijin cruciadei. Pontiful, de asemenea, se opune hotărīt acestei idei. Cu toate acestea īnsă, armata cruciaților atacă Zara și o cucerește. Elementul-surpriză Īn mijlocul acestor evenimente, īși face apariția un nou personaj: Alexios Angelos. Acesta era fiul basileului detronat, Isaac II Angelos, și cere ajutorul cruciaților. El dorea eliberarea tatălui său și reinstaurarea lui pe tronul Imperiului. Alexios merge īn Germania pentru a purta tratative cu Philip de Swabia, fiul lui Barbarossa și ginerele lui Isaac II Angelos. Alexios īi propune lui Philip să deturneze expediția cruciaților spre Constantinopol īn vederea restabilirii tatălui său pe tron. Prințul inconștient īi face lui Philip promisiuni exorbitante. Īn schimbul serviciului adus lui și tatălui său, Alexios se obligă la plata a 200 000 mărci de argint, la unirea bisericii ortodoxe cu Biserica Romei și recunoașterea supremației papale, participarea la cruciadă cu 10 000 de oameni și la īntreținerea permanentă īn Palestina a unei armate de 500 de cavaleri. Cruciații ajung la Constantinopol, iau orașul cu asalt și īl detronează pe Alexios III Angelos. Acesta fuge din oraș īmpreună cu ultimii banii ai trezoreriei imperiale. La conducerea imperiului revine Isaac II Angelos īmpreună cu fiul său, Alexios, care era garantul īndeplinirii promisiunilor. Următoarele luni sunt foarte grele pentru bizantini. Īmpăratul īi supune unor taxe enorme īn vederea strīngerii banilor necesari. Īn cele din urmă, se plătește jumătate din sumă. Pentru ca mai tīrziu cruciații să primească vestea că imperiul nu mai are niciun ban de dat. Īn ceea ce privește cruciații, acesta era momentul mult așteptat pentru a putea cuceri Constantinopolul. Nerespectarea promisiunilor era motivul perfect. Atīt venețienii, cīt și ceilalți cruciați așteptau acest moment de mult timp. Se realizează așadar un program de cucerire și se scrie un document solemn, Partitio Romaniae (Īmpărțirea Romāniei – nu uitați această sintagmă). Acest document stabilea cotele ce revin din pradă fiecărei părți. Potrivit documentului venețienii primeau 3/8 din teritoriile imperiale, iar cruciații 5/8, dintre care 1/4 īi erau rezervate viitorului īmpărat. Suveranul urma să fie ales dintre cruciați, iar patriarhul dintre venețieni.
39
Toate acestea fiind stabilite, cruciații pornesc lupta. Constantinopolul este asediat 3 zile, după care este cucerit. Metropola-regină al creștinătății este supusă unui jaf īnspăimīntător timp de 3 zile de ”soldații lui Hristos”. "Orașul este despuiat de bogățiile, moaștele sfinte și monumentele sale istorice, care iau drumul Occidentului.” Și astfel Constantinopolul, marea capitală a Imperiului Roman, cade răsunător. Constantinopolul a fost recīștigat īn 1261, dar nu a mai fost niciodată cel dinainte. Surse: historia.ro, Căderea de la 1204 și consecințele ei - Gheorghe Metallinos, wikipedia.
LECȚIA DE ISTORIE
”DIN ORDINUL MEU ȘI PE A MEA RĂSPUNDERE, DESCHIDEȚI FOCUL!” ”SPRE RECUNOȘTINŢĂ ŞI ADUCERE AMINTE !” Motto: Celor ce şi-au servit cu credinţă patria, dar au fost lipsiţi de recunoştinţa ei La 23 august 1939, īmpăraţii Răsăritului şi Apusului şi-au dat mīna īncheind, prin intermediul miniştrilor lor de externe, Molotov şi Ribbentrop, un "pact de neagresiune" care prevedea, īn secret, īmpărţirea Europei. Unul (Adolf Hitler) īşi adjudeca, īn numele "uniunii europene" naţional-socialiste, partea occidentală şi centrală a continentului, celălalt (I.V. Stalin), īn numele "uniunii europene" comuniste, Răsăritul şi partea central-răsăriteană. O frontieră a ruşinii brăzda harta Lumii Vechii, de la Nord spre Sud, smulgīnd Finlandei regiunile estice, desfiinţīnd Ţările Baltice, īmpărţind Polonia īn două şi pulverizīnd Romānia Mare. Ruşii pretindeau nordul şi estul Moldovei, arbitrar denumite de "hoţii de pămīnturi" ai veacurilor precedente "Bucovina" (īn 1786) şi "Basarabia" (īn 1807), urmīnd să dispună, īn favoarea satelitului lor, Bulgaria, şi de Dobrogea, iar germanii, interesaţi de petrolul romānesc, dar şi de menţinerea īn Axă a celui ce se declarase primul "fascist" al lumii postbelice, bătrīnul amiral de Bįlaton, Miklos Horthy aveau libertatea de a decide īn privinţa restului. Urmare a trocului de popoare din august 1939, īn prima jumătate a lunii septembrie 1940, Polonia a fost invadată de armatele nazisto-sovietice, Finlanda şi Ţările Baltice cotropite de ruşi. Marea Britanie şi Franţa au declarat război celor doi agresori pe care Societatea Naţiunilor i-a condamnat. Īn aceste condiţii, Romānia a primit notele ultimative din 26 şi 27/28 iunie 1940 şi sub presiunea Germaniei, regele Carol al II-lea (1930-1940) şi miniştrii săi au cedat. Pentru armata romānă a īnceput umilinţa retragerii fără un foc de armă de la hotarele īntemeiate de Muşatini şi, īn acelaşi timp, calvarul. Pentru că bandele de cazaci şi trupele regulate ale "Armatei Roşii" nu au respectat nici măcar termenul de 4 zile, impus de Moscova, hărţuind trenurile regimentare, batjocorind, īn scopul provocării, ofiţerii şi trupa. Şi nu au respectat nici măcar noua linie de frontieră impusă tot de Moscova, depăşind-o şi īnaintīnd pas cu pas īn adīncimea teritoriului. Aşa a căzut, īn Nord, Herţa şi invadatorul şi-a īnceput īnaintarea spre Putna şi Suceava, localităţile-simbol ale mīndriei şi vitejiei de odinioară ale romānilor, īn epoca marelui Ştefan. De nestăvilit, pentru că la Bucureşti īşi făcuse loc deruta, frica şi trădarea! Regele nu a īndrăznit să reacţioneze, guvernul nici atīt, astfel că, de la ministrul de război nevenind nici un ordin, Divizia 7 a generalului Stavrat şi-a continuat retragerea spre nicăieri. Unde s-ar fi oprit invadatorii, stimulaţi de obedienţa generalilor, de trădarea oştirii romāne de către elita politică, numai Dumnezeu ştie! Din fericire pentru un popor īn al cărui cod genetic este īnscrisă supravieţuirea, īn astfel de momente apar Eroii! Adevăraţii eroi, cei cărora le datorăm parte din īnsăşi fiinţa noastră, cei care-şi fac mai mult decīt datoria, dovedind că şi romānii pot supune voinţei lor vremurile, dar care nu pătrund īn cartea de aur a istoriei neamului pentru că impostura şi ticăloşia, neputīnd suferii comparaţia, fac tot ce pot spre a le arunca numele īn uitare! Curajul lor fără egal rămīne să fie povestit urmaşilor de către martori, dacă aceştia au şansa să supravieţuiască. Un astfel de erou a fost atunci maiorul Valeriu Carp, comandantul Batalionului 3 din Regimentul 16 Infanterie al Diviziei 7, cel care şi-a asumat o răspundere pe care nici comandanţii regimentului şi diviziei, ministrul de război, guvernul şi regele nu au īndrăznit să şi-o asume. Aflat īn ariergardă, a lăsat regimentul să-şi continue ruşinoasa retragere şi, cu de la sine putere, a ordonat ofiţerilor batalionului său:
40
"De aici nu ne mai retragem! Peste Putna nu se trece! Mergeţi la unităţi, organizaţi-vă poziţii de apărare şi, dacă ruşii mai īnaintează un pas, DIN ORDINUL MEU ŞI PE A MEA RĂSPUNDERE, deschideţi focul!" Astfel, "mareea roşie" a fost oprită cu foc pe aliniamentul care a devenit, īn Nord, graniţa Romāniei, aliniamentul Valeriu Carp. Incidentul odată produs, ameninţīnd să se transforme īn scandal internaţional, ruşii au trebuit să cedeze. Un ofiţer oarecare, un comandant de batalion, a decis astfel, īn locul politicienilor şi capilor armatei, oferindu-ne o frontieră şi scăpīndu-ne de ruşinea de a vizita astăzi, cu paşaport, mormīntul lui Ştefan cel Mare! Pentru curajul său maiorul Valeriu Carp a fost declarat de sovietici şi a rămas pīnă astăzi... criminal de război! I s-a atribuit vina de a fi judecat ulterior, condamnat şi executat, īn conformitate cu legea marţială, două duzini de cetăţeni romāni trădători, care i-au īntīmpinat cu pīine şi sare pe invadatori, au atacat trupele romāne, acţionīnd ca o coloană a V-a sovietică. Din nenorocire făceau parte din categoria "supraoamenilor", a adepţilor unei anumite religii care le permite să se considere mai oameni decīt oamenii (chiar și īn zilele noastre!). Nimic nou sub soare! Vlad Ţepeş a executat 341 de catolici şi a rămas pīnă astăzi simbolul Satanei. Gabriel Bethlen şi Ştefan cel Mare au tras īn ţeapă mii de romāni ortodocşi, īn Transilvania şi Muntenia şi, ultimul, zeci de mii de tătari şi nimeni nu s-a sesizat, dovadă că, īn ochii unora, nu suntem toţi egali īn faţa lui Dumnezeu! Cei care l-au acuzat pe maiorul Carp de moartea agenţilor lor sunt aceiaşi cu cei care, chiar īn acele zile, au atras, sub pretextul acordării dreptului de strămutare īn Romānia, populaţia străvechilor sate romāneşti de pe Siret şi Siveţel (Tărăşeni, Suceveni, Bănila, Poiana Mare, Boian, Igeşti, Cireş, Adīncata, Hliboca, Volcineţ, Crasna, Ciudei, Sinăuţii Vechi, Bahrineşti etc.) la Fīntīna Albă (Belaia Kriniţa) şi i-au masacrat fără milă. Dar ce contează, īn cumpăna justiţiei lumii "civilizate", 15.000 de romāni, populaţie civilă, bărbaţi tineri şi bătrīni, femei, copii, ucişi pentru singura vină de a se fi născut romāni, pe pămīntul strămoşilor lor, īn comparaţie cu 20-25 de terorişti "aleşi", reprezentanţi ai Dumnezeului-BAN? Exonerat de răspundere de Conducătorul Romāniei şi el recomandat īncă memoriei colective drept "fascist" şi "criminal de război", pentru vina de a fi īncercat să ne apere "sărăcia şi nevoile şi neamul", maiorul Valeriu Carp a avut şansa pe care o au numai eroii autentici - aceea de a cădea īn luptă pentru patria sa, īn iulie 1944, la Paşcani. Neputīndu-se răzbuna pe trupul său, neputīndu-l executa sau tīrī prin gulag-uri pe cel ce le interzisese, prin gestul eroic de a nu se conforma ordinelor primite, īnaintarea īn adīncimea teritoriului romānesc, bolşevicii s-au răzbunat pe amintirea sa. Pentru 55 de ani, Valeriu Carp a fost aruncat īn uitare! Şi ar fi fost poate, asemeni multor eroi autentici, definitiv şters din memoria colectivă a neamului său, intoxicat cu "eroi" de teapa unui Filimon Sīrbu, I.M. Pacepa sau Mircea Răceanu, dacă un bătrīn şi suferind veteran de război, astăzi īn vīrstă de 86 de ani, pe vremea aceea tīnăr locotenent, īn subordinea maiorului Valeriu Carp, nu şi-ar fi adunat ultimele puteri, pentru a-şi aşterne pe hīrtie, amintirile, īn folosul generaţiilor tinere, născute spre neşansa lor īn minciună, hrănite cu iluzii şi promisiuni deşarte de adepţii lui Iuda. Īn ianuarie 1999, colonelul(r) Ioan Ambrosă īşi publica parţial memoriile la Editura "Fiat Lux", unul dintre punctele forte ale lucrării sale - "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" - fiind relatarea odiseei maiorului Valeriu Carp. Ca "Motto", bătrīnul cavaler ne transmite īn cuvinte simple o constatare tulburătoare, care se constituie īntr-un adevăr de un cumplit tragism pentru militarii romāni ai tuturor timpurilor: "Celor ce şi-au servit cu credinţă patria, dar au fost lipsiţi de recunoştinţa ei". Iată de ce, tocmai pentru a repara această nedreptate īntr-un caz concret, cu valoare de simbol pentru toţi aceia care mai simt romāneşte, am scris aceste rīnduri, īn atenţia colegilor de generaţie şi a camarazilor de front ai maiorului Valeriu Carp. "Asociaţia Naţională Cultul Eroilor" are datoria de onoare de a face postum dreptate, īn pofida a ceea ce ar putea spune diverşi senatori din SUA, CSI,Insulele Capului Verde sau Bangladesh, īn cazul Valeriu Carp! Armata romānă īşi va recăpăta demnitatea pe care i-au terfelit-o elita politică īn vara anului 1940 şi nu numai, abia atunci cīnd singurul militar şi romān care a avut curajul să-şi asume īn acele clipe de cumpănă, răspunderea unei decizii romāneşti īşi va primi locul pe care-l merită, īn galeria eroilor autentici ai neamului! Abia atunci cīnd bustul maiorului Valeriu Carp va străjui hotarul pe care el l-a fixat şi apărat, pentru NOI, cei de astăzi, īmpotrivindu-se, ca David lui Goliat, celui mai cumplit flagel al secolului XX! http://istorie-adevarata. blogspot.com/2009/05/din- ordinul-meu-si-pe-mea- raspundere.html LA DATA DE 12 APRILIE 1989, NICOLAE CEAUȘESCU A ANUNȚAT, ĪN MOMENTUL ĪN CARE SE ADRESA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL, PLATA DATORIEI EXTERNE.
41
Luna aprilie are o semnificație aparte īn istoria Romāniei. Conform istoriei, la data de 12 aprilie 1989, Nicolae Ceaușescu a anunțat, īn momentul īn care se adresa Plenarei Comitetului Central, plata datoriei externe. Īn acel moment, Ceaușescu anunțat un nou viitor pentru Romānia. La 12 aprilie 1989, conform declarațiilor făcute de Nicolae Ceaușescu, Romānia scăpase de datoria care se ridica la 21 miliarde de dolari. Mai mult, țara noastră mai avea de recuperat 2,5 miliarde de dolari. Aceștia nu au mai fost niciodată recuperați. „Romānia nu mai plătește tribut nimănui”, a spus atunci Ceaușescu. Martin Armstrong, fostul președinte al Princeton Economics International Ltd., a afirmat, īn cadrul unei conferințe susținute īn Philadelphia – SUA, că Romānia este singura țară care și-a plătit datoria externă. Ridicīnd problema politicii īmprumuturilor fără sfīrșit promovată la nivel global după Al Doilea Război Mondial, un lucru pe care īl consideră foarte straniu, spune următoarele: „Singura țară care și-a plătit datoria a fost Romānia, īn anii '80. Atīt. Este singura excepție pe care am găsit-o!” La 30 de ani distanță, Romānia este profund īndatorată. Pe 13 aprilie 2018, Banca Națională a Romāniei a anunțat că datoria externă a Romāniei a depășit 95 de miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mult față de decembrie 2017. Iată o parte din discursul fostului șef de stat romān din aprilie 1989: „Zilele de 12-14 aprilie marchează, se poate spune, o deplină independență economică și politică a Romāniei! Pentru prima dată īn istoria sa īndelungată, Romānia nu mai are nicio datorie externă, nu mai plătește tribut nimănui și este cu adevărat independentă și economic, și politic! La sfīrșitul lunii martie am lichidat datoria externă a țării, care īn 1980 reprezenta peste 11 miliarde de dolari. Īn total, din 1975 pīnă īn martie 1989 am plătit circa 21 de miliarde de dolari, din care dobīnda reprezintă peste 7 miliarde de dolari. Īn acestea nu sunt cuprinse datoriile pe care le-am avut īn ruble și care, de asemenea, au fost de mult achitate. Īn prezent, țara noastră are de īncasat din creditele pe care le-a acordat diferitelor state peste 2,5 miliarde de dolari.” „Plata datoriei externe a cerut, fără nici o īndoială, eforturi mari. A trebuit să acționăm īn așa fel īncīt să asigurăm atīt dezvoltarea generală a țării, cīt și lichidarea treptată, īn această perioadă, a īntregii datorii, să luăm totodată măsurile necesare pentru īntărirea continuă a ordinii și disciplinei. După cum este cunoscut, din 1980 pīnă īn prezent, situația economică mondială a fost foarte complexă și gravă. S-a īnrăutățit continuu situația țărilor īn curs de dezvoltare, ale căror datorii externe sunt astăzi de peste 1.300 de miliarde de dolari. Adoptīnd hotărīrea de a plăti īn acest deceniu īntreaga datorie externă, am pornit de la faptul că numai prin lichidarea acesteia vom putea să asigurăm deplina independență economică și politică, să īnfăptuim neabătut Programul partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și să creăm condițiile necesare īnaintării ferme a Romāniei spre comunism!” „Totodată, am stabilit să acționăm īn așa fel īncīt să asigurăm dezvoltarea economico-socială a patriei și ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al poporului. Īn anii 1981-1989 am alocat pentru dezvoltare peste 2.000 de miliarde de lei. Calculīnd la cursul necomercial al dolarului, aceasta īnseamnă peste 200 de miliarde de dolari. Producția industrială este īn acest an cu peste 50% mai mare față de 1980. Producția agricolă va fi aproape de 1,5 ori mai mare. Volumul de mărfuri vīndute populației, īn prețuri curente, este cu 40% mai mare. Fondul total de retribuție a crescut īn această perioadă cu circa 60%, iar retribuția medie cu circa 50%. După cum este cunoscut, īn anii 1981-1989 au fost majorate de două ori retribuțiile și pensiile. Īn acest an, pīnă la 1 august se va īncheia cea de-a doua majorare a retribuției și a pensiilor. Īn același timp, s-au majorat alocațiile pentru copii cu circa 70% și au crescut cheltuielile sociale pe locuitor cu peste 44%. Īn general, īn această perioadă s-au realizat vaste lucrări industriale, agricole și de interes național și s-au realizat peste 1 milion de apartamente. Īn acești ani s-au dat īn folosință Canalul Dunăre - Marea Neagră și Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, īn lungime totală de circa 100 km, s-a realizat metroul īn București, care īn acest an va avea o lungime de 60 de km, s-a amenajat rīul Dīmbovița și s-au īnfăptuit marile lucrări de modernizare și sistematizare a Capitalei, printre care și noul centru administrativ. Īn general au cunoscut o puternică dezvoltare toate județele, orașele și comunele patriei noastre socialiste. Orice om de bună-credință poate vedea
42
marile transformări care au avut loc īn Romānia și care au ridicat nivelul general de civilizație și de trai al īntregului nostru popor.” „Propun Comitetului Central al partidului să luăm hotărīrea - care să fie adoptată ca lege de Marea Adunare Națională - ca, īn viitor, nimeni să nu mai poată să apeleze la credite străine, pentru ca īntreaga dezvoltare a țării să o realizăm prin mijloace proprii - desigur, printr-o largă colaborare internațională, dar fără credite!” , afirma Ceaușescu, susține activenews.ro.
Romānia a intrat īn ISTORIE. Anunțul făcut de SUA: Este singura EXCEPȚIE!
CĂLĂTORIA SUFLETULUI Călin Gavrilaș
Călătoria sufletului după moarte. Care sunt cele 20 de ,,vămi ale văzduhului" și ce păcate reprezintă fiecare. Īn tradiția Bisericii Ortodoxe se vorbește despre o anumită calatorie a sufletului după moarte, timp īn care acesta trece prin 20 de ,,vămi ale văzduhului". Credința tradițională īn ,,vămile văzduhului" reprezintă o părere teologică ce nu are valoare de dogma și nu este normativă pentru viața Bisericii, neavīnd nici un temei īn Sfīnta Scriptura. Cu toate acestea, mulți părinți ai Bisericii au scris sau au făcut referire la cele 20 de categorii de păcate pentru care vor fi judecate toate sufletele după moartea omului. ,,Īnvățătura despre vămile văzduhului arată că tot spațiul de la pămīnt la cer este despărțit īn 20 de regiuni și īn fiecare regiune este un tribunal sau o vamă, unde se judecă feluritele păcate. Acest tribunal este format din īngerii cei răi, care sunt vameșii. După ce sufletul se desparte de trup, stă trei zile īn jurul trupului său, iar īn a treia zi se ridică-ajutat de īngerii cei buni-spre cer. Īn timp de 37 de zile, sufletul trebuie să treacă prin cele 20 de vămi și după fiecare se face suma păcatelor sau faptelor bune, care vor hotări ridicarea sufletului la cer, līnga Creator, sau aruncarea lui īn iad, unde este īntunericul veșnic, ,,plīnsul și scrīșnirea dinților"; aceasta judecată se īncheie la 40 de zile după moartea omului", se arată pe site-ul mănăstirii Dervent. Cele 20 de vămi ale văzduhului: Prima vamă unde duhurile rele, după ce au oprit sufletul īnsoțit de īngerii cei buni, īi infățișează păcatele sale cele cu cuvīntul (vorba deșartă, flecăreala, obscenități, batjocuri, luare īn rīs a lucrurilor sfinte, cīntece deocheate, īnfierbīntare la rīs și altele de acestea). A doua vamă este cea a minciunii (minciuna de orice fel, călcarea de jurămīnt, luarea īn desert a numelui lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor īnaintea duhovnicului etc.). A treia vamă este cea a calomniei (vorbirea de rău, īnjosirea aproapelui, ocara, batjocura, toate īnsoțite de uitarea propriilor greșeli și păcate). A patra vamă este a lacomiei (beția, mīncarea īntre ospețe și īn ascuns, uitarea rugăciunii la masă, nerespectarea postului, sațiul, desfătările, precum și toate felurile de gastrolatrie). A cincea vamă este a leneviei (lenevire la slujbe și la rugăciuni, lăsarea pe tīnjeală la lucru și altele asemenea). A șasea vamă este aceea a furtului (tot soiul de furturi, pe ascuns sau pe față). A șaptea vamă este cea a zgīrceniei și a iubirii de bani. A opta vamă este cea a cămătăriei. A noua vamă este cea a īnșelătoriei (judecăți false, măsuri false și alte īnșelătorii). A zecea vamă este cea a geloziei. A unsprezecea vamă este cea a mīndriei (īncăpățīnare, mīndrie, părere de sine, nesupunere față de părinți, cler, superiori și neascultări). A douasprezecea vamă e aceea a mīniei. A treisprezecea vamă e cea a răbunării. A patrusprezecea vamă este cea a uciderii. A cincisprezecea vamă este aceea a magiei (vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocarea dracilor). A saisprezecea vamă este aceea a necurăției (gīnduri, dorințe și fapte necurate, preacurvie, visuri necurate, pofta trupului, priviri voluptoase și pipăiri necurate). A saptesprezecea vamă este aceea a preacurviei (necredința īn căsătorie, căderea īn păcatul curviei a persoanelor afierosite (consacrate) lui Dumnezeu. A optsprezecea vamă este cea a sodomiei (īmpreunari īmpotriva firii, incest). A nouăsprezecea vamă este cea a ereziei (false raționamente asupra dreptei credințe, lepădarea de credința ortodoxă, hulirea, blasfemia). A douăzecea vamă, și ultima, este cea a nemilostivirii, a urii, a cruzimii.
„TU TREBUIE SĂ FII SCHIMBAREA PE CARE VREI SĂ O VEZI ĪN LUME.”
Mahatma Gandhi
Dragi comilitoni,
Cred că eu am fost primul care am scris despre „Caracatița Soros” īn revistele Romania Mare și Politica ale lui C.V. Tudor, īn urmă cu vreo două decenii! Și, bineīnțeles, ne īnjurau toți că eram adepții „teoriei conspirației”
43
Ba unul, Gheorghe Zamfir parcă īl cheamă, īn cartea „Zeii cei răi” dădea și citate din articolele mele - e-adevărat că, pe atunci, semnam cu pseudonim - mi se pare că eram citat sub numele Theodor Alexandru.
Ei, iată că un oficial american spune ceea ce scriam eu pe atunci! Păi, vorba lui Victor Ponta: „Să nu-i īmpuști?!” Pe Soros și pe acoliții lui, evident! Citiți și dați mai departe!
Cu stimă,
Colonel (rtg.) Vasile Zărnescu
Roger Stone, consilierul lui Donald Trump, despre Romānia:
SERVICIILE SECRETE AU SCĂPAT DE SUB CONTROL, SUNT ĪN CĪRDĂȘIE CU SOROS
Jumătate din populație e spionată. Soros vrea totalitarism global, vrea să dea jos guvernul și să vă aducă un sistem mult mai rău decīt pe vremea lui Ceaușescu
Roger Stone, consultant politic american și colaborator al trei președinți ai SUA – Richard Nixon, Ronald Reagan şi Donald Trump – a fost cīteva zile īntr-o vizită privată la București.
Fost consilier de campanie al actualului președinte american, Roger Stone a acordat un interviu publicației Adevărul, din care putem afla varianta oficial㠖 practic – a administrației americane asupra unor evenimente de interes maxim pentru Romānia. Roger Stone vorbește despre termeni vīnturați cu larghețe īn presa din Romānia precum „teoria conspirațieiˮ, influența lui George Soros īn politica dīmbovițeană, dar și implicarea serviciilor secrete și a „statului profundˮ īn activități ilegale.
Iată transcrierea afirmațiilor pe care Roger Stone le-a făcut pentru Adevărul:
„Sintagma «Teoria conspirației» este un termen inventat de CIA īn 1964 pentru a-i discredita pe toți cei care se īndoiesc de versiunea falsă a guvernului despre anumite evenimente. Nici nu ar trebui folosit cuvīntul, te faci de rīs. Probabil crezi că Bashar al-Assad și-a gazat poporul. Eu nu cred. De ce și-ar face de rīs patronii ruși, fără de care nu poate exista și care i-au susținut afirmația că a predat toate armele chimice. Există dovezi copleșitoare că gazarea cetățenilor din Siria a fost un fals flag, o provocare, pentru a atrage SUA īn conflict.
Dacă nu crezi că Lyndon Johnson l-a ucis pe John F. Kennedy, atunci ești nebun. Dovezile sunt copleșitoare, am scris un best-seller despre asta. Johnson avea motiv, mijloace și oportunitatea (să-l ucidă), iar eu am folosit amprente, mărturii de la martori oculari și politica texană profundă pentru a explica cum s-a petrecut.
Latinii se īntrebau «cui bono»?
Cine a profitat cel mai mult după uciderea lui Kennedy? Lyndon Johnson.
Dacă ai impresia că este rău comunismul, īți poţi imagina o lume dominată de George Soros? Poate că īți oferă o bursă, dar īți ia libertatea.
Soros folosește aceste Forumuri «Open Society» (numele fundației mamă īnființată de Soros – n.r.) pentru a răsturna guverne alese democratic.
Vrea totalitarism global.
Vrea să ia libertatea oamenilor și cred că e un infractor internațional. Cred că implicarea sa īn SUA, īn Europa, īn Romānia, īn Ungaria... urmărește să vă dea jos guvernul și să vă aducă la un sistem mult mai rău decīt era pe vremea lui Ceaușescu.
Soros a finanțat insurgenți, a finanțat crearea de violențe la demonstrații pro Donald Trump. Știm asta sigur. De ce n-a fost īncă arestat īn SUA, nu īnțeleg. Dar poate că asta se va petrece. Cīnd finanțezi oameni care susțin asasinarea președintelui SUA, atunci vorbim de o infracțiune gravă. Avem dovezi absolute īn finanțarea violențelor de la mitingurile lui Trump. Domnul Soros are sīnge pe mīini!
Următorul Watergate va fi faptul că Obama și administrația sa au urmărit și īnregistrat ilegal milioane de oameni. Cineva trebuie să meargă la īnchisoare pentru asta. Și numele acelui cineva este Barack Obama.
Apropo, asta se petrece și aici īn Romānia. Sunteți cei mai ascultați oameni de pe fața Pămīntului. Fiecare romān ar trebui să știe că telefoanele și e-mailurile sale sunt potențial urmărite de către statul profund. Am studiat ce se petrece īn această regiune și cred că aici, serviciile secrete au scăpat de sub control. Ascultă milioane de oameni.
Cred că sub genericul de «corupție» se află de fapt statul profund care īși face treburile murdare. Nu spun că nu există corupție, bineīnțeles că există.ˮ
După ce a vizitat Romānia, Roger Stone a acordat un interviu de excepţie site-ului american InfoWars
44
Īntors din vizita făcută la București și īn Ungaria, Roger Stone a expus īntr-un mod foarte tranşant, īntr-un interviu acordat lui Alex Jones de la InfoWars, situaţia gravă a Romāniei aflată sub controlul instituţional al lui George Soros.
„George Soros este īn cīrdășie cu serviciile de informații din Romānia și Ungaria. Serviciile de informații din ambele țări derulează operațiuni ilegale, mai mult īn linie cu CIA-ul nostru decīt sunt cu propriile guverne. (…) Am fost informat despre supravegherea din Romānia. Dumnezeule, jumătate din populația statului este spionată. Jumătate din populația din această țară este sub supraveghere. Este cutremurător ce are de gīnd Soros.
El trebuie oprit. Aceste Open Society (ONG-urile cu acest nume īnființate de Soros – n.r.) sunt fațade pentru terorism și pentru ceea ce este mai rău. Trebuie īnchise. El trebuie să fie prins, acuzat, judecat și trimis īn īnchisoare”, a afirmat Stone.
Īn continuare, Roger Stone susține că președintele Romāniei, īn timpul vizitei sale īn SUA, a discutat cu Donald Trump despre implicarea lui George Soros īn Romānia.
„Președintele Romāniei a pus pe masă cazul Soros cīnd s-a īntīlnit cu președintele Statelor Unite. Cred că ei īncep să īnțeleagă amenințarea gravă a lui Soros pe care acesta o exercită nu numai īn SUA, dar și īn străinătate. De ce Președintele nu i-a spus īncă lui Jeff Sessions (procurorul general al SUA – n.r.) să se īndrepte agresiv īmpotriva lui George Soros? Este un mister pentru mine”, a mai precizat fostul consilier al lui Donald Trump.
Stone a spus că a fost la București și Budapesta pentru a se īntīlni cu forțele anti Soros din guvernele alese democratic.
„Și-au dat seama că Soros este un cancer și căută să submineze și să răstoarne guvernele de aici alese democratic, prin violență. El a cheltuit o avere pentru a-și planta oamenii īn guverne, nu numai īn guvernele din Ungaria și Romānia. Dar permite-mi să fiu foarte clar, Alex: ambasadele SUA din București și Budapesta sunt ambele complet populate cu oameni care sunt loiali lui George Soros. Oameni care fac ceea ce le cere Soros. (…) El luptă să submineze aceste democrații”, a susținut Stone. Īn interviul acordat pentru InfoWars, Roger Stone a mai vorbit despre hackerul romān Guccifer, despre Julian Assange, despre faptul că cei din sistemul globalist sunt foarte panicaţi pentru că este evident că pierd rapid teren. George Soros vs Romania (Roger Stone si Alex Jones)
"DEBREȚINUL A FOST OCUPAT DE ROMĀNI LA 23 APRILIE.”
Pentru pomenirea Generalilor Marii Uniri: BURGHELE, Gheorghe (n. 1 noiembrie 1860 - 18 iulie 1940 ) DABIJA, Gheorghe (n. 20 noiembrie 1872, Iaşi - d. 1957, Bucureşti) GEORGESCU, Gheorghe (n. 1 noiembrie 1857 - d. 1944, Bucureşti) MĂRDĂRESCU, Gheorghe (n. 4 august 1866, Iaşi - d. 5 septembrie 1938 Bad Nauheim, Germania) RUSESCU, Gheorghe (n. 9 septembrie 1867 - d.?) SĂNĂTESCU, Gheorghe (n. 15 august 1858 - d. 1942, Bucureşti) VĂLEANU, Gheorghe (n. 12 februarie 1864, Slatina - d. ?) Dumnezeu să-i odihnească-n pace! “Īmpotriva Debreţinului, Mărdărescu trimise grupul de nord – diviziile 7 şi 6 – pe cīnd īmpotriva Bichiş-Ciabei trimise grupul de sud. Īntre cele două grupuri rămīnea un gol de 60 de kilometri. Comandantul romān, ştiind flancul drept al grupului de nord asigurat prin īncercuirea diviziei de Secui, compta pe ocuparea repede a Debreţinului, după care, o parte din trupele grupului de nord, devenite disponibile, să poată fi dirijate spre sud. Moşoiu a atacat Debreţinul pe la nord-est cu divizia a 7-a şi cu trupe din divizia a 6-a pe la sud. Coloanele romāne s’au ciocnit cu duşmanul la Haidu-Vamos Perecs şi la Hoszu-Palyi. După lupte vii, de aproape două ceasuri, forţele inamice au fost retrase cu pierderi mari; 2000 de prizonieri au rămas īn mīinile Romānilor. Debreţinul a fost ocupat de Romāni la 23 Aprilie.” Aruncarea Ungurilor peste Tisa Cap. I Ocuparea Militară a Transilvaniei Partea a VIII-a. Războiul romāno-maghiar ISTORIA RĂZBOIULUI PENTRU ĪNTREGIREA ROMĀNIEI 1916 – 1919, Volumul al III-lea Constantin Kiriţescu http://www.romaniamagnifica.ro/?do=I...t+MARI+%28I%29 Cu respect, Valentin-Nicolae Bercă "Romānia Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Romānilor de pretutindeni, militīnd pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului romān, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mīndru de istoria sa multimilenară īn spaţiul carpato-danubiano-pontic.
DESPRE MUSULMANII IMIGRANȚI
ĪN EUROPA.
Cititi și meditați
Ultima oră. De ce vin arabii musulmani īn Europa? Cutremurător:
45
* Familiile arabe bogate forțează milioane de musulmani să meargă īn Europa pentru că au nevoie de ea, iar apoi prin intermediul de impunere forțată a religiei o vor stăpīni.
* Dacă țările arabe nu vor să moară de foame īn următorii 20 – 30 ani, atunci ele trebuie să pună urgent stăpīnire pe Europa.
* Nu de oamenii care locuiesc aici au ei nevoie căci ei nu valorează nimic, ci de apa, alimentele și infrastructura Europei.
* La īntrebarea ~ De ce vin migranții musulmani? nimeni nu vrea să răspundă fățis, să recunoască adevăratul motiv sau să dea un răspuns relevant.
* De ce vin milioane de migranți musulmani īn Europa și nu merg īn țările arabe bogate ?
* Europa este inundată de milioane de migranți musulmani la indicațiile liderilor arabi bogați.
* Realitatea este dură, dar o spunem cu multă tărie.
* Peste 20 – 30 ani rezervele de țiței din unele mari țări arabe azi īncă bogate, vor scădea pīnă la epuizare iar energia regenerabilă, reciclabilă, va īnlocui țițeiul de azi.
* Este o certitudine.
* Țările arabe vor intra īn regres economic, comercial și financiar și astfel vor avea nevoie de apa, alimentele si infrastructura Europei .
* Pentru a putea pune măna pe toate bogătiile Europei, continentul trebuie colonizat, dominat și supus.
* De unde pot obtine arabii toate bogatiile necesare vieții ? Doar din Europa.
* Europa deține azi o mare avere prin apa potabilă existentă și infrastructura adecvată.
* Īncă de pe acum se īncearcă preluarea totală a conducerii și controlului continentului european.
* Actualii invadatori vor deveni īn curīnd gazde.
* Un exemplu elocvent este Londra cu primarul ei musulman care a fost votat cu majoritate musulmană și care acum permite inundarea orașului primind migranți fără limită. Londra va deveni īn curīnd oraș musulman datorită invaziei migranților musulmani.
* Se vede bine ca invazia musulmană de azi are loc după un plan bine stabilit și pus īn aplicare după scăderea dramatică a prețului petrolului.
* Acesta este un semnal de alarmă ce demonstrează apropierea sfīrșitului erei petroliere.
* Prin cucerirea Europe, statele arabe īși asigură viitorul existenței lor in detrimentul tuturor țărilor europene.
* Prin cucerirea Europei, peste 20 – 30 ani statele arabe īn loc de petrol vor gestiona bogățiile Europei, apa și culturile alimentare.
* Popoarele europene vor deveni īncet, īncet, musulmane prin influența puternică a unor familii arabe bogate peste societatea europeană peste care se va impune prin forță și religie.
* Cei care nu se vor adapta și nu vor accepta credinta musulmană vor muri de foame și vor fi excluși din societate sau chiar de pe continent luīnd calea exilului.
* Asta ne aşteaptă, ăsta-i viitorul nostru . SECRETE TERIBILE Īn anul 2017, a fost descoperită īn Marea Nordului epava unui submarin nazist. Multe documente FBI declasificate relevă faptul că Hitler īmpreună cu peste 50 de apropiați s-au retras īn Argentina la bordul unui submarin. Submarinul descoperit este un model U3523, unul dintre cele mai performante din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Două zile de la capitulare, amiralul Donitz a ordonat ofițerilor ca toate submarinele din dotarea armatei germane să se predea aliaților. Īn realitate, ordinul nu a fost respectat. Doar jumătate din numărul de submarine au fost preluate de aliați. Unele dintre acestea au fost descoperite īn anii 50, īn proprietatea marinei argentiniene. Un document īntocmit de un agent FBI īn Argentina prezintă informații despre sosirea lui Hitler īn Argentina, la bordul unui submarin U3523, īmpreună cu 50 de persoane din anturajul său. Submarinele U3523 aveau o lungime de 80 de metri, puteau să rămīnă sub apă o perioadă lungă de timp și se deplasau cu viteze foarte mari. Aceste submarine erau vīrful de lance a tehnologiei naziste. Agentul FBI a furnizat informații cu privire la ajutorul pe care Hitler l-a primit din partea guvernului argentinian care a dispus construirea unei locuințe īn stil bavarez, īntr-o zonă mai izolată din Anzi. Īn această locație au locuit Hitler, Eva Braun și cīțiva apropiați. Alejandro Bustillo, arhitectul locuinței, a declarat că finanțarea construcției a fost realizată de imigranți germani foarte bogați, implicați la vīrful politicii argentiniene. Ce au descoperit sovieticii īn buncărul lui Hitler? Īn anul 2009, Nicholas Bellatoni a efectuat un test ADN pe un fragment din presupusul craniu al lui Hitler. Testul a relevat că ADN-ul nu corespundea familiei lui Hitler. A fost un adevărat scandal īntre Moscova și Bellatoni. Īn anul 1945, īnsuși președintele Eisenhover declara că are suspiciuni cu privire la sinuciderea lui Hitler. Iunie 2017, descoperire epocală Īntr-o nișă secretă a unei biblioteci din Buenos Aires au fost descoperite mai multe lucruri personale care au aparținut lui Hitler. Printre acestea erau decorațiile lui Hitler, dar și ochelarii de vedere ai acestuia.
46
Conform unor documente dar și a martorilor, Hitler a murit īn anul 1979, īn localitatea Bertioga, īn urma unui atac cerebral produs īn timp ce īnnota. Hitler a fost īngropat īntr-un buncăr īn apropiere de Asuncion. Fuga lui Hitler Scriitorul și istoricul Abel Basti este autorul cărții Hitler īn exil. Īn urma unor ample documentări el a prezentat stratagema pe care a utilizat-o Hitler īn fuga sa din Berlin. Buncărul īn care a locuit ultimele zile ale războiului avea un tunel subteran care făcea legătura cu aeroportul Templhof. Acolo l-a așteptat un elicopter cu care a ajuns īn Spania, de unde a plecat īn Argentina la bordul unui submarin. Abel Basti consideră că īntre Hitler și SUA a existat o īnțelegere privind fuga lui. Astfel s-ar putea explica operațiunea Paperclip, īn urma căreia peste 2000 de cercetători naziști au primit azil politic īn SUA. Această īnțelegere s-a făcut departe de ochii URSS-ului. CINE AU FOST FINANȚATORII REVOLUȚIEI BOLȘEVICE DIN RUSIA ? Petre Țuțea :”NU EXISTĂ REVOLUȚII. EXISTĂ NUMAI LOVITURI DE STAT”. Ori de cīte ori vedeți la noi sau aiurea un miting „spontan”, masiv, cu mii de oameni īn stradă, primul lucru la care trebuie să vă gīndiți este să aflați imediat cine se află īn spatele acelui miting. Nu există mitinguri „spontane” : miting spontan īnseamnă un miting cu organizatori ascunşi. La fel trebuie să vă gīndiți imediat, cine sunt organizatorii şi ce anume urmăresc ei, ori de cīte ori cineva vă vorbește „la istorie”, īn ziare sau la televizor „de revoluții” şi „cīt de bune şi frumoase sunt ele”. Iată īncă o dovadă īn cele ce urmează… V. I. Lenin, un criminal, conducător al ”revoluţiei” bolşevice din Rusia Rezumat – Cum şi de ce au plecat revoluționarii bolșevici de la New York şi din Zurich ca să dea lovitura de stat? Cīnd a īnceput revoluția care l-a răsturnat de la putere pe țarul Nicolae II, īn februarie 1917, principalii revoluționari bolşevici nu erau īn Rusia. Troţki era la New York, īn timp ce Lenin şi Zinoviev erau īn Elveția. Troţki era omul de legătură cu Wall Street-ul american, iar Lenin era omul de legătură cu Serviciul Secret German. Toți trei (şi ca ei mulți alții) făceau parte din rețeaua internaționalistă socialistă mondială (Internaționala a doua socialistă). Lenin şi grupul său de bolșevici a părăsit Zürich-ul, cu un tren special, pe 9 aprilie 1917, orele 15.10, dată fixată de serviciul secret german, sosind la Petersburg, la 3/16 aprilie 1917, seara. Īn total, prgătirea politico-diplomatică şi tehnică a expedierii lui Lenin cu grupul său īn Rusia, de către germani, n-a durat decīt vreo trei săptămīni. Troţki a plecat din New York spre Rusia cu vaporul īn martie 1917, dar nava a fost
47
interceptată de canadieni (englezi) laHalifax, care l-au reținut pentru că era „anarhist”. A fost eliberat īn urma unor intervenții şi a ajuns īn Rusia īn mai 1917. La 22 octombrie (după calendarul iulian) „Comitetul Revoluționar Militar” condus de Lev Davidovici Troțki a preluat comanda garnizoanei din orașul Petrograd, care atunci era capitala Rusiei, oraș numit azi īn rusă Sankt-Peterburg și īn romānește Sankt Petersburg. La 25 octombrie 1917 (după calendarul iulian īncă īn uz la acea vreme īn Rusia, sau 7 noiembrie după calendarul gregorian) grupări militare conduse de liderul bolșevic Vladimir Ilici Lenin au īnlăturat de la putere guvernul provizoriu al lui Alexandr Kerenski aproape fără vărsare de sīnge. Gărzile Roșii conduse de bolșevici au preluat controlul principalelor puncte din capitală īntīmpinīnd o slabă opoziție. Īn noaptea de 24-25 octombrie/6-7 noiembrie 1917 a fost ocupat Palatul de Iarnă, reședința țarilor Rusiei. Acțiunea, condusă de Vladimir Antonov-Ovseenko, a īntīmpinat o rezistență minimă, majoritatea locuitorilor orașului Petrograd aflīnd de evenimente abia a doua zi, din ziar. Palatul era apărat de cazaci, „batalionul de femei” și de cadeți (elevi ai unei școli militare). Veți observa cum două părți īn conflict vor susține același puci. Gīndiți-vă la ce ni se poate īntīmpla nouă? (de fapt ni s-a īntīmplat deja īn 1940) De ce a susținut Germania puciul bolșevic din Rusia ? Decizia germană de a sprijini un puci bolsevic īn Rusia era dictată, īn martie (aprilie) 1917, de iminenta intrare a SUA īn razboi de partea Angliei. Germania avea, de aceea, interesul să īncheie urgent o pace separată īn Est, cu Rusia. După revoluția din februarie și instituirea guvernului provizoriu, Lenin (stabilit de ani de zile īntr-un exil comod in Elveția, departe de Rusia, lecturīnd tihnit prin marile biblioteci) intrase in legătură cu Max Warburg și serviciul secret german, prin intermediul “polonezului” Ganetki (pe numele real Furstenberg) și al socialistului elvețian Karl Platten. “Trocul” propus de Lenin lui Max Warburg era simplu: Germania să-l ajute să preia puterea la St. Petersburg, īn schimbul promisiunii lui Lenin de a incheia imediat o pace separată, in condițiile dictate de germani. Ceea ce s-a și īntīmplat ulterior, la Brest – Litovsk, īn 1918. Dar, fiecare pasăre pe limba ei piere. Ulterior, detaşamentele comuniste, de data aceasta din Germania, conduse de comunista Rosa Luxemburg, īşi vor face īnsă treaba şi vor declanșa revoluția comunistă şi īn Germania. Deşi bolșevicii nu reuşesc să pună mīna pe putere anarhia instaurată, va duce la pierderea războiului de către Germania. De ce a susținut Wall Street-ul puciul bolșevic din Rusia? Īnainte de Puciul armat din octombrie, bolşevicii şi bancherii care-i finanțează pun la cale fabuloase afaceri postrevoluționare, ca și sprijinul secret pe care Wall Street-ul urma să-l acorde bolșevicilor, dupa preluarea puterii de acestia, prin puciul planificat. Colaborarea secretă a Wall Street-ului cu bolșevicii se va concretiza, după puci, printr-o serie de mari contracte: “General Electrics”, de pildă, va obține un contract fabulos pentru electrificarea Rusiei. La rīndul său, “Standard Oil Company”, imperiul lui Rockefeller, cumpăra 50% din cīmpurile de petrol de la ruși, cu toate ca oficial se spunea că au fost naționalizate. In 1927, Standard Oil, prin partenerul său «Vacuum Oil Company» obţine și dreptul exclusiv de vīnzare a petrolului rusesc īn ţările europene și construiește prima rafinărie din Rusia. Iată alte cīteva din firmele americane profitoare ale puciului bolșevic: Gillette, Du Pont, Harriman, Hammer, Singer, Harvester, Westing House, Ford, Caterpillar, General Electrics; -firmele englezesti Royal Dutch, Shell, Metro-Vickers, Birmingham Arms, Stery, Ferguson; - firmele franceze Duverger, Schlumberger, Duralumin și -firmele italiene Fiat (d*aia semăna LADA cu ... și ziceam că rușii au furat modelul), Nobile, Montefiore. Mulți dintre bancherii de pe Wall Street vor face apoi, decenii la rīnd, colosale afaceri cu URSS. Ca, de pildă, Armand Hammer (“miliardarul roșu”) ori Averell Harriman. Harriman a format cu statul bolșevic o firmă maritimă, care opera in regim de monopol. A căpătat concesii pentru exploatarea (cu mīnă de lucru rusească, foarte ieftină, impulsionată de activiștii și ofițerii CEKA) imenselor zăcăminte de mangan din munții Caucaz. Nu īntīmplător, același Harriman va deveni trimis al SUA la Moscova și confidentul lui Stalin pe relația cu SUA. Instaurarea comunismului in Rusia, la 7 noiembrie 1917, nu a fost – cītuși de puțin – un act spontan, ci rezultatul unui amplu proiect secret (“Planul Marburg”), pregătit minuțios īn afara Rusiei.
48
Și finantat generos de marii “bancheri internaționali”. In primul rīnd de cei de pe Wall Street: Jacob Schiff, J.P. Morgan, Otto Kahn, Paul Warburg, John D. Rockefeller, Edward Henry Harriman, Frank Vanderlip. Finanțarea bolșevicilor de Wall Streetera intermediată de banca suedez㠓NYA Banken”, condusă de bancherul promarxist Olof Aschberg. Dolari pentru revoluţii La inceputul secolului XX, Andrew Carnegie a finantat un plan secret prin care guvernele statelor importante să fie “comunizate”. Adică trecute, economic, la forma “monopolismului de stat”. Controlat de “bancherii internaționali” de pe Wall Street, sistemul “monopolismului de stat” le-ar fi permis acestora să trateze economic și financiar direct cu guvernele impuse de ei prin “revoluții”. Īn 1905, acest sindicat al “bancherilor internaționali” – sindicat numit, la vremea aceea, la New York, “Trust of money” (“Trustul banilor”) – si Iacob Schiff au finanțat “duminica sīngeroasa” de la St. Petersburg. Revoluție condusă de un agent al Ohranei (poliția secretă rusă), Părintele Gapon, și īncheiată cu un eșec. “Trustul banilor” – mai ales “Guaranty Trust” al lui J.P. Morgan – a finanțat revoluția lui Pancho Villa din Mexic, īn urma căreia SUA au luat de la Spania un vast teritoriu. ... și NEW MEXICO Apoi, există o documentație vastă privind implicarea “bancherilor internaționali” in revoluția lui Sun Yat-sen. Charles B. Hill, care conducea trei filiale ale lui “Westinghouse”, a tratat direct cu Sun Yat-sen aspectele financiare ale revoluției chineze. Numai că aceștia acum se cam răzbună, īn stilul recursul la METODĂ! Mai tīrziu, īn 1917, același Charles B. Hill a folosit filiala “Westinghouse” din Rusia pentru a-i finanta generos pe bolșevici. In 1923 – cīnd URSS si-a creat prima bancă internațional㠓Ruskombank” – asociatul lui J.P. Morgan, bancherul suedez Olof Aschberg, a devenit președintele băncii sovietice. Iar Max May, vicepreședinte la “Guaranty Trust” (J.P. Morgan), a preluat funcția de director al “Ruskombank”. Primul ambasador sovietic īn SUA – Ludwig Martens – a fost susținut financiar de “Guaranty Trust” al lui J.P. Morgan. Prin aceste manevre, “bancherii internaționali” de pe Wall Street urmăreau să instaureze īn Rusia un guvern care să practice “monopolismul de stat”. Astfel că īnțelegerile directe cu guvernul sovietic să le garanteze “bancherilor internaționali” exploatarea pe termen cīt mai lung – și cu garanții guvernamentale – a fabuloaselor bogății ale Rusiei. “Bolșevismul” a fost prima formă de “globalizare” prin crearea unor structuri supranaționale. Cominternul nu este altceva decīt “bunicul” Uniunii Europene. Īncă un aspect: Un cont pentru “tovarăşul Troţki” La 21 septembrie 1917, o telegramă de la Stockholm anunța oficial deschiderea unui cont curent la “NYA Banken” “pentru acțiunile tovarăşului Troţki”. Iata textul: “Stockholm, 21 septembrie 1917 Domnului Rafael Scholan Stimate tovarășe, Casa bancară Warburg, īn urma unei telegrame trimise de președintele Sindicatului Renano-Westfalian a deschis un cont curent pentru acțiunile tovarășului Trotki. Un avocat, probabil domnul Kestroff, a primit muniții, al căror transport, īmpreună cu banii, l-a organizat… Și căruia i se va da suma cerută de tovarășul Troțki.” “Tovarasul Troțki”, cel la care se refera telegrama, se numea in realitate Leiba Davidovici Bronstein si era fiul unui negustor originar de langa Elisabetgrad (Krivoirog – Ucraina). Era īnsurat cu fiica bancherului Jivtovski, cel care īl pusese īn legatură și cu cercurile bancare de pe Wall Street. Īn primul rīnd, cu Iacob Schiff, președintele băncii “Kuhn, Loeb & Co”. Iacob – Henry Schiff, născut īn 1847 la Frankfurt pe Main (Germania), emigrase in 1865 īn America, unde va reuși, datorită talentului său financiar, să ajungă īn fruntea “Kuhn, Loeb & Co”. Cea care va finanta reconstrucția căilor ferate din America (“Union Pacific”), folosind mīna de lucru ieftină, chineză! Īn 1904-1905, firma “Kuhn, Loeb & Co” a finanțat Japonia īn războiul contra Rusiei, permițīnd astfel Japoniei să obțina o victorie care a destabilizat serios Imperiul Rus. Prizonierii ruși au fost preluați apoi de la japonezi de Schiff, iar o parte dintre aceștia, antrenați pe un teren aparținīnd lui Standard Oil (SUA), il vor insoți pe “tovarășul Troțki” atunci cīnd acesta va reveni de la New York īn Rusia, īn 1917, la bordul vasului “Cristianja”. Din 1916, Iacob Schiff devine principalul conducător al operațiunii de implantare a bolșevismului in Rusia. Nepotul său, John
49
Schiff, estima īn “New York Journal American” (3 februarie 1949): “Bătrīnul a cheltuit circa 20.000.000 de dolari pentru triumful final al bolșevismului īn Rusia”. O sumă imensă la acea vreme. Prima revoluţie din Rusia avusese loc, de fapt, īn februarie (martie) 1917, sprijinită de G. Buchanan – ambasadorul Angliei la Petersburg – și avusese un caracter pașnic! Urmărise, īntre altele, instaurarea in Rusia a unei monarhii constituționale: țarul urma să fie controlat de Duma (parlament). Guvernul provizoriu constituit atunci īi cuprindea, intre alții, pe prințul Lvov, pe istoricul Miliukov și pe avocatul (social-democrat) A.F. Kerenski. Guvernul provizoriu – de comun acord cu Țarul Nicolae al II-lea, care abdicase – a propus fratelui acestuia, Marele Duce Mihail, să-i urmeze la tron țarului. Marele Duce se bucura, in februarie (martie) 1917, de sprijinul soldaților, țăranilor, muncitorilor, ca să nu mai vorbim de clasa conducătoare a Rusiei. El a declinat īnsă propunerea. Troțki a recunoscut mai tīrziu, in 1922, intr-o scrisoare catre S.R. Mstislaviski ca: “Revoluția (din februarie – n.n.) ne-a surprins in plin somn, ca pe fecioarele nebune din Evanghelie”. Adevărul este ca la data veritabilei revoluții – cea din februarie 1917 – corifeii “revoluției” bolșevice din octombrie erau aproape toți – bine mersi – īn Occident: Troțki la New York, iar Lenin ori Zinoviev īn Elveția. Prin refuzul Marelui Duce Mihail de a prelua puterea īn Rusia īncepe ceea ce istoricii numesc perioada de “dvoevlastie” (“dualitate a puterii”) dintre “Comitetul provizoriu al Dumei” (proaspăt constituit) și “Comitetul executiv provizoriu”. Ceea ce va afecta, treptat, deciziile și autoritatea guvernului provizoriu. Bolșevicii, aflați atunci aproape toți īn Occident, au “mirosit” momentul favorabil. Dar nu numai ei, cum vom vedea: bancherii de pe Wall Street, interesați de bogățiile enorme ale Rusiei – și din motive strict militare Germania – sunt cele două forțe care vor facilita bolșevicilor accesul la putere. Consilierul lui Wilson. Eminența cenușie care a făcut posibilă reintoarcerea lui Troțki īn Rusia din SUA a fost unul dintre cei mai importanți masoni de stīnga ai secolului XX: colonelul Edward Mandel House (īn realitate nu era colonel, asa i se spunea). Fără să intrăm prea mult īn detalii, este totuși cazul să menționăm ca președintele american Woodrow Wilson, reales prin diverse manevre īn 1916, a fost permanent vidat politic de House, un apropiat al comunității bancherilor de pe Wall Street, mai ales al băncii “Kuhn, Loeb & Co”. Președintele Wilson īnsuși recunoștea: “Domnul House este a doua mea personalitate. El este celalalt ego. Gīndurile lui si ale mele sunt aceleasi”. House, un marxist, scrisese, inca din 1912, un roman profetic, “Philip Dru, Administrator”, in care personajul principal, Philip Dru, īncerca să instaureze īn lume “socialismul așa cum l-a visat Karl Marx”. Ce-i drept, impozitul pe venit și ideea de bancă centrală fuseseră propuse chiar de Karl Marx īn “Manifestul Partidului Comunist”, manifest inspirat de programul “Lojei Iluminaţilor” al lui Weishaupt. Din cele zece puncte ale “Manifestului Partidului Comunist”, punctul al doilea prevedea “un impozit gradat pe venit”, iar punctul al cincilea – “centralizarea creditului in mīinile statului prin intermediul unei bănci naționale cu capital de stat și monopol exclusiv”. Īncă īnainte de intrarea SUA īn război (“provocat㔠prin incidentul cu vasul “Lusitania”, scufundat de un submarin german, cu 128 de americani morți), ancheta și Președintele Wilson ascunseseră faptul c㠓Lusitania” transporta 6 milioane de cartușe la bord pentru Anglia, īn timp ce SUA se declaraseră, oficial, īn neutralitate. Colonelul House negociase un acord secret cu Anglia, garantīnd participarea SUA la război. In 1917, tot House a format la New York grupul “The Inquiry”, care a eleborat planurile acordului de pace din 1919. Douăzeci de membri ai grupului l-au insoțit apoi pe Președintele Wilson la Paris, la Conferința de Pace. Printre aceștia, House, bancherii Paul Warburg și Bernard Baruch. Celebrul punct al Conferinței – “asociația generală a națiunilor”, din care s-a născut Liga Națiunilor – a fost tot ideea lui House. Ulterior, House va deveni consilierul lui F. D. Roosevelt. Īn 1917, după evenimentele din februarie (martie), House, susținut de bancherii Iacob Schiff și Paul Warburg – il expediază pe Troțki cu un grup de 276 de oameni instruiți, la bordul vasului “Cristianja” in Rusia, cu misiunea de a-i aduce la putere pe bolșevici. Un incident este semnificativ: arestat in portul Halifax de catre autoritățile canadiene ca “anarhist” (3 aprilie 1917), Troțki va fi eliberat urgent la intervenția personală a colonelului House. Fratele bancherului american Paul Warburg, anume Max Warburg – care era șeful
50
serviciului secret militar german – īl expedia pe Lenin cu un grup de bolșevici, care parazitau de ani de zile īn Elveția, īn Rusia. Īntr-un tren special (“vagonul plumbuit”), in scopul de a organiza la Petersburg o lovitură de stat care să scoată Rusia din război. Bolșevicii urmau apoi să incheie rapid o pace separată cu Germania. Pachetul Lenin pentru Rusia. Winston Churchill, in cartea “The World Crisis” (“Criza mondiala”), vol. IV, pag. 72-73 scrie urmatoarele: “Către mijlocul lui aprilie, germanii au luat o decizie sinistră. Ludendorff īși cobora vocea cīnd venea vorba despre ea. E adevărat, trebuie ținut cont și de riscurile disperate pe care comandanții militari germani și le asumaseră. Ei se găseau īn aceeași stare de spirit care ii condusese la declansarea unui război submarin, știind prea bine că acesta va provoca intrarea īn razboi a Statelor Unite contra Germaniei. Totuși, nu fără un sentiment de teroare, au īndreptat īmpotriva Rusiei arma cea mai respingătoare dintre toate: Lenin. L-au transportat pe Lenin din Elveția in Rusia, intr-un vagon plumbuit, ca pe un mort. Decizia germană de a sprijini un puci bolșevic in Rusia era dictată, in martie (aprilie) 1917, de iminenta intrare a SUA īn razboi de partea Angliei. Germania avea, de aceea, interesul sa incheie urgent o pace separată in Est, cu Rusia. Dupa revolutia din februarie si instituirea guvernului provizoriu, Lenin (stabilit de ani de zile intr-un exil comod in Elvetia, departe de Rusia, lecturīnd tihnit prin marile biblioteci) intrase in legatura cu Max Warburg si serviciul secret german, prin intermediul “polonezului” Ganetki (adica al lui Furstenberg) si al socialistului elvetian Karl Platten. “Trocul” propus de Lenin lui Max Warburg era simplu: Germania să-l ajute sa preia puterea la Petersburg, in schimbul promisiunii lui Lenin de a incheia imediat o pace separata, in conditiile dictate de germani. Ceea ce s-a si intamplat ulterior, la Brest – Litovsk, in 1918. Hotararea de a-l expedia pe Lenin cu bolsevicii sai in Rusia a fost supusa de Max Warburg examinarii Statului Major german. La intrunire au participat, intre alții, generalul Erich Ludendorff (șeful de Stat Major), ministrul de Interne Diego von Bergen și secretarul de stat din Ministerul de Externe Arthur Zimmermann. S-au discutat rezultatele operațiunilor de destabilizare a Rusiei, organizate de Von Bergen, cu ajutorul cercurilor socialiste ruse. Sume intre 40 si 80 de milioane de mărci fusesera folosite de Von Bergen pentru finanțarea unor miscari subversive, produse de anarhiști, nationaliști si grupări antițariste, dar fără succes. La mijlocul discuțiilor, Diego von Bergen a rostit o frază care a hotărat soarta secolului XX: “Cred ca cel mai bine ar fi să auziți părerea dr. Helphand despre īntreaga problemă”. Dr. Helphand, alias Parvus, s-a recomandat participanților drept “purtătorul de cuvīnt al unor cercuri financiare bine plasate”. In realitate, Parvus era spionul lui Max Warburg in Rusia, de mult timp. El conducea o intreaga rețea, infiltrată mai ales īn anturajul țarinei (din care făcuse parte și celebrul Rasputin). Dar, in aceeași măsură, Parvus era la fel de bine infiltrat și in cercurile bolșevice. Preocupat de ocultism și fenomene parapsihologice, fix așa! dr. Helphand mai era si membru important al Lojei Marelui Orient. Imediat ce a inceput discuția, Parvus a expus planul expedierii lui Lenin și a bolsevicilor din Elveția, cu un tren special, īn Rusia. Parvus a solicitat pentru toată afacerea 5.000.000 de mărci. Cu un an īnainte, Parvus primise de la Max Warburg ăi serviciul secret german 1.000.000 de marci pentru organizarea unei greve generale la Petersburg, care a adunat, in ianuarie 1916, vreo 55.000 de participanți. Suma solicitată acum de Parvus urma să fie procurată de Max Warburg de la diverși bancheri europeni, legați de magnatul Rotschild, ca Olaf Aschburg, Alfred Milner etc. Bani pentru bolşevici Trebuie să menționăm că, pīnă īn 1918, Max Warburg le-a asigurat bolșevicilor lui Lenin o finanțare “european㔠(așadar diferită de ceea ce primea Troțki din Wall Street) de 40.580.997 de mărci. Ulterior, expediindu-le alte 15.000.000 de mărci, sume considerabile la acea vreme. Īn plus, Max Warburg și colonelul Nicolai din serviciul secret german au “legendat” cīteva zeci de ofițeri ai acestui serviciu cu nume rusești și i-au expediat la Petersburg, ca principali experți in organizarea puciului. Acești ofițeri germani, “legendați” ca ruși de Max Warburg si colonelul Nicolai, au ocupat, ulterior, poziții de conducere in Armata Roșie, in tot cursul Razboiului Civil. Ei au alcătuit, pīnă īn 1921, corpul de gardă al conducerii bolșevice, asigurīndu-i securitatea, fapt trecut, sistematic, sub tăcere de istorici. Din cauza acestor legături cu bolșevicii, colonelul Nicolai a fost mai tīrziu respins de
51
Hitler și, după al Doilea Razboi Mondial, s-a refugiat in URSS, al cărei spion devenise. Lenin și grupul său de bolșevici a părăsit Zürich-ul, cu un tren special, pe 9 aprilie 1917, orele 15.10, data fixată de serviciul secret german. Despărțirea bolșevicilor de ceilalți socialiști ruși, aflați in exilul elvețian, a fost violentă, bolșevicii fiind catalogați drept “canalii”, “trădatori” și “porci”. Voiajul de reintoarcere s-a făcut pe linia Singen, Offenburg, Mannheim, Frankfurt, Berlin, Bergen si Sassnitz. Ulterior, prin Telleborg, Malmo, Stockholm și Bielo-Ostrov, Lenin și grupul său au sosit la Petersburg, la 3/16 aprilie 1917, seara. īIn total, prepararea politico-diplomatică si tehnică a expedierii lui Lenin cu grupul său īn Rusia, de către germani, n-a durat decīt vreo trei săptămīni. Īn timpul călătoriei, Lenin și grupul său de bolșevici n-au avut voie să se angajeze in discuții cu alte persoane. Li s-a asigurat hrană suficientă, inclusiv laptele necesar copiilor mici. Cu titlu de curiozitate, să remarcăm că serviciul secret german a suportat, īn tot cursul anului 1917, toate cheltuielile de propagandă ale bolşevicilor. Printre altele, Max Warburg a finantat și “Pravda”. 7 august 1917: “Crucea Roşie” americană la Petersburg. Īn august 1917 – cu două luni īnainte de “revoluție” – la Petersburg iși face apariția o așa-zisa “misiune a Crucii Roșii” americane: 36 de persoane, toate īmbracate in halate albe, cu insemnele și simbolurile Crucii Roșii. Misiunea afișa scopuri strict umanitare. Īn realitate, lucrurile stateau putin diferit. “Misiunea Crucii Rosii” americane descinsese la Petersburgdirect de pe Wall Street: 26 dintre “misionari” se numărau printre cei mai mari bancheri, oameni de afaceri si industriaşi americani, deghizaţi in “medici”, incadraţi fantezist īn serviciul sanitar al armatei americane. “Misiunea” fusese expediată īn Rusia chiar de colonelul Edward Mandell House, consilierul presedintelui Wilson. Acelasi care il expediase de la New York la Petersburg și pe Troțki, cu grupul său de mercenari, la bordul vasului “Cristianja”, ca să organizeze puciul bolșevic plănuit. In fruntea misiunii Crucii Rosii americane, “medicul” William Boyce Thompson, nimeni altul decat directorul lui “Federal Reserve” a SUA. Alaturi de Thompson, alți “medici” si “infirmieri” vestiți pe Wall Street, ca Robert Barr (președintele lui “Chase National Bank”), Corse (de la “National City Bank”), Averell Harriman (de la firma “Harriman”, cu mari investiții īn mine și petrol) ori ca Thomas Thacher, Henry Davison, Alan Wardwell, Harold Swift. Amestecați printre cei 10 medici (și cīteva infirmiere) autentici. Aceștia din urma vor pleca, de altfel, o luna mai tīrziu. “Medicii” de pe Wall Street vor rămīne īnsă la Petersburg pīnă in noiembrie 1917. Adică se mai aflau acolo īn timpul puciului bolşevic. Cine erau “translatorii ruşi” ai grupului de “medici” de pe Wall Street? Primul, “capitanul Ilovaiski”, se numea Boris Reinstein (viitorul secretar al lui Lenin). Alt “translator”: Alexandr Grunberg (nume real Mihail Gruzenberg, al cărui frate, Zorin, va deveni ministrul-comisar al lui Lenin si va face apoi o lungă cariera in diplomația sovietică). Cei 26 de “medici” de pe Wall Street și “translatorii ruși”, condusi de Ilovaiski, sunt primiti, in august 1917, in audiență de Lenin, la insistențele lui Troțki. Se pun la cale fabuloase afaceri postrevoluționare, ca și sprijinul secret pe care Wall Street-ul urma să-l acorde bolșevicilor, după preluarea puterii de acestia, prin puciul planificat. Colaborarea secreta a Wall Street-ului cu bolsevicii se va concretiza, după puci, printr-o serie de mari contracte: “General Electrics”, de pilda, va obține un contract fabulos pentru electrificarea Rusiei. La rīndul său, “Standard Oil Company”, imperiul lui Rockefeller, cumpăra 50% din campurile de petrol de la ruși, cu toate că oficial se spunea că au fost naționalizate. In 1927, Standard Oil, prin partenerul său «Vacuum Oil Company» obţine și dreptul exclusiv de vīnzare a petrolului rusesc īn ţările europene și construiește prima rafinarie din Rusia. Iată alte cateva din firmele americane profitoare ale puciului bolșevic: Gillette, Du Pont, Harriman, Hammer, Singer, Harvester, Westing House, Ford, Caterpillar, General Electrics, firmele englezesti Royal Dutch, Shell, Metro-Vickers, Birmingham Arms, Stery, Ferguson, firmele franceze Duverger, Schlumberger, Duralumin și firmele italiene Fiat, Nobile, Montefiore. Multi dintre “medicii” de pe Wall Street vor face apoi, decenii la rīnd, colosale afaceri cu URSS. Ca, de pildă, Armand Hammer (“miliardarul roșu”) ori Averell Harriman. Harriman a format cu statul bolșevic o firma maritimă, care opera īn regim de monopol. A căpatat concesii pentru exploatarea
52
(cu mīna de lucru rusească, foarte ieftină, impulsionată de activiști și ofiteri CEKA) imenselor zăcăminte de mangan din munții Caucaz. Nu intīmplator, același Harriman va deveni trimis al SUA la Moscova si confidentul lui Stalin pe relația cu SUA. Surse: Timpul.md – 2013 şi http://fluierul.ro/ article VREAU SĂ-MI SUN AVOCATUL Vreau să-mi sun avocatul!” este echivalentul adult al lui „Te spun lu‘ mama!” 2. Avocat de succes Un avocat ţine o pledoarie la un proces: – Domnilor juraţi! Īnsuşi faptul că acuzatul a apelat la serviciile mele demonstrează cu prisosinţă că este complet iresponsabil… 3. Un tip este judecat pentru că a furat un BMW După pledoaria avocatului, judecătorul hotărăşte să-l achite, aşa ca hoţul părăsi tribunalul liber. A doua zi, acelaşi tip se prezintă īn faţa judecătorului şi-i spuse: – Cu respect, aş vrea să depun plīngere īmpotriva derbedeului de avocat! – Dar de ce? Totuși, v-a obţinut achitarea. De ce vreţi să fie arestat? – Vedeţi, problema este că nu am avut suficienţi bani să-l plătesc şi, īn consecinţă a plecat cu maşina pe care am furat-o! 4. Secretul avocaturii Un avocat era bucuros că fiul său terminase avocatura şi astfel putea să-i calce pe urme. Trece ceva timp şi avocatul cel tīnăr preia clienţii şi cazurile tatălui său, acesta ieşind la pensie. Īntr-o zi vine bucuros acasă şi īi zice tatălui: – Tată, ştii cazul ăla care n-ai putut tu să-l rezolvi īn peste douăzeci de ani!? – Da, fiule! – Păi eu l-am rezolvat īntr-o săptămīnă! – Foarte bine fiule, dar să nu uiţi că acel caz te-a ţinut pe tine la şcoală, la liceu, la facultate şi mai rămīnea şi de-o vacanţă! 5. Īn căutarea avocatului Judecătorul către inculpat: – De ce nu v-aţi luat un avocat? – Toţi avocaţii au refuzat să mă apere cīnd şi-au dat seama că eu īntr-adevăr nu am furat cele 5 milioane. 6. Avocatul apărării Un medic legist este interogat de avocatul apărării īn proces la tribunal: – Domnule doctor, īnainte să realizaţi autopsia cadavrului, nu trebuia să verificaţi dacă avea puls? – Nu – Nici măcar presiunea vasculară a sīngelui? – Nu – Atunci, e posibil ca pacientul să mai fi fost īn viaţă cīnd aţi īnceput autopsia? – Nu. – Cum puteţi să fiţi aşa de sigur fără să īl verificaţi? – Pentru că aveam creierul lui pe masa de disecţie, īn tavă… – Dar, se putea, totuşi, ca pacientul să mai fie īn viaţă la īnceperea autopsiei, nu? – Da, era posibil să fi fost īn viaţă şi să fie avocat al apărării īn acest tribunal… 7. Un avocat dibaci. – Īl recunoaşteţi pe cel care v-a furat maşina? – După cum a vorbit avocatul lui, nu mai sunt sigur dacă am avut vreodată maşină… 8. Spirit de colegialitate – De ce rechinii nu mănīncă niciodată avocaţi? – Din spirit de colegialitate! 9.Unde se duc economiile Popescu ii spune prietenului său: – M-am desparţit de soţia mea īn pace: ea păstrează locuinţa şi eu maşina şi biroul. – Bine dar economiile voastre? – Astea le păstrează avocatul… 10. Accidentele şi avocaţii O maşină face accident. Un avocat, īn trecere, īşi zice c-ar putea ieşi ceva bani, īnsă nu poate să se apropie de maşină, din cauza mulţimii. Băiat isteţ, īncepe să strige: -Daţi-mi voie, vă rog, sunt fiul victimei! I se face loc, ajunge… Īn faţa maşinii,zăcea un măgar. POVESTEA NEŞTIUTĂ A REGELUI UMORULUI DIN ROMĀNIA, ION PRIBEAGU Īn 1939, Ion Pribeagu era deja o legendă vie. Vremurile erau aspre, īnsă, povestea neştiută a regelui umorului din Romānia, Ion Pribeagu, evreul care a inventat-o pe "Zaraza" şi i-a adus faimă lui Constantin Tănase Ion Pribeagu, caricatura din 1945 FOTO Adevărul Isac Lazarovici, botoşăneanul ascuns īn spatele pseudonimului Ion Pribeagu, este considerat de istorici unul dintre cei mai buni umorişti romāni.
53
Uitat pe nedrept īn subsolurile istoriei, Pribeagu este cel care a dat viaţă celebrei "Zaraza", dar şi "muşcătoarelor" şi īndrăzneţelor librete umoristice ale lui Constantin Tănase. Īn 1931 "Zaraza", tangoul care va deveni unul dintre cele mai populare "hituri" ale muzicii urbane din perioada interbelică, īl face nemuritor pe Cristian Vasile, tīnărul brăilean, supranumit şi astăzi de muzicieni "ultimul trubadur". Tot īn anii '30, aparent fără nicio legătură cu "Zaraza", Constantin Tănase devine un monstru sacru al vodevilului interbelic romānesc şi exponentul unei generaţii, datorită textelor sale umoristice, dar care ascund realităţi politice şi sociale crunte. Puţini ştiu īnsă că īn spatele acestor doi "giganţi" ai Romāniei interbelice se afla un evreu botoşănean de 1,50 metri, Isac Lazarovici, cunoscut mai ales sub pseudonimul Ion Pribeagu. Practic, istoricii spun că Lazarovici sau Pribeagu este, de fapt, umoristul de geniu care a dat naştere atīt nemuritoarei "Zaraza", probabil o domnişoară de care se īndrăgostise īn adolescenţă la Botoşani, cīt şi uluitoarelor texte umoristice puse īn scenă de Constantin Tănase. "Iubit, prigonit, aproape ucis pentru că a īndrăznit să glumească, Ion Pribeagu rămīne un personaj de legendă īn istoria scrierilor umoristice romāneşti", precizează istoricul botoşănean Gheorghe Median. Inspiraţia pentru "Zaraza" La īnceputul anilor '30, Ion Pribeagu era un personaj cunoscut īn cercurile culturale de la Bucureşti. Aşa s-a īntīmplat să fie rugat să scrie versurile unei melodii pentru celebrul trubadur al Romāniei interbelice Cristian Vasile. Este vorba de versurile celebrei sale melodii "Zaraza". "Ion Pribeagu a scris versurile acestei melodii. Putem spune că botoşăneanul este cel care a creat acest personaj. Zaraza, ca linie melodică, este de fapt un tango uruguayan, creaţia lui Benjamin Tagle Lara, compus īn 1929. Sursa de inspiraţie a acestor versuri ar fi fost o tīnără botoşăneancă pe care micuţul şi timidul evreu venit din micul tīrg Suliţa a văzut-o īn adolescenţă, cīnd īşi īncerca norocul īn Botoşani. Īntīlnirea ar fi avut loc la intrarea īn Grădina Publică Vīrnav din Botoşani, astăzi Parcul "Mihai Eminescu". De altfel, nu a fost greu pentru Pribeagu să compună o melodie de dragoste, umoristul recunoscīnd īn poeziile sale că este mereu īnamorat. Melodia "Zaraza" a fost īnregistrată īn studiourile Odeon din Berlin īn 1931. Īn 1939, Ion Pribeagu era deja o legendă vie. Vremurile erau aspre, īnsă, pentru evreii din Romānia. Influenţa "Gărzii de Fier" īn Romānia aproape īi pereclita cariera. Cu toate acestea, istoricii spun că, pentru Ion Pribeagu, a fost anul īn care Constantin Tănase a venit, l-a invitat la o masă īntr-o cafenea bucureşteană şi i-a cerut cu multe rugăminţi să-i devină textier. "Umorul sănătos degajat de poeziile lui Ion Pribeagu a fost remarcat de celebrul actor de revistă Constantin Tănase, care i-a solicitat colaborarea īn 1939. Pentru acesta, īntre anii 1939-1944, īnzestratul umorist a scris nenumărate scheciuri, care au făcut deliciul publicului prezent la spectacolele Companiei de Revistă ", precizează Median. Au fost anii cei mai grei, marcaţi de dictatura carlistă, de teroarea şi rebeliunea legionară, şi vremurile crunte ale războiului. Cu toate acestea Ion Pribeagu a continuat să scrie cu umor. Nu i-a iertat pe legionari, nici măcar īn anii lor de glorie. Nici pe ei, nici pe comunişti, nici pe Hitler, dar nici pe Carol al II-lea. Fără frică, Constantin Tănase juca pe textele lui Ion Pribeagu. "Probabil au fost şi presiuni, īn cazul unor texte. Ion Pribeagu nu făcea rabat. Era un umorist de calitate, care ţinea la libertatea expresiei şi la caracterul tămăduitor al rīsului, mai ales īn acea perioadă grea", adaugă Median. Istoricii precizează că Pribeagu a fost ameninţat īn diverse rīnduri, dar şi-a asumat toate riscurile şi nu a refuzat să-i ofere scheciurile lui Constantin Tănase conform contractului. De altfel, conflictul dintre legionari şi Carol al II-lea pe de o parte, deranjaţi de glume, şi Tănase, cu Ion Pribeagu, de cealaltă parte, a constituit subiectul filmului "Actorul şi sălbaticii". A fost ecranizat īn 1975, cu Toma Caragiu īn rolul lui Costică Caratase (Constantin Tănase) şi cu Mircea Albulescu īn cel al textierului evreu Ionel Friedman (Ion Pribeagu). Cu toate ameninţările, Ion Pribeagu a reuşit să supravieţuiască. Chiar şi războiului. "A adus zīmbete pe chipul oamenilor şi īn anii crunţi ai războiului. Este un lucru mare ăsta", spune Median. Cum i-a cerut permisiunea lui Dej să emigreze Sfīrşitul războiului şi noul regim comunist nu au venit ca o izbăvire pentru Ion Pribeagu. Din contră. Gură slobodă, umorist fără "botniţă", botoşăneanul a fost rapid cenzurat şi declarat persona non grata. După anii de glorie din perioada interbelică, pe Ion Pribeagu īl pīndea sărăcia lucie. După cīţiva ani de privaţiuni, Pribeagu s-a decis să plece īn Israel. Avea rude īn Tel Aviv. A cerut de mai multe ori actele de emigrare, dar i-au fost refuzate. Īn cele din urmă, īn 1962, sătul de sărăcie, cenzură şi prigoană, i-a scris personal lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nu s-a putut abţine şi a trimis un CV, dar şi o rugăminte īn rime, īn stilul caracteristic.
54
"Am depus actele toate / Şi bilet de sănătate, / Şi fotografii recente, cazierul cu amprente, / Plus biletul de vaccin / Că n-am fost supus străin, / Note bune la purtare, / Ordinul de concentrare, / Act de naştere-al lui tata, / De la fisc pe cinci ani plata. / Anexez aici chitanţa / Că-s la zi cu Manutanţa, / Am dovada de la / C-am trăit bine cu soacra, / Că n-am bloc, că n-am moşie, / Că n-am stat la puşcărie, / Că n-am fost nici beat, nici mort. / Am şi act de cununie / Şi-mi mai trebuie-o hīrtie, /Doar atīta: Paşaport", īi scria Pribeagu lui Dej. Amuzat, liderul comunist i-a dat actele, iar Ion Pribeagu a plecat pentru totdeauna din Romānia. Din Israel a continuat să scrie pentru presa de limbă romānă. A scos şi un volum, ultimul, "Puncte de foc", īn 1963. Ion Pribeagu moare la Tel Aviv īn anul 1971. ; "Mic şi-al dracului", născut īntr-un tīrg la fel de mic Isac Lazarovici s-a născut īntr-un mic tīrg botoşănean, numit Suliţa, la 27 octombrie 1887. Făcea parte dintr-o familie de negustori evrei săraci, iar copilăria şi adolescenţa i-au fost marcate de lipsuri. La vremea aceea, la sfīrşitul secolului al XIX-lea, judeţul Botoşani era īnţesat de comunităţi evreieşti. Aproape fiecare tīrg mai răsărit avea o comunitate de măcar 50 de suflete. Cīnd a īnceput să scrie, "era mic de statură, purta ochelari cu ramă groasă de baga şi, īn contrast cu opera sa, care emana o debordantă veselie, era un om sobru", spune istoricul Median. Şi cam atīt se cunoaşte din biografia de īnceput a lui Isac Lazarovici. Istoricii subliniază că atīt copilăria şi adolescenţa lui Isac Lazarovici, cīt şi pregătirea sa intelectuală sunt īnvăluite īn mister. Nu se ştie dacă a moştenit de la cineva din familie talentul literar sau spiritul mucalit. Cert este că īn 1910, la 23 de ani, evreul botoşănean ajunge la Bucureşti, acolo unde īncearcă să-şi cīştige pīinea scriind la gazete poezii umoristice, calambururi, anecdote, poante. Absolut totul era versificat. Primul său pseudonim a fost "Sachi Disperatul". "Pentru un tīnăr evreu dintr-o familie săracă, Bucureştiul era o salvare, o oportunitate", explică Median. "Ion Palavră", "Ion Vraişte" şi "Vasile Ispravă" Istoricii susţin că tīnărul Lazarovici a reuşit să se impună īncă de la īnceput īn tumultuosul Bucureşti antebelic. Nu a trebuit decīt să străbată străzile, să studieze caracterele, să simtă personalităţile şi năravurile, iar apoi să le aştearnă pe foaie īn versuri trecīndu-le, bineīnţeles, prin filtrul său umoristic. Le dădea gazetelor, īn speranţa că vor fi publicate. Deşi se temea că va fi respins, el, un tīnăr evreu din provincie, Isac Lazarovici a făcut furori cu talentul său. "S-a stabilit de tīnăr la Bucureşti, unde s-a afirmat prin talentul şi uşurinţa cu care compunea cronici rimate, gen gustat de publicul cititor al primelor decenii ale secolului al XX-lea. Trecerea de la acestea la poezia umoristică şi transformarea sa īntr-un poet adevărat i se datoreşte īn mare parte lui Cocea (n.r. - Nicolae Cocea), care i-a remarcat talentul şi i-a dat īndrumările necesare valorificării superioare a acestuia", spune Median. Lazarovici avea un stil aparte. Timidul şi sobrul botoşănean se dezlănţuia īn rubricile umoristice ale ziarelor bucureştene. Specialiştii spun că avea un umor sănătos, cu bun-simţ, dar īn acelaşi timp "muşcător". "Cronicile rimate, inspirate din viaţa cotidiană sau poeziile cu eroi provenind din toate mediile sociale, romāni şi evrei, deopotrivă, satirizīnd avariţia, prostia, naivitatea, infatuarea, infidelitatea conjugală, bigotismul, demagogia, lichelismul, şarlatania etc. s-au bucurat de o enormă popularitate, păstrīndu-şi, īn ciuda trecerii timpului, capacitatea de a stīrni rīsul şi buna dispoziţie", spune istoricul botoşănean Gheorghe Median. La īnceput, mai precis din 1910 pīnă īn 1912, a semnat poezii umoristice, anecdote şi poante cu diferite pseudonime, cele mai cunoscute fiind "Ion Palavră", "Ion Vraişte" şi "Vasile Ispravă". Scria la ziarele vremii, fie la rubrica cu texte umoristice, fie chiar periodice cu profil umoristic precum "Adevărul literar şi artistic", "Caricatura", "Curentul izraelit", "Ordinea", "Pardon", "Rampa". Ion cel fără un cămin stabil Īncepīnd cu anul 1912, după doar doi ani de activitate īn presa bucureşteană, Isac Lazarovici şi-a făcut un nume īn lumea literară a Bucureştiului antebelic. Era deja un umorist cunoscut, apreciat şi foarte căutat. Īn această perioadă şi-a luat pseudonimul de Ion Pribeagu. Acest pseudonim a fost construit cu autoironie. Ion este echivalentul lui Isac, iar "Pribeagu" - soarta umoristului de a nu-şi fi găsit niciodată un cămin stabil, deşi, mai ales după Primul Război Mondial şi relansarea economică a "Romāniei Mari", Ion Pribeagu a devenit un brand al umorului de calitate romānesc. Īn 1912, scoate şi primul volum de poezii umoristice, stīrnind hazul mai multor generaţii. Au urmat aproape imediat volumele "Vīrfuri de spadă", din 1915, şi "Bucureşti noaptea", īn 1922. De altfel, pīnă īn 1963, va mai scoate īncă patru volume: "Bucureşti-Iaşi", īn 1922, "Strofe ştrengare", īn 1934, "Miere şi venin", īn acelaşi an, şi "Puncte de foc", īn 1963. ; "Ora veselă" cu Ion Pribeagu
55
Isac Lazarovici colabora la mai toate revistele de profil, dar şi la ziarele importante ale Bucureştiului, precum "Adevărul" lui Constantin Graur. "Din 17 ianuarie 1929, cīnd s-a inaugurat la Radiodifuziunea Romānă emisiunea, numele lui Ion Pribeagu a devenit cunoscut pe tot cuprinsul romānesc, textele sale umoristice, multe īn lectură proprie, fiind difuzate īn numeroase emisiuni", precizează Median. Īşi deschidea emisiunile radiofonice, dar şi apariţiile din ziare, cu o formulă devenită consacrată īn perioada interbelică: "Fraţilor din toată ţara / Din Arad şi Hunedoara / Din Constanţa şi Sascut / Vă salut! Şi vă spun la toţi cinstit: / Bine v-am găsit!". Pribeagu frecventa cafenelele boemei bucureştene, unde stătea la masă cu Victor Eftimiu, Ion Minulescu sau Emil Gīrleanu. "Prin anul nouă sute nouă / Nu mai eram un oarecare, / Veneam la clubul / Şi alte cercuri literare, / Īl cunoscusem pe Gīrleanu, / Pe Cincinat, pe Eftimiu, / Īmi oferise Minulescu / ", preciza umoristul īn poezia "Verişoara". Īn anii '30, Ion Pribeagu era curtat de multe teatre din Bucureşti, dar şi de artişti, pentru a le scrie versurile. De notorietatea botoşăneanului īşi aducea aminte şi dramaturgul şi realizatorul TV Octavian Sava. "Era un om mărunţel, īmbrăcat īngrijit, cu o pălărie , cu gulerul cămăşii apretat şi de o albeaţă imaculată, cu hainele bine croite pentru trupul său de liliputan, cu ochelari rotunzi, imenşi pentru persoana atīt de gracilă, dindărătul cărora te ţintuia o privire sclipind de inteligenţă. Umbla totdeauna grav, frămīntat parcă de mersul inexorabil al omenirii către pieire. Copil fiind, m-am īncrucişat nu o dată cu el pe stradă şi-i auzeam pe cei din jurul meu şoptind cu respect: ", scria Sava pe 17 ianuarie 2008 pe site-ul de presă.
TANCUL, O INVENŢIE ROMĀNEASCĂ
Īn 1916, pentru prima oară īn istorie, francezii au folosit īn luptă maşinile blindate inventate de un inginer romān. Era īn 1916 cīnd romānul Jean Calcianu a apărut cu o maşinărie care semăna cu un automobil, dar era placat cu platoşe de oţel. După mai multe modificări, inovaţia tīnărului mecanic avea să devină temuta maşină de război nelipsită din dotarea oricărei armate: tancul. Deşi la īnceput germanii au rīs de neobişnuita invenţie, s-au trezit pe cīmpul de luptă īn faţa unor mastodonţi metalici cărora nu le-au putut face faţă. Cel ce a realizat primul prototip al acestei arme teribile a fost Jean Calcianu, un tīnăr de 21 de ani, angajat la IAR Braşov, căruia īi plăceau la nebunie cursele de automobile. Bugatti l-a rugat să lucreze pentru el Jean Calcianu s-a născut īn 1893 īn 1914, din Dobrogea a emigrat īn Franţa şi s-a angajat la uzinele Renault. După īncheierea păcii, s-a angajat la Atelierele „Maitre Corniot“, din Grenoble, pe post de contramaistru. I-a cīştigat admiraţia celebrului fabricant de băuturi Dubonnet, căruia i-a asigurat īntreţinerea numeroaselor sale automobile de lux. Jean Calcianu nu era doar un simplu mecanic, avea idei originale, era aproape obsedat de un automobil pe care īl văzuse cu ceva timp īn urmă şi care fusese construit īntr-o mică uzină din satul alsacian Molsheim. Era vorba de o maşină Bugatti. Īn semn de preţuire, miliardarul i-a dăruit romānului chiar acel automobil. Aducīndu-i īmbunătăţiri şi inovaţii, a stabilit cu invenţia sa un record mondial, 173,6 km/h, ceea ce era o viteză fantastică la acea vreme. Recorduri greu de egalat Ettore Bugatti, patronul fabricii care producea automobilul cu acelaşi nume, īncīntat de performanţa lui Calcianu, l-a angajat pe loc, ca maistru la bancul de probe al firmei sale din Alsacia. Īn acest timp, talentatul mecanic a perfecţionat motoarele „Bugatti“, devenind pilot de īncercări. Calcianu a rămas loial patronului său vreme de şase ani, pīnă şi-a terminat studiile la Şcoala Tehnică Superioară, īn 1930, obţinīnd titlul de inginer. A participat şi la nişte curse locale, la circuitele de la Laffrey şi Miramas, pe care le-a cīştigat. La 21 de ani, a stabilit un alt record, mergīnd cu maşina inventată de el pe distanţa Bucureşti-Paris īn doar 44 ore. Pe circuitul de la Feleac, performanţa lui din 1936, realizată cu o puternică maşină Duesenberg, a rămas neegalată şi azi: 3:28:25. Dar destinul lui Calcianu avea să īnsemne mult mai mult decīt premiile din automobilism. Timp de doi ani, s-a străduit să perfecţioneze motorul cu care va fi echipată īn cele din urmă teribila armă blindată inventată de el: tancul. Statul Major German l-a luat īn rīs Calcianu a lucrat la planurile primului tanc realizat de francezi. Dar invenţia nu a rămas multă vreme secretă. Una din cele mai versate spioane germane din Primul Război Mondial, cunoscută sub numele de Frau Doktor, şi-a pus subalternele la treabă. Frumoasele franţuzoaice au ademenit cu farmecele
56
lor anumiţi ofiţeri şi au aflat despre invenţia lui Calcianu. Ciudata maşinărie care avea şenile īn loc de roţi a ajuns la urechile Statului Major German. Examinīnd proiectul, inginerii militari au izbucnit īn rīs, spunīnd c㠄aşa ceva e o farsă“. Nemţii erau ferm convinşi că o asemenea maşină echipată cu plăci de metal, tun, mitralieră, şenile, este mult prea grea pentru a putea fi urnită din loc de un motor „Renault“. Erau convinşi că inginerii francezi sīnt nişte naivi. Spaima Kaizer-ului Nemţii nu dădeau doi bani pe motorul Renault. Cu puţin timp īnainte de izbucnirea războiului avusese loc līngă Lyon, Marele Premiu al Automobil Clubului Francez, cīştigat detaşat de maşinile germane. Erau Mercedes-uri echipate cu motoare de avion, cu o putere de 115 CP. Automobilele franţuzeşti nici nu s-au putut compara cu cele germane. La ora aceea nu se auzise de inovaţiile lui Calcianu. Astfel că, marii specialişti şi īntreaga armată germană au rămas cu gura căscată cīnd pe cīmpul de luptă francezii au apărut cu mastodonţii de oţel. Diviziile Kaizer-ului au rupt-o la fugă īn faţa duzinilor de tancuri. Maşinăria lui Calcianu funcţiona. Surpriza pe care romānul o pregătise nemţilor era motorul „Renault“ de un tip nou, extrem de puternic şi cu consum mic de carburant. Calcianu a schimbat cu invenţia lui istoria militară. Britanicii au fost primii care au introdus tancul īn producţia de serie, uzinele Renault, unde era angajat Jean Calcianu, au realizat primul prototip. Dar la baza acestei revoluţii a industriei armamentului a stat un romān. Īn amor cu Maria Tănase Despre Jean Calcianu īşi aminteşte şi nepotul său, Ovidiu Hondru, artist plastic īn New Jersey. El spune c㠄a fost un mare inginer şi inventator şi pilot de raliuri, prin anii 1920. Era amic cu George Bibescu, alt pasionat pilot de curse. Se numea Jean Calcianu şi a fost toată viaţa un mare Cassanova. Printre iubitele lui a fost şi Maria Tănase. Unchiul Jean era un boem, a invitat-o acasă pe Maria Tănase, la masă“. Ovidiu mai spune că inventatorul tancului s-a īntors īn Romānia şi şi-a deschis un mic atelier de reparaţii. Dar a dus cu el şi trei maşini Bugatti. Cu una din ele a cīştigat Marele Premiu al Poloniei de la Lvov. Prin lume, trăiesc mai mulţi copii ai inventatorului. Calcianu la Braşov Īn 1934, Jean Calcianu a obţinut locul I la categoria 2 litri, la Lemberg Grand Prix. Īn acelaşi an, īmpreună cu specialiştii de la IAR, a organizat primul circuit de curse din Romānia: Marele Premiu al Braşovului. Īn 1939, a repurtat o victorie importantă: a īntrecut elita automobilismului german şi francez, cīştigīnd Marele Premiu al Belgradului. La Muzeul Automobilului s-a păstrat o fotografie īn care Jean Calcianu stă de vorbă cu Tazio Nuvolari după cursa de la Belgrad īn care a concurat cu fosta maşină de curse a lui Nuvolari, Alfa Romeo, īn 1939. După război, Calcianu a reparat epavele maşinilor de curse, apoi s-a stabilit la Braşov, pentru trei ani, alegīnd această zonă din motive de sănătate. S-a şi angajat aici, la fabrica de avioane IAR, unde se īmprietenise cu Petre Carp. Primele tancuri s-au īmpotmolit Tancul reprezintă azi īn armată genul de armă din compunerea forţelor terestre cu următoarele caracteristici: mare putere de foc, mobilitate şi capacitate de manevră, posibilităţi ridicate de protecţie a personalului īmpotriva efectului armamentului clasic şi armelor de distrugere īn masă. Leonardo da Vinci a desenat şi proiectat prima maşină de luptă care seamănă cu un tanc. Primele tancuri utilizate īn luptă au apărut īn Primul Război Mondial, īn bătălia de pe rīul Somme, īn 1916. Au produs o impresie deosebită deşi majoritatea, din cele 18 cīte au participat la luptă, după o īnaintare de 5 km īn poziţiile de apărare ale trupelor germane, s-au īmpotmolit īn mlaştină. Camelia ONCIU, monitorulexpres.ro O OPINIE GERMANĂ - CEA MAI BUNĂ EXPLICAȚIE „Aceia care renunță la libertate pentru a obține puțină siguranță, nu merită nici libertatea nici siguranța.” (Benjamin Franklin, pe o plăcuță pusă pe scara din Statuii Libertății) Merită să citiți această opinie a unui german asupra islamului, pentru că este de departe cea mai bună explicație pe care am citit-o, asupra situației terorismului islamic. Referințele la trecutul istoric sunt precise și corecte. Autorul acestui e-mail este dr. Emanuel Tanya, psihiatru foarte cunoscut și apreciat, un bărbat a cărui familie aparținea, īnainte de al II-lea război mondial, nobilimii germane și care deținea un mare număr de proprietăți funciare și industrii. Cīnd a fost īntrebat cīți Germani au fost cu adevărat fasciști, răspunsul său ne-ar putea orienta atitudinea față de fanatism. Foarte puțini au fost adevărați naziști, a răspuns, dar foarte mulți s-au bucurat de revenirea la mīndria națională germană și și mai mulți erau prea ocupați ca să le pese. Am fost unul dintre cei care i-au considerat pe naziști o bandă de nebuni. Așa īncīt, majoritatea a stat pe loc și a lăsat lucrurile să se īntīmple. Apoi, īnainte ca să ne dăm seama, ne-au stăpīnit,
57
noi am pierdut controlul și a venit sfīrșitul lumii noastre. Familia mea a pierdut totul. Eu am sfīrșit īntr-un lagăr de concentrare, iar aliații mi-au distrus fabricile. Ni se spune mereu și mereu, de "experți" și "capete luminate" (cei care decid ce și cum se comunică publicului) că islamul este o religie a păcii și că marea majoritate a musulmanilor vor doar să trăiască īn pace. Deși această incalificabilă aserțiune s-ar putea să fie adevărată, este total nerelevantă pentru noi. Este doar praf īn ochi, menit să ne liniștească și să diminueze, cumva, amploarea spectrului fanatismului cuprinzīnd globul, īn numele islamului. Adevărul este că īn acest moment istoric, fanaticii conduc lumea islamică. Că fanaticii mărșăluiesc. Fanaticii sunt cei care duc cele 50 de războaie īn desfășurare azi, pe glob. Fanaticii sunt cei care măcelăresc sistematic creștinii sau grupurile tribale din toată Africa și preiau treptat īntregul continent, īnghițit de valul islamic. Fanaticii musulmani sunt cei care aruncă bombe, decapitează, asasinează sau ucid pentru onoare. Fanaticii ocupă moschee după moschee. Fanaticii musulmani sunt cei care răspīndesc omorīrea cu pietre și spīnzurarea, violarea victimelor și a homosexualilor. Fanaticii musulmani sunt cei care-și īnvață copiii să ucidă și să devină sinucigași-bombă. Cel mai dur și greu de cuantificat fapt este că majoritatea pacifistă, majoritatea "tăcută" este lașă și stranie. Rusia comunistă era alcătuită din ruși care voiau doar să trăiască īn pace, totuși comuniștii ruși au ucis peste 20.000.000 de oameni. Majoritatea pașnică a fost irelevantă. La fel de pașnică era și uriașa populație chineză, dar comuniștii chinezi au ucis 70.000.000 de oameni, o cifră īnfricoșătoare. Japonezul obișnuit, de dinaintea războiului mondial, nu era un sadic războinic. Totuși, Japonia a ucis și măcelărit de-a lungul Asiei de Sud-Est īntr-o orgie criminală sistematică, 12.000.000 de chinezi civili, majoritatea uciși cu sabia, baioneta și lopata. Și cine poate uita Rwanda, care a sfīrșit īntr-un măcel sīngeros? Ar putea spune cineva că majoritatea rwandezilor nu erau iubitori de pace? Lecțiile istoriei sunt incredibil de simple și clare. Totuși, īn ciuda puterii noastre raționale, ne scapă adesea, tocmai esența fundamentală și imaginea cea mai puțin complicată: majoritatea musulmană iubitoare de pace a fost irelevantă prin tăcerea sa. Iubitorii de pace musulmani vor deveni dușmanii noștri, dacă nu se vor ridica să vorbească, pentru că, aidoma prietenilor mei germani, se vor trezi īntr-o zi și vor vedea că fanaticii au devenit stăpīnii lor și sfīrșitul lumii lor va īncepe. Iubitorii de pace germani, japonezi, chinezi, ruși, rwandezi, sīrbi, afgani, irakieni, palestinieni, somalezi, nigerieni, algerieni și mulți alții vor muri pentru că majoritatea pașnică nu a vorbit īnpotrivă pīnă nu a fost prea tīrziu. Predicatori islamici au fost deja introduși īn școlile publice din Toronto, Ontario și da, chiar īn Ottawa, īn timp ce predicatorii creștini au fost īndepărtați (din cauză că este o ofensă?! Pentru cine? Īn nici un caz pentru marea majoritate a canadienilor!) Calea islamică este pașnică doar pīnă īn momentul īn care intervin fanaticii. Īn Australia și, īntr-adevăr, īn multe țări din lume, multe dintre alimentele cele mai banale au eticheta „halal” pe ele. Uitați-vă doar pe spatele unora dintre cele mai populare batoane de ciocolată și la alte alimente de pe piața voastră. Mīncarea din avioane are emblema „halal” pe ea, doar ca să mulțumească minoritatea privilegiată care se extinde rapid, acum, īn lume. Īn Anglia, comunitățile musulmane refuză să se integreze și acum există zeci de zone "nu-intrați" īn cele mai mari orașe din Regatul Unit, īn care forțele poliției nu īndrăznesc să intre. Acolo funcționează sharia = legea islamică, deoarece comunitățile musulmane care le ocupă refuză să recunoască legile engleze. Īn ceea ce ne privește pe noi, cei ce privim pasivi această desfășurare fără precedent, trebuie să fim foarte atenți la singurul grup care contează: fanaticii care amenință viața noastră. Oricine se īndoiește de gravitatea problemei și șterge acest e-mail fără să-l trimită mai departe, contribuie la pasivitatea care permite acestei probleme să se extindă. Așa īncīt, vă implor să vegheați și să răspīndiți această avertizare, īn speranța că mii de oameni din lumea īntreagă citind-o, se vor gīndi și vor lua atitudine pīnă nu e prea tīrziu... fiindcă am preferat să tăcem. SUBJECT: PRINȚUL CHARLES Cred ca este un privilegiu să vorbești cu părintele Dionisie... are 99 de ani, s-a născut īn Botoșani si provine dintr-o familie săraca cu opt copii. Tatăl său a murit cīnd Dionisie avea numai doi ani. Nu a invățat multă carte, are patru clase. Eu cred ca este
58
un Confucius romān care trăieste pe muntele Athos, foarte aproape de Dumnezeu Īn urmă cu cīţiva ani, presa britanică a făcut o dezvăluire explozivă care, īn mod bizar, n-a trezit ecoul pe care īl merita. Pe scurt, se afirma că Prinţul Charles, moştenitorul coroanei monarhiei britanice, ar fi trecut la ortodoxie, īn urma prieteniei cu un călugăr romān de pe Muntele Athos. Un gest nu tocmai surprinzător, avīnd īn vedere că o parte din Casa Regală a Angliei e legată de ortodoxie prin fire trainice - Prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta şi tatăl lui Charles, este grec de religie ortodoxă, iar mama lui, prinţesa Alice, bunica lui Charles, a fost călugăriţă ortodoxă. Argumente confirmate şi de desele vizite ale prinţului pe "muntele sfīnt", īn căutarea rădăcinilor sale spirituale. Textul care urmează recompune cīteva elemente menite să limpezească supoziţia presei britanice şi să explice, poate, afecţiunea, mărturisită public de Prinţul Charles, pentru romāni şi spaţiul romānesc . Īntīlnire īn chilie Era īn anul 2000, īn a patra zi după Paşte, īn miercurea luminată, şi primăvara se iţise deja īn Sfīntul Munte Athos, īmblīnzindu-i priveliştile. Pentru părintele romān Dionisie Ignat, īntīistă-tătorul chiliei Colciu, care ţine de Marea Lavră Vatopedu, era a nouăzeci şi una oară cīnd prăznuia Īnvierea. Bătrīnul acesta plin de sfinţenie, la care se spovedeau mulţi dintre călugării Sfīntului Munte, fie ei romāni, greci, ruşi sau sīrbi, se afla de 76 de ani pe Muntele Athos, şi īn tot acest lung răstimp, nu plecase niciodată dintre zidurile mīnăstirii. Se īnrădăcinase cu totul īntre pereţii chiliei, sfinţind-o cu metaniile şi rugăciunile sale. Īn ultimii ani, Dumnezeu īi pusese īnainte o grea īncercare. Īşi pierduse lumina ochilor, dar asta īi ascuţise vederea lăuntrică, aşa că era īn stare să zărească acum, mai limpede ca niciodată, lumina lui Hristos care vine de dincolo de hotarele acestei lumi. Deşi era un duhovnic vestit şi foarte căutat, bătrīnul Dionisie nu se semeţise. Rămăsese acelaşi om simplu şi īnţelept, ridicat dintr-o familie de ţărani moldoveni, care avuseseră mai mult şcoala credinţei, decīt pe cea a slovelor. Īn adīncul inimii sale nu se putea prinde trufia, pentru că era plină de dragoste şi de smerenie. Dragostea aceasta avea să schimbe şi drumul prin vremuri al Prinţului Charles... Īn ziua aceea de după Paşti, cīnd un călugăr de la Mīnăstirea Vatopedu a venit să īi spună părintelui Dionisie că moştenitorul coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, doreşte să īl cunoască, bătrīnul a ieşit īn īntīmpinarea lui şi l-a poftit pe neaşteptatul oaspete īn biserică. Era emoţionat. Pragul smeritei sale bisericuţe nu fusese niciodată călcat de capete īncoronate, iar cel care īl trecea acum era unul dintre cei mai de seamă prinţi ai lumii. Aşa că l-a īntīmpinat cu mare bucurie şi cu cinstea pe care o putea arăta un copil de ţărani, născut şi crescut īn Romānia de dinainte de pri-mul război mondial, cīnd regele era cinstit imediat după Dumnezeu: - Mai īntīi de toate, să-mi fie cu iertare că nu pot găsi cuvinte de ajuns pentru a vă exprima, cu sinceritate, marea bucurie care mă īncearcă primind īn mijlocul nostru nişte persoane atīt de īnal-te. Căci īn această sfīntă comunitate ortodoxă, de care se bucură şi romānii, de două sute de ani, şi pe unde au trecut mulţi vizitatori, nu ni s-a mai īntīm-plat niciodată să primim astfel de oaspeţi īnalţi. Pentru aceasta, vă mulţumesc respectuos şi vă zic bine aţi venit! Şi după cum spun documentele, oaspetele, care fusese nu o dată īn Romānia, de care declarase public că este īndrăgostit, i-a răspuns bătrīnului călugăr la fel de īnalt: - Părinte, eu am vizitat Romānia şi am rămas impresionat de frumuseţea ei. Am fost īn multe ţări īn viaţa mea, dar Romānia m-a impresionat cel mai mult. Ştiu īnsă că, īn ciuda acestor mari frumuseţi şi bogăţii, pătura populaţiei de jos nu este mulţumită, ci se află īn suferinţă, iar eu sunt hotărīt să ajut cum pot, ca poporul romān să fie mulţumit de viaţa sa. - Dacă Bunul Părinte ceresc vă va ajuta să vă ţineţi promisiunea, vă veţi socoti ca samarineanul cel milostiv din Sfīnta Evanghelie. Ca şi pe acela, vă va răsplăti Dumnezeu īn eternitate, a spus părintele Dionisie. Părintele Dionisie Ignat, povăţuitorul Prinţului Charles - Părinte, eu nu sunt ortodox, dar sunt creştin şi respect cu sfinţenie pe Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul tuturor. De cīnd am cunoscut Biserica Ortodoxă, sufletul şi inima mea s-au umplut de o mare bucurie, o bucurie pe care nu am mai avut-o nicicīnd īnainte. Fiindcă sunteţi īnaintat cu vīrsta, nu am să vă obosesc mult, vreau doar să vă pun cīteva īntrebări, īn taină, īn biserică. Apoi prinţul şi bătrīnul monah s-au retras şi au stat la sfat. Nimeni n-a aflat vreodată ce au vorbit, dar după cum s-a dovedit mai tīrziu, cei doi s-au legat unul de celălalt pentru totdeauna. La plecare, părintele Dionisie Ignat l-a binecuvīntat pe prinţ şi a rostit o rugăciune
59
scurtă, care nu era luată din cărţi, ci se izvodise īn inima lui: - Doamne, Dumnezeule a toată făptura, binecu-vīntează-l pe Charles, superior al Marii Britanii, care conduce un popor atīt de numeros, cu sănătate şi īnţelepciunea Ta, ca să conducă spre pacea a toată lumea, că aşa vom cīnta şi noi ca īngerii care au cīntat la naşterea Ta: «Slavă īntru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămīnt pace, īntre oameni binevoire». Aceasta a fost prima vizită a Prinţului Charles la părintele Dionisie Ignat, stareţul romān al Chiliei Colciu din Sfīntul Munte Athos. Prima din multele care au urmat, căci, după această īntīlnire, Prinţul de Wales a revenit īn fiecare an, pentru a se sfătui cu povăţuitorul său. Să-i fi devenit īntre timp şi duhovnic? Să-l fi ajutat pe prinţ dialogurile cu bătrīnul monah romān să-şi cunoască mai bine rădăcinile romāneşti, presupusa descendenţă din Ţepeş? Dar īn biografia lui Charles mai există un capitol care explică apropierea lui de ortodoxie. Bunica Alice Prinţesa Alice, bunica lui Charles, īnainte de a se călugări La sfīrşitul anilor '60, pe holurile somptuosului Palat Buckingham, putea fi īntīlnită o femeie stra-nie. Căruntă, vīrstnică, īmbrăcată īntr-un veşmīnt cenuşiu, de călugăriţă, excentrica apariţie era Prinţesa Alice a Greciei, bunica Prinţului Charles, mama tatălui său, Prinţul Consort Philip, Duce de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a II-a. Veşmīntul monahal nu era o toană a bătrīnei prinţese. Nu numai că era călugăriţă, dar īntemeiase şi o mīnăstire şi avea propria capelă ortodoxă īn palat. Alice s-a născut īn 1885 īn Anglia, īn Castelul Windsor, ca Prinţesă de Battenberg. Prin sīngele ei curgea cel mai pur sīnge albastru al imperiului - era strănepoata Reginei Victoria, care i-a şi ve-gheat copilăria, iar părinţii săi erau īnrudiţi cu marile familii nobiliare germane, tatăl era Prinţul Louis de Battenberg, iar mama, Prinţesa Victoria de Hesse şi Rhin. Din păcate, micuţa Alice a avut parte de īncercări īncă de cīnd a venit pe lume: s-a născut cu o surzenie congenitală, cu care a luptat īndīrjit, izbutind, īn cele din urmă, ca printr-un efort titanic, să īnveţe să īnţeleagă ceea ce i se spunea, urmărind mişcarea buzelor interlocutorilor şi să vorbească fluent trei limbi străine. Īn 1902, Alice s-a īndrăgostit nebuneşte de Prinţul Andrei al Greciei, cu care s-a şi măritat, un an mai tīrziu. N-a fost un mariaj fericit, dar īn doar zece ani, i-a dăruit soţului ei cinci copii. Philip (tatăl lui Charles) a fost ultimul născut, o mare speranţă pentru familia regală a Greciei. Īn 1908, cīnd a vizitat-o īn Rusia pe mătuşa ei, Marea Ducesă Elisabeta Feodorovna, Alice a īntīlnit īn aceasta şi un model creştin pentru lepădarea de sine. Ruda sa mai īn vīrstă şi mai bogată rămăsese văduvă şi tocmai īşi īnstrăina proprietăţile şi īşi vindea bijuteriile (nu şi-a cruţat nici măcar inelul de nuntă!), pentru a fonda Mīnăstirea Marta şi Maria, īn care a īnfiinţat şi un spital, un orfelinat şi o farmacie. Marea Ducesă Elisabeta Feodorovna, mătuşa bunicii Alice Īntīlnirea cu Marea Ducesă Elisabeta a fost copleşitoare pentru prinţesa Alice, mai ales sub raport spiritual. Născută protestantă, ea avea să se convertească, douăzeci de ani mai tīrziu, la religia ortodoxă a mătuşii şi a soţului său. Ba, şi mai mult, după vizita īn Rusia, şi-a aşezat īn inimă gīndul că poate să le fie de folos celor simpli şi umili, servindu-i, īn loc să fie servită. Īn timpul războaielor balcanice, a plecat pe front, ca soră de Cruce Roşie, veghind asupra soldaţilor greci şi cărīnd, cot la cot cu infirmierii, răniţii de pe front. Avea să īi scrie mamei sale că vede zilnic membre amputate, oameni schilodiţi şi rīuri de sīnge. Dar nu s-a īntors acasă, ci a īnfruntat ororile frontului pīnă la īncheierea războiului. Ca o ironie a sorţii, poporul Greciei, căruia prinţesa i se dăruise cu totul, a răsturnat monarhia, a deposedat-o de averi şi l-a arestat pe Prinţul Andrei, soţul ei, condamnīndu-l la moarte, sub īnvinuirea că a pierdut războiul cu Turcia lui Kemal Ataturk. A fost nevoie de intervenţia Angliei pentru a fi eliberat. Şi Alice a scăpat cu greu cu viaţă, fugind cu toată familia la Paris, dar nervii ei, care rezistaseră la atītea īncercări īn război, au cedat. Īn capitala Franţei, a fost diagnosticată cu schi-zofrenie paranoidă. Tratamentul de atunci, pre-scris de īnsuşi Sigmund Freud, care a consultat-o personal, era barbar - radiaţii cu raze X, pentru inducerea forţată a menopauzei, şiinternarea cu forţa īn sanatorii speciale, adevărate īnchisori de lux pentru capetele īncoronate. Familia a uitat-o, soţul ei, frumosul Prinţ Andrei, s-a consolat de pierderea coroanei şi averii, mutīndu-se cu o amantă īn sudul Fran-ţei. Cel mai tragic a fost că micul Philip, lumina ochilor ei, prīslea familiei, nu a fost lăsat să-şi mai vadă mama bolnavă. Prinţesa Alice a ieşit din spital, după doi ani de chin, şi s-a făcut nevăzută... O nălucă rătăcită printre oameni
60
Părintele Efrem, stareţul Mīnăstirii Vatopedu Suntem īn miezul celui de-al doilea război mon-dial. Īn Atena desfigurată de lupte, Prinţesa Alice pune bazele propriului ordin călugăresc, numit Surorile Martei şi Mariei, după mīnăstirea īntemeiată īn Rusia de mătuşa ei, Marea Ducesă Elisabeta Feodorovna, martirizată de bolşevici. A ridicat un spital şi un orfelinat la periferia Atenei, unde măicuţele īi ajutau pe cei sărmani. Maria Karanastasis īşi aminteşte că era o biată orfană cīnd Prinţesa Alice a primit-o īn cămin. A strīns-o de prima oară īn braţe, iar apoi a sărutat-o pe creştet. Mi-a spus micuţa mea vecină! Din acel moment m-am simţit mīndră. Femeia aceea putea să īţi citească inima. Şi, vă spun, ea a fost un ideal pentru mine. (plīnge)M-am făcut soră de Crucea Roşie numai pentru că am vrut să ofer şi eu lumii ceea ce sora Alice mi-a oferit īn copilărie. Cīnd războiul s-a sfīrşit, īn anul 1947, fiul său, Prinţul Philip, s-a căsătorit cu Prinţesa Elisabeta a II-a, viitoarea Regină a Angliei. Alice a venit la nuntă, dar apoi s-a īntors gră-bită īn Grecia. Nu era făcută pentru viaţa la palat. La īncoronare, īn tot fastul, strălucirea şi bogăţia Catedralei Westminster, īn mijlocul cortegiului regal, tot numai haine scumpe şi bijuterii fastuoase, camerele de televiziune au surprins o apariţie spectrală - o femeie subţire, īnveştmīntată īntr-un strai cenuşiu. Ai fi zis că e de pe altă lume, o nălucă rătăcită printre oameni. Era Alice, mama Prinţului Consort şi bunica micului Charles, care avea pe atunci patru ani. La doar cīţiva ani de la īncoronarea Reginei Elisabeta a II-a, īn Grecia s-a instalat dictatura coloneilor. Temīndu-se pentru viaţa ei, Philip şi-a luat mama la Londra. Alice şi-a petrecut ultimii ani ca o pasăre īnchisă īntr-o colivie de aur, trăind īntr-un palat pe care nu şi-l dorise niciodată. A murit departe de mīnăstirea ei, īn 1969, la Palatul Buckingham. Ultima dorinţă a fost ca rămăşiţele pămīnteşti să-i fie īngropate īn Ţara Sfīntă, īn biserica orto-doxă ridicată pe Muntele Măslinilor, acolo unde se aflau şi moaştele mătuşii sale, cea care o inspi-rase īntreaga viaţă, Sfīnta Muceniţă Elisabeta Feodorovna, ucisă bestial de comunişti. La moartea bunicii sale, Charles avea 21 de ani. Apucase să trăiască 17 ani sub influenţa lui Alice... Un prinţ īn căutarea lui Dumnezeu Primind īn dar o icoană ortodoxă Era o zi friguroasă de decembrie, cīnd Geoffrey Fisher, Arhiepiscopul de Canterbury, l-a botezat pe micul Charles, īn vīrstă de doar o lună, īn Palatul Buckingham. Imnul Sfīnt, Sfīnt, Sfīnt, ales chiar de mama sa, Regina Elisabeta a II-a, a răsunat īntre pereţii somptuoşi ai palatului, vestind parcă viitorul destin al primului ei născut. Prinţul de Wales avea să se arate preocupat de spiritualitate īncă de pe băncile facultăţii, cīnd a īnceput să corespondeze cu reverendul Mervyn Stockwood, viitor Episcop de Southwark, foarte cunoscut īn epocă pentru deschiderea sa faţă de feno-menele paranormale. Mai tīrziu, Charles īl va cunoaşte pe Laurens van der Post, un mare explorator, care i-a deschis ochii ca să vadă bătrīna lume a spiritului. Acest īmpătimit al naturii īl va īnvăţa pe Prinţul de Wales să contemple īn īntregul univers prezenţa tăcută şi maiestuoasă a lui Dumnezeu. James Jones, Episcop de Liverpool, un alt apropiat al lui Charles, cu care prinţul s-a rugat īmpreună ani de-a rīndul, avea să spună: Dacă vederea lui Dumnezeu ca lucrător īn creaţia sa este misticism, atunci, da, aş putea spune că Prinţului īi place o astfel de viziune. Mai tīrziu, Charles se va īmprieteni cu un ce-lebru compozitor britanic, Sir John Tavaner, care, fascinat mai īntīi de muzica bizantină, apoi de scrierile sfinţilor ortodocşi, a sfīrşit prin a se converti la credinţa răsăriteană, īn 1977. De atunci, Tavener nu numai că a compus lu-crări strict legate de ritualul ortodox, precum un Acatist al Mulţumirii, dar a şi avut drept povă-ţuitoare o călugăriţă, pe Maica Thekla, a cărei scriere despre Viaţa Sfintei Maria Egipteanca i-a inspirat opera Maria Egipteanca, scrisă īn 1992. Cu trei ani īnainte de moartea sa, īn 2010, Tavener se descria īntr-unul din ultimele interviuri īn primul rīnd ortodox. Dar pentru Prinţul Charles, drumul spre orto-doxie nu a fost aşternut doar cu īmpliniri, ci şi cu dezamăgiri. Dezamăgiri care nu au venit de la oameni, ci chiar de la credinţa sa anglicană. Un apropiat al său declara, īn 2002, pentru Sunday Express că pe Prinţul de Wales atitudinea Bisericii Angliei īl scoate din minţi - īncercīnd să fie orice, pentru oricine sfīrşeşte prin a nu mai īnsemna nimic pentru nimeni. Īnsuşi Charles avea să spună, la īnceputul anilor '90, că suntem aruncaţi īntr-un abis de depravare, risipă, jaf, furt şi completă imoralitate. Singurul loc unde cred că ar putea īncepe ceva de genul unei regenerări este răsăritul. Să-l fi īmpins deziluzia spre o altă credinţă? Este uşor de crezut, dar greu de spus, avīnd īn ve-dere statutul său de moştenitor al tronului Marii Britanii şi de viitor cap al bisericii anglicane...
61
Lumina Răsăritului La īnceputul anilor '90, Prinţul Philip, tatăl lui Charles, care trecuse de la ortodoxie la anglica-nism īn 1947, pentru a se putea căsători cu Regina Elisabeta a II-a, a revenit la credinţa ortodoxă īn care a fost botezat. Primul pas ar fi fost făcut īn anul 1991, cīnd, potrivit publicaţiei The Spec-tator, Prinţul Consort a avut o īntīlnire privată la Londra cu un episcop ortodox rus. Apoi Philip a ajuns să patroneze o Asociaţie a Prietenilor Sfīntului Munte Athos. Presa din Marea Britanie pune pe seama tatălui interesul lui Charles pentru creştinismul răsăritean, deşi mai mult ca sigur că a fost mai mult decīt atīt. Bunica sa, Prinţesa călugăriţă Alice, cu monahismul ei atīt de impregnat de iubirea de aproapele, cu care Charles īşi petrecuse parte din copilărie, strămătuşa sa, Elisabeta Feodorovna a Rusiei, cu rīvna ei pentru săraci, prietenul său, muzicianul Sir John Tavenor, toţi au sfīrşit prin a fi profund fascinaţi şi cu totul dăruiţi ortodoxiei. Prin toate aceste persoane apropiate a ajuns Charles să viziteze Muntele Athos, īn anul 1996. A fost dragoste la prima vedere - Grădina Maicii Domnului i s-a lipit de suflet pentru totdeauna. Īntrevederea de taină Īnconjurat de prieteni, pe Sfīntul Munte Moartea Dianei a fost īnsă proba de foc. Īn ciuda comentariilor oficiale şi ale mass-mediei, a faptului că erau despărţiţi de ani buni şi divorţaţi oficial de ceva timp, dispariţia Prinţesei de Wales l-a afectat foarte mult pe Charles.. La scurtă vreme după tragicul accident de maşină, el a plecat īn Muntele Athos, iar acolo s-a īntīmplat ceva, un eveniment despre care apropiaţii vorbesc doar sub protecţia anoni-matului. Bătrīnul Dionisie murise deja, dar monahii i-au alinat durerea şi l-au ajutat să īşi găsească liniştea. A fost momentul decisiv al apropierii lui Charles de ortodoxie. Īntr-o chilie a Mīnăstirii Vatopedu, prinţul şi stareţul acesteia, Efrem, au stat de vorbă pīnă cīnd durerile inimii s-au topit. Īntr-o altă vizită, tot īntr-o chilie īn care erau doar el, stareţul Efrem şi Dumnezeu, Charles, Prinţ de Wales şi moştenitor al Coroanei Angliei, va fi trecut la ortodoxie. Ştirea nu a apărut nicăieri, prinţul nu a vorbit niciodată īn public despre asta, iar stareţul Efrem e mai tăcut decīt un mormīnt. Unii spun că nu a fost vorba de o trecere la ortodoxie, ci doar de o primire īn catehumenat, adică prima treaptă īn drumul spre convertire. Ce s-a īntīmplat nu vom afla cu siguranţă, pentru că statutul Prinţului de Wales nu īi permite oficial să aibă altă credinţă decīt cea anglicană, dar zvonurile despre convertirea sa, plecate de la apropiaţii Casei Regale, au īnceput să se răspīndească. Ceea ce ştim cu certitudine este că, după acest moment, Charles s-a īnrădăcinat cu totul īn Sfīntul Munte şi a devenit foarte implicat īn toate evenimentele legate de ortodoxia mondială. Stareţul Efrem vine regulat şi īl vizitează īn Anglia, iar Prinţul de Wales merge īn fiecare an īn Sfīntul Munte, unde are propria sa chilie, līngă Mīnăstirea Vatopedu. Charles e atīt de īndrăgostit de loc, īncīt a pictat mīnăstirile athonite īn tablourile sale (puţini ştiu că e şi pictor) şi, mai mult decīt atīt, şi-a decorat cu icoane ortodoxe un colţ al reşedinţei sale din Anglia şi capela privată de la Highgrove. Potrivit unor surse din biserica anglicană, Prinţul de Wales a luat īn calcul ca, la viitoarea sa īncoronare, să īnlocuiască vechiul titlu regal de Defender of The Faith - Apărător al (unicei) Credinţei (anglicane n.n.) cu cel de Apărător al Credinţei. Situaţia aceasta a Prinţului Charles, constrīns, ca orice rege, la religia patriei sale, a fost exprimată foarte bine de un călugăr din Sfīntul Munte Athos,care a declarat pentru The Guardian: Alteţa Sa a fost tot timpul ortodox īn inima lui, din păcate nu poate arăta acest lucru din cauza poziţiei pe care o are. Īn loc de epilog Prinţul Charles, la īnmormīntarea părintelui Dionisie de la Colciu Era primăvară, la fel ca la prima sa īntīlnire cu bătrīnul Dionisie, doar căacum chilia duhovni-cului romān rămăsese goală. Venise acolo ani la rīnd, pentru că īn apropiere de acest om sfīnt afla răspunsuri pe care niciuna din minţile luminate ale marelui său regat nu i le putea da. Regăsise īn el īnţelepciunea pe care ţi-o poate oferi doar Dumnezeu. Iar el de asta era īnsetat. Cīnd a auzit că povăţuitorul său a murit, Charles s-a grăbit la īnmormīntare, pentru că īn Muntele Athos călugării se īngroapă după o sin-gură zi. Părintele Dionisie a plecat dintre noi īn seara zilei de 11 mai a anului 2004. A doua zi dimineaţa, printre cei 200 de călugări prezenţi la īnmormīntarea marelui duhovnic romān s-a aflat şi el, Charles, Prinţ de Wales şi moştenitor al Coroanei Angliei.
62
Cu o lumīnare īn mīnă şi un baston alături, īmbrăcat īntr-un costum simplu, a fost surprins de un fotograf īn timp ce se reculegea. Casa Regală a Angliei īi aducea īn felul acesta un ultim omagiu unuia dintre ultimii sfinţi ai or-todoxiei, recunoscīndu-şi, tăcută, rădăcinile răsăritene. Cristian Curte (Formula As) ĪN CĂUTAREA PERFECȚIUNII de Eugen Laurian Am īncercat subordonarea, nebun fiind ca toți nebunii; atunci, să-mi spui, de ce doar unii primesc din ochii ei chemarea? Am zăbovit īn clarobscurul din jurul ei ca toți, ceilalții; te rog să-mi spui, de ce doar alții ajung să-i mīngīie conturul? Doar i-am promis, cu cerul, marea din prima zi a rugăciunii; atunci, să-mi spui, de ce doar unii ajung să-i simtă răsuflarea? Am căutat și-o conjunctură s-o lămuresc ca toți, ceilalții; te rog să-mi spui, de ce doar alții ajung să-i simtă dulcea-i gură? Pornit-am, Doamne, toți deodată īn căutarea Perfecțiunii; atunci, să-mi spui, de ce doar unii ajung s-o vadă despuiată? N-am īntīlnit vreo rezolvare nici la cei mici, nici la prea-nalții; te rog să-mi spui, de ce doar alții īi simt mireasma-mbietoare? Īn starea asta cam ciudată te rog să-mi spui, de ce doar unii?... De ce doar eu, din toți nebunii, n-ajung la pieptu-i niciodată? Hamletiana īntrebare īși creionează consecința: - De nu-ți acceptă stăruința ajung să cred că suflet n-are! *** Nebunilor ce vor Sublimul și vor doar Culmea și Superbul le spun, și lor, ce-a zis proverbul: - E plin de noi tot țintirimul! Din volumul ”Gravuri pe suflet” publicat la Editura Dacoromānă”TDC”, București, 2017 AGENTUL 533 Īn toamna anului 1939, Serviciul „S”(secret) condus de Mihail Moruzov (foto) a dat serviciilor de spionaj ale statului maghiar una dintre cele mai mari lovituri din istoria spionajului și contraspionajului romānesc. Pe scurt, Secția a II-a a Marelui Stat Major al Armatei Romāne a primit informația că spionajul militar ungar a primit ordin să organizeze īn Romānia o rețea clandestină de comunicații prin TFF (telegrafie fără fir) capabilă să transmită neīntrerupt informații īn caz de conflict. Profitīnd de ocazia ivită, Serviciul „S” a reușit să introducă īn cadrul Serviciului de spionaj militar maghiar un agent radio-telegrafist (cu indicativul „533”), care, după ce a fost instruit īn Ungaria, s-a īntors īn țară cu un aparat de radio-emisie pe unde scurte, „de dimensiuni mici, dar avīnd o perfecțiune tehnică remarcabilă”. Instalarea și punerea īn funcțiune a aparatului s-a făcut sub controlul Serviciului „S” romān și, conform instrucțiunilor primite de la Budapesta, convorbirile urmau să aibă loc de două ori pe săptămīnă. Pentru această ispravă, Agentul 533 a fost felicitat personal de către șeful Secției a II-a a Marelui Stat Major al Armatei Romāne, colonelul Titi Ionescu, care a declarat c㠄acest caz e unic īn istoria spionajului romānesc, cīnd un agent a reușit să inducă īn eroare īntreg Statul Major maghiar și să procure un aparat TFF, care va funcționa la Marele Stat Major al Armatei Romāne īn legătură directă cu marele stat major al armatei maghiare, fără știința lor”. Așadar, cine se află īn spatele acestui indicativ? Documentele de arhivă consultate nu fac referire directă la numele real al agentului, īnsă prin coroborarea cu altele putem susține că este vorba de o femeie, frumoasă, cu numele Iliana, născută la 24 noiembrie 1906 (sau 1908), fiica lui Adalbert Gheorghe și Iliana Dumbravă, de confesiune greco-catolică, deși unele indicii lasă să se īnțeleagă că Iliana ar fi avut și ascendență evreiască. Rezultă, de asemenea, c㠄Agentul 533” se afla de ceva ani īn serviciul Marelui Stat Major al Armatei Romāne (Secția a II-a), ea culegīnd informații din cercurile iredentiștilor maghiari. Pentru facilitarea
63
activității īn obiectivul maghiar, cei de la Marele Stat Major al Armatei Romāne i-au „aranjat” Ilianei un mariaj, la 23 mai 1926, cu Molnar Francisc-Dumitru, despre care contraspionajul romān avea date certe că era de mai multă vreme informator al Serviciului de spionaj maghiar. Relația cu „soțul” nu era īnsă tocmai ușoară, căci acesta avea patima băuturii. Mai știm că, īn anul 1929 „Agentul 533” a fost arestată de autoritățile maghiare sub acuzația de spionaj și apoi expulzată, probabil sub o identitate falsă. Supravegherea unui șef al spionajului maghiar din Romānia O altă misiune īn care a fost implicat „Agentul 533” a fost aceea a supravegherii lui Peter Kabok, născut la Caransebeș, unul din șefii spionajului maghiar din Romānia, acesta lucrīnd sub coordonarea Legației Ungariei de la București, avīnd ca acoperire calitatea de corespondent al unor ziare maghiare din Timișoara (īn perioada 1930-1938). Așadar, se poate afirma că Iliana (Gheorghe-Molnar) era o agentă experimentată īn toamna anului 1939, cīnd a primit noua misiune. Īn ceea ce privește plasarea stațiilor TFF pe teritoriul romānesc, serviciul de spionaj militar ungar s-a folosit de „Consulatul maghiar din Arad” și „Casa Maghiară a Grupului Etnic Maghiar din Timișoara”. La rīndul ei, Secția a II-a a MStM romān a īncredințat subcentrului informativ Timișoara misiunea de a „controla” această organizație de spionaj, īn care rolul principal i-a revenit Ilianei, care avea deja intrare la fruntașii iredentei maghiare. Astfel, după un filaj atent, „Agentul 533” a observat că dl. consul maghiar din Arad sosea des la Timișoara, fiind găzduit de dr. Gh. Ristics, secretarul general al Grupului Etnic Maghiar. Aici, respectivul avea dese īntīlniri cu fruntașii maghiari Mihail Mortzy (decedat īn anul 1943) și dr. Ludovik Takats. După ce a identificat īntreaga situație politică a mișcării iredentiste maghiare și a stabilit misiunea fiecăruia din Grupul Etnic Maghiar, „Agentul 533” a ajuns la concluzia c㠄șeful Serviciului de Informații maghiar din Transilvania era fie profesorul Mortzy, fie dr. Takats”. Pentru a-și camufla activitatea informativă, prof. Mortzy avea un magazin de cărți și articole bisericești. „Agentul 533”, care īl cunoștea personal pe Mortzy, l-a rugat să-i dea cărți spre a le vinde, contra unui comision, „pentru a-și cīștiga existența”. Prof. Mortzy a primit bucuros și astfel 533 a stabilit „o legătură trainică și de īncredere cu respectivul”. „Agentul 533” īl vizita zilnic la librărie, după cīteva luni devenind o intimă a acestuia, discutīnd probleme politice. Mortzy vedea īn agentul 533 (Iliana) „o stofă bună pentru a o recruta pentru Serviciul de informații maghiar”. Īncet, īncet, i-a cerut să-i aducă informații politice, asigurīnd-o c㠄nu-i vorba de spionaj”. Bineīnțeles, aceste informații erau prelucrate zilnic de șeful subcentralei Timiș a Marelui Stat Major al Armatei Romāne, care era informat zilnic cu desfășurarea misiunii. Īn cursul anului 1941, Mortzy a lucrat cu toată īncrederea cu „Agentul 533”, oferindu-i și onorarii īnsemnate. Īn toamna acelui an, „Agentul 533” a fost prezentat de prof. Mortzy lui dr. Ludovik Takats, acesta mărturisind c㠄este la curent cu activitatea sa”. Peste cīteva zile, Iliana a fost trimisă la Arad să ia legătura cu Gh. Kovacs, indicat de contraspionajul romān ca fiind șeful spionajului maghiar din Timișoara. Acesta a asigurat-o pe 533 că și el „īi știe foarte bine activitatea”. După un scurt instructaj, Kovacs i-a dat misiunea lui 533 să se ducă la uzinele IAR Brașov, unde „să se informeze despre un motor special de avion, construit acolo”. După 20 de zile, „Agentul 533” s-a īntors cu planurile respective, bineīnțeles false, pe care le-a predat lui Takats. Odată īndeplinită această misiune, Gh. Kovacs l-a anunțat pe „Agentul 533” că trebuie să treacă clandestin īn Ungaria unde urma să ia contact cu șefii spionajului maghiar. „Agentul 533” a refuzat „de formă”, dar a fost asigurată că această misiune īi va decide viitorul pentru toată viața. Centrul informativ al MStM romān de la Arad a aprobat și el misiunea. Iliana a trecut īn Ungaria, fiind preluată de comandantul postului de grăniceri din Dombegyhaza, un anume Fengves, care a condus-o la „cadrele Serviciului de Informații maghiar”. La Bekescsaba, 533 s-a īntīlnit cu cpt. Bela Orelli (Adlabert), șeful subcentrului local de spionaj. Aici, „Agentul 533” a fost instruită, īn linii generale, īn arta spionajului și īn „toate metodele posibile pentru procurarea informațiilor militare”. Revenită īn țară, Iliana a făcut un raport către Centrul din Arad al Secției a II-a a MStM romān īn care a descris īntreaga organizație maghiară din sectorul Batony-Dombegyhaza-Kevermes-Lohoshaza-Bekescsaba-Mezoberny. „Agentul 533 a reușit să depisteze toate bazele și posturile maghiare TFF cu care lucrau serviciile de spionaj maghiare” După această misiune, maghiarii i-au ordonat „Agentului 533” să nu mai ia contact direct cu prof. Mortzy și dr. Ludovik Takats, ci direct cu cpt. Bela Orelli, șeful subcentrului de informații din Bekescsaba. Orelli personal a chestionat-o pe Iliana, apoi a trimis-o la lt. col. Ianoș Racossy, șeful Marelui Stat Major din localitate, care a supus-o „unui test sever de verificare contrainformativă din toate punctele de vedere”. După trecerea testului, „Agentul 533” a fost transportată la Debrecen, la Centrul de spionaj al Marelui Stat Major maghiar care lucra exclusiv pe spațiul romānesc. După o
64
perioadă de instruire, cpt. Orelli și lt. col. Racossy au prezentat-o pe Iliana șefului de Stat Major al Serviciului Central de spionaj maghiar de la Budapesta. Cu această ocazie, „Agentul 533” a discutat cu col. Varady, care i-a spus că va fi instruită timp de 30 de zile ca radiotelegrafist. „Agentul 533” a īnceput pregătirea la Ciarda din Hortobagy. Īn același timp, īn acel loc, īntīmplarea a făcut să aibă loc manevre ale aviației de bombardament maghiare, prilej pentru Iliana de a „aprecia” īntreaga organizație a aviației maghiare, inclusiv numărul, tipul și raza de acțiune a tuturor avioanelor maghiare existente. Īn timpul instrucției īn radio cu specialiștii maghiari, „Agentul 533 a reușit să depisteze toate bazele și posturile maghiare TFF cu care lucrau serviciile de spionaj maghiare”. După ce a fost instruită și examinată, Iliana s-a īntors la Arad, fiind dotată cu cel mai nou tip de aparat TFF utilizat de maghiari. Īn Romānia, „Agentul 533” a fost felicitat personal de șeful Secției a II-a a Marelui Stat Major al Armatei Romāne, colonelul Titi Ionescu, care a afirmat c㠄acest caz e unic īn istoria spionajului romānesc, cīnd un agent a reușit să inducă īn eroare īntreg Statul Major maghiar și să procure un aparat TFF, care va funcționa la Marele Stat Major al Armatei romāne, īn legătură directă cu Marele Stat Major al Armatei maghiare, fără știința lor”. Tot referitor la acest caz, alte surse de arhivă arată că: „Prin informațiile cerute telegrafic de către Serviciul militar maghiar de informații s-au putut urmări intențiile militare ale Ungariei și īn ce grad era informat Serviciul maghiar de informații de deplasările corpurilor romāne de armată [informație deosebit de importantă īn condițiile īn care Romānia īși camufla rezervele militare suspectīnd Ungaria că făcea același lucru pentru un atac contra noastră]. Acest aparat a funcționat pe tot timpul desfășurării războiului, inclusiv după 23 august 1944, pīnă la prăbușirea militară a Ungariei, reușind să inducă īn eroare, prin informațiile fictive furnizate, operațiunile militare maghiare”. La Serviciul „S”(ecret) romān, postul clandestin de radio-emisie din Caransebeș era cunoscut sub indicativul „Mironescu”. De pildă, la 13 noiembrie 1940, Serviciul „S” (devenit īntre timp SSI – Serviciul Special de Informații) face următoarele precizări: „Īn toamna anului 1939, Serviciul S a introdus un agent īn cadrul Serviciului de spionaj maghiar, cunoscīnd faptul că Marele Stat Major ungar din Budapesta era preocupat de organizarea unei rețele de comunicații informative care să poată funcționa neīntrerupt īntre Ungaria și Romānia īn cazul unui conflict armat, īnființīnd īn acest sens īn Romānia un număr de posturi clandestine de emisie recepție radio telegrafice. Astfel, agentul romān a fost angajat ca informator radio-telegrafist. A fost trimis la Budapesta la un curs de radio-telegrafie. S-a īnapoiat īn iunie 1940 cu un aparat de radio-emisie, pe unde scurte, care deși de dimensiuni mici avea o perfecțiune tehnică remarcabilă. Instalarea și punerea īn funcțiune a aparatului s-a făcut (...) sub controlul Serviciului S romān. Conform instrucțiunilor de la Budapesta, convorbirile urmau să aibă loc de două ori pe săptămīnă (…). La 5 iunie 1940, agentul s-a dus la Seghedin, unde a luat legătura cu agentul vamal Cobor, apoi cu cpt. Szökey, care a condus-o la col. Marosy Dezsö (nume fictiv). A stat 6 zile. (…) La 14 octombrie 1940, agenta a mers din nou la Seghedin, unde col. Marosy īși schimbase numele. Aici, agenta i-a spus că l-a recrutat și pe Boica șeful Poliției [din Caransebeș], care este omul meu și care īmi procură informații și-mi asigură protecție”. Īn iunie 1940, „col. Marosy Dezsö” s-a confiat „Agentului 533” (Ilianei) că īntre Ungaria și Germania exista o convenție secretă cu următorul conținut:  Cel mai tīrziu īn primăvara anului 1941, Germania va ceda Ungariei vechile frontiere din anul 1914;  Īndepărtarea regelui Carol al II-lea;  Gardiștii o să conducă țara ca să nu aibă timp să se agite pe chestiunea dezmembrării țării, căci germanii au nevoie de țiței;  Armata Romānă să fie demobilizată pentru a nu constitui un obstacol la un moment dat;  Īntărirea Armatei germane īn Romānia pentru a prelua conducerea și a evita revoluția;  Dacă ar izbucni revoluția īn Romānia īnainte de īnfrīngerea Angliei, scontată pentru primăvara anului 1941, Ungaria va ocupa imediat vechile ei teritorii. Amplasarea la Caransebeș a postului clandestin de radio, mai exact īn stațiunea Teiuș, nu a fost o decizie īntīmplătoare. Aici veneau frecvent la „refacere” sau „īn vizite la rude” Peter Kabok, șeful Serviciului Secret de la Legația Ungariei la București, și alte cadre ale spionajului ungar. Īn realitate, toți utilizau stația radio a Ilianei la transmiterea īn Ungaria a informațiilor culese. Pe de altă parte, Peter Kabok era monitorizat de contraspionajul romān și pentru īntīlnirile sale cu agenții spionajului sovietic din Romānia. La 12 august 1942, comisarul Dumitru Boica, șeful Siguranței din Caransebeș (omul Ilianei) a raportat Centralei că la Teiuș a sosit Peter Kabok și familia. Că acesta avea īntīlniri dese cu persoane aflate īn evidența contraspionajului romān ca făcīnd spionaj
65
pentru Ungaria. Printre ele se număra și „familia Molnar”, adică Francisc-Dumitru și Iliana. Siguranța romānă mai menționa c㠄Dumitru este romān/evreu maghiarizat, născut īn comuna Chistag (jud. Bihor), dezertat īn Ungaria, s-a īntors și s-a căsătorit cu Iliana, din comuna Butani, jud. Bihor” (īntr-un alt document se afirmă că Iliana s-ar fi născut īn comuna Ghelari, jud. Hunedoara, n.n.). De precizat că de existența postului clandestin de radio de la Caransebeș (Teiuș) știau și Traian Borcescu, șeful Secției Contrainformații, și maiorul Ioan Bălteanu, șeful Secției a IV-a Contraspionaj din SSI. Maiorul Aurel Maniu fiind ofițerul desemnat de Secția a II-a MStM romān (din Timișoara) pentru a ține contactul direct cu Iliana (Agentul 533). Pentru acoperire, Iliana acționa conspirat, avīnd, se pare, numele de Elisabeta Tivadar, „lucrīnd și printr-un colonel de la MStM”, căruia i se spunea „Agronomul” (sub acest conspirativ lucra Nicolae Petrașcu, șeful Biroului minorități din Secția Contraspionaj a SSI). Această reușită spectaculoasă a serviciilor secrete romānești din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ce are īn prim-plan o femeie (Iliana Gheorghe), este susținută și de un raport din august 1942, īn care SSI raporta că la acea dată pe teritoriul țării se aflau „un număr de peste 40 de agenți ai Centralei din Budapesta, dotați cu aparate de radio-emisie pentru transmiterea informațiilor. Toți acești agenți sunt conduși și plătiți de către Serviciul de spionaj, prin Legația din București – Biroul Atașatului Militar [Endre Bartha], unde funcționează rezidenții de spionaj. Prin modul de răspīndire al acestor agenți pe teritoriu se caută să se formeze din timp de pace o vastă rețea de spionaj care să poată să activeze nestingherită īn caz de război [maghiaro-romān]”. SSI detalia apoi o listă cu aparate de radio-emisie īntrebuințate de Serviciul de spionaj maghiar pe teritoriul Romāniei și descoperite de contraspionajul nostru, astfel: „Cpt. Ertl, Lugoj; Szabo, Satu-Mare; Caransebeș (dublat de Serviciul nostru, se lucrează cu el camuflat); Galați (dublat de Serviciul nostru, se lucrează cu el camuflat); Ana Moroșan, București; București (dublat de Serviciul nostru, se lucrează cu el camuflat); Gyorfy Margareta, Arad; Galați (dublat de Serviciul nostru, se lucrează cu el camuflat); Gonda Gheorghe, Cernăuți, īn cercetare; Szegedi Iosif, Iași, īn cercetare; Hauc Iosefina, Simeria Nouă, īn cercetare”. Aceasta este, pe scurt, povestea neștiută a unei eroine. Și pentru ca lecția să fie completă, din documente rezultă c㠄Agentul 533 a predat toate sumele primite din partea Statului Major Maghiar, refuzīnd și orice premiu oferit de Armata noastră”. Mai trebuie spus că, īncă din timpul războiului, īntre eroina noastră și comisarul Dumitru Boica, șeful Siguranței din Caransebeș, s-a īnfiripat o poveste de dragoste, iar, īn final, Iliana a divorțat de Molnar și s-a căsătorit cu Boica, care rămăsese văduv cu doi copii mici. Surse: Arhivele Naționale ale Romāniei, inventarul nr. 2379, Serviciul Special de Informații – Președinția Consiliului de Miniștri, 1920-1946. Arhiva Serviciului Romān de Informații, dosarele nr.: 2659, 5421, 5514, 5842, 5358, 5388, 8343, 5422, 5465, 5575, 5362.
RAPORTUL DEPARTAMENTULUI DE STAT AL S.U.A. DESPRE ROMĀNIA ANALIZEAZĂ CORUPȚIA, JUSTIȚIA ȘI PROTESTELE Raportul Departamentului de Stat al SUA despre Romānia analizează corupția, justiția și protestele din țara noastră. Astfel, Departamentul american de Stat al Statelor Unite ale Americii (SUA) notează īn raportul despre respectarea drepturilor omului īn Romānia, anul trecut, că legea prevede pedepse penale pentru oficialii corupți, īnsă īn ciuda numeroaselor condamnări la nivel īnalt, corupția rămīne o problemă răspīndită. Documentul precizează că īn 2017 au existat numeroase cazuri de corupție la nivelul Guvernului, iar mita este des īntīlnită īn sectorul public. Īn raport se mai arată că īn Romānia, legile nu au fost mereu implementate eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au implicat īn acte de corupție fără să fie pedepsiți. Imunitatea față de declanșarea urmăririi penale deținută de actuali și foști membri ai cabinetului, care erau și membri ai Parlamentului, au blocat uneori anchetele, se arată īn raportul asupra situației drepturilor omului. De exemplu, Parlamentul l-a scăpat pe Eugen Bejinariu de urmărirea penală. Un alt domeniu unde Romānia este criticată este libertatea de exprimare, inclusiv a presei. Departamentul de Stat citează ONG-uri care au observat politizarea excesivă a presei, mecanisme corupte de finanţare și politici editoriale subordonate intereselor patronilor. Nici faptul că ministrul de interne Carmen Dan a īntocmit o aşa-zis㠄listă neagr㔠cu jurnalişti care au suținut protestele față de guvern nu le-a scăpat diplomaților americani. Raportul notează că există īn Romānia două mari televiziuni (Antena 3 și Romānia TV) controlate de oameni de afaceri care sunt susținători vocali ai guvernului. Acestea au relatat incorect manifestaţiile antiguvernamentale, precizează Departamentul de Stat. Ministrul Carmen Dan figurează īn raportul Departamentului de Stat privind situația drepturilor
66
omului īn Romānia īn 2017 la capitolul „libertatea de expresie”. Diplomații americani notează că īn timpul unei conferințe de presă din februarie 2017, Carmen Dan i-a nominalizat pe cīțiva ziariști, pe care i-a acuzat că sprijină protestele de stradă antiguvernamentale. Īn ceea ce privește īnchisorile, raportul menționează că īn continuare supraaglomerarea și condițiile care nu īntrunesc standardele internaționale, īn timp ce abuzurile asupra deținuților continuă să fie o problemă. Cu toate acestea, se construiește cea mai luxoasă īnchisoare din Romānia. Ea va fi ridicată līngă București, īn localitatea Pantelimon, va costa 20 milioane de euro, iar banii vor veni de la bugetul de stat și din fonduri europene. Īn justiție, este menționată activitatea echilibrată a CSM și faptul că DNA și-a continuat anchetele asupra oficialilor de rang īnalt. Īntīrzierea proceselor se datorează de multe ori lipsei de resurse adecvate. Nu există deținuți politic. De asemenea, Departamentul de Stat notează că, potrivit legilor īn vigoare īn 2017, inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție, au dreptul de a fi informați prompt și īn detaliu despre acuzațiile care li se aduc și au dreptul la un traducător, dacă e cazul. Nu īn ultimul rīnd, raportul notează că violenţa asupra femeilor, inclusiv īn rīndul celor căsătorite, a continuat să reprezinte o problema serioasă pe care guvernul nu a gestionat-o cum trebuie. Totuși, cei acuzați de violență domestică ar putea fi monitorizați cu brățări electronice; Există deja un proiect de lege, depus īn Parlament. Raportul complet, care are 38 de pagini și detaliază fiecare aspect al domeniilor ce țin de respectarea drepturilor omului și statului de drept. CE ĪNSEAMNĂ, DE FAPT, SUSPENDAREA TESTELOR NUCLEARE DE COREEA DE NORD Coreea de Nord renunţă la testele nucleare şi cu rachete, potrivit agenţiei de presă de stat, care transmite şi că liderul de la Phenian, Kim Jong-un vrea să īnchidă şi situl nuclear Punggye-ri. Potrivit agenţiei de stat nord-coreene KCNA, citată de site-ul agenţiei sud-coreene Yonhap, Coreea de Nord renunţă la testele nucleare, īncepīnd cu data de 21 aprilie. Īn plus, Kim Jong-un anunţă că va īnchide şi situl nuclear Punggye-ri, unde au fost efectuate şase teste nucleare, din 2006 şi pīnă īn prezent. Decizia de a suspendat testele nucleare și cu rachetă a fost făcută īn timpul unei ședințe a conducerii Partidului Muncitoresc din Coreea de Nord. Īntr-o declarație citată de agenția de stat KCNA, Kim Jong-un a spus că nu mai sunt necesare testele nucleare, pentru că a fost obținute „denuclearizarea”. Deși liderul de la Phenian a anunțat că va īnchide situl nuclear, nu există dovezi că urmează să se „descotoroseasc㔠de armele nucleare deja existente, notează BBC. Analistul Ankit Panda remarcă faptul că această concesie a Coreei de Nord vine īnaintea mult anticipatelor summit-uri cu Coreea de Sud și SUA. Pentru Kim Jong-un, summit-ul cu președintele SUA este īn sine un premiu, pentru că este ceva ce nici tatăl sau bunicul său nu au reușit să facă. Ceea ce Coreea de Nord pierde prin suspendarea testelor nucleare este mai nesimnificativ, comparat cu ce are de cīștigat Kim Jong-un prin īntīlnirea cu Donald Trump, crede analistul. Īn ceea ce privește testele nucleare, declarația de sīmbătă arată clar că motivul pentru care Kim Jong-un suspendă voluntar testele nucleare și īnchide situl nuclear Punggye-ri este acela că el simte că țara sa și-a perfecțioant capabilitatea de a crea arme nucleare. ETIMOLOGII
Clanţa se cheamć clanţć fiindcć face “clanţ”. Serios.
Oricīt de neaoş ar pćrea, mujdei vine din francezć, de la mousse d’ail (spumć de usturoi). Sć nu vć mai prind, aşadar, spunīnd “mujdei de usturoi”.
Cravata a fost iniţial croatć, fiindcć o purtau mercenarii croaţi din armata lui Ludovic al XIII-lea, pe la o mie şase sute.
Şmecher vine din germanć, de la Schmecker, care era degustćtorul de vinuri. Actualii şmecheri, sćracii, nu fac diferenţa īntre Veuve Clicquot şi cćpşunicć de Vīrteşcoiu. ( Vīrteşcoiu is a commune located in Vrancea County. It is composed of six villages: Beciu, Faraoanele, Olteni, Pietroasa, Rīmniceanca and Vīrteşcoiu)
Chirpiciul vine tocmai din Persia, unde īnsemna cćrćmidć.
A dezmierda vine din latinć, de la dismerdare, adicćtelea a şterge la cur. Pentru cć mamele pruncilor lui Traian aşa-şi dovedeau afecţiunea.
Oraşul Giurgiu se chema pe vremuri San Giorgio, cć-l īnfiinţaserć nişte genovezi aventuroşi care fćceau comerţ. Tot mai bine decīt oraşul de vis-ą-vis, care s-a transformat din Sexaginta Prista īn Ruse.
Pogćcile (nişte turte foarte simple, rustice, din grīu sau mćlai) au ajuns la noi prin austrieci, care le ziceau Pogatschen, dar se trag din focaccia italianć, care vine de la focus, care īnseamnć mijloc, centru, buric. Buricul casei era cuptorul. Voilą.
Tradiţionala damigeanć vine din franţuzescul damme-Jeanne, adicć tanti Ioana. Īn Argentina i se zice şi acum dama Juana, īn timp ce englezii au fćcut-o demijohn, iar Vestul sćlbatic a transformat-o īn jimmyjohn.
Jobenul se cheamć joben fiindcć un nene pe nume Jobin īl vindea pe vremea cīnd īncć nu era limpede cum ar trebui sć se cheme īn romāneşte.
Memoria colectivć a avut de ales īntre numele pćlćrierului şi “ţilindru”, care sunć ca curul. DAR " JOBIN " :
Cuvinte provenite de la numele unor oameni celebri Cuvīnt
Semnificație
Numit după
adidași
īncălțăminte comodă de sport
Adolphe (Adi) Dassler (1900-1959), un cizmar german
67
algoritm
Sistem de reguli, simboluri și operații pentru efectuarea de calcule
al-Horezmi (c.780-c.850), matematician arab
barem
culegere de tabele conținīnd calcule gata făcute
Bertrand Franēois Barrčme(1640-1703), matematician francez
boicot
Interdicție declarată īmpotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat etc
Charles Cunningham Boycott(1832-1897), proprietar irlandez
Braille
sistem de scriere pentru orbi
Louis Braille, (1809-1852), pedagog francez. Inventatorul alfabetului pentru orbi
Caesar
Titlu dat īmpăraților romani după numele lui Caius Iulius Caesar
Caius Iulius Caesar(100-44 i. Hr.), impărat roman
casanova
aventurier
Giovanni Jacopo Casanova de Seingalt (1725-1798), aventurier italian
dalie
Plantă ornamentală, gherghină, leurdină
Anders Dahl (1751-1789), botanist suedez
derbi
1) Cursă anuală de cai īn vīrstă de trei ani. 2) Īntrecere sportivă de mare importanță
Edward Stanley, al 12-lea conte de Derby (1752-1834)
diesel
motor cu ardere internă la care combustibilul se aprinde datorită temperaturii īnalte a aerului comprimat de piston
Rudolf Diesel (1858-1913), inginer german
doberman
rasă de cīini de pază și de companie
Friedrich Ludwig Dobermann(1834-1894)
draconic
excesiv de sever, foarte aspru
Dracon (sec. 7 ī. Hr. ), legiuitor atenian
drezină
vehicul (deschis) pentru transporturi
Karl Friedrich Drais, baron von Sauerbronn
ușoare pe o linie ferată, Vagonetă
(1785-1851), inginer german
fermiu
Element chimic transuranic, produs pe cale artificială
Enrico Fermi (1901-1954), fizician american de origine italiană
ghilotină
1. Instrument de decapitare, constīnd dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gītul celui condamnat. 2. (Poligr.) Mașină de tăiat hīrtia
Joseph Ignace Guillotin (1738-1814), medic francez care a propus utilizarea acesteia in anul 1789 ca
fiind mai umană decat spanzurarea
huligan
Persoană care comite acte de huliganism
Patrick Hooligan, hoț și tīlhar de origine irlandeză
iulie
A șaptea lună a anului; luna lui cuptor
Gaius Iulius Caesar (100-44 ī. Hr.)
jacuzzi
mic bazin de jeturi de apă sub presiune, care creează vīrtejuri relaxante
Roy Jacuzzi și Candido Jacuzzi (1903-1986), inventori americani
joben
Pălărie īnaltă, cilindrică
Jobin, pălărier francez stabilit īn București la mijlocul sec. 19
lavalieră
Cravată īnnodată ca o fundă și cu capetele lăsate īn jos
Louise Franēoise de la Valličre(1644-1710), amanta regelui Ludovic al XIV-lea al Franței
linșa
A ucide pe cineva fără judecată (de către o mulțime)
William Lynch (1742-1820), căpitan american
macadam
Drum pavat cu piatră măruntă
John Loudon McAdam(1756-1836), inginer scoțian
machiavelic
duplicitar, fals, fariseic, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean
Niccolņ Machiavelli (1469-1527), om politic, scriitor și istoric italian
magnolie
Nume dat unor arbori exotici cu flori frumoase, mari, albe sau roșii, plăcut mirositoare
Pierre Magnol (1638-1717), botanist francez
mansardă
Īncăpere de locuit situată direct sub acoperișul unei
Franēois Mansart(1598-1666), arhitect francez
68
case
marghiloman
Cafea turcească fiartă cu rom sau cu coniac
Mihail Marghiloman, prefect al poliției din București īntre 1861-1863
masochism
Perversiune sexuală, care constă īn a căuta plăcerea īn durere
Leopold von Sacher-Masoch(1836-1895), romancier austriac
mausoleu
Monument funerar ridicat īn memoria unei persoane ilustre
Mausol (377-353 ī. Hr.), rege din Caria īn Grecia antică
napoleon
Veche monedă franceză de aur īn valoare de 20 de franci, cu efigia lui Napoleon I și, mai tīrziu, cu cea a lui Napoleon al III-lea
Napoleon I Bonaparte (1769-1821) și Napoleon al III-lea(1808-1873)
nicotină
Substanță toxică sub formă de lichid incolor, uleios, extrasă din tutun
Jean Nicot (c.1530-1600), ambasador francez īn Portugalia
pasteurizare
A steriliza prin īncălzire de obicei pīnă la o temperatură de 60-70 ŗC și apoi prin răcire bruscă (pentru a preveni alterarea)
Louis Pasteur (1822-1895), chimist francez
patefon
Fonograf asemănător gramofonului, dar fără pīlnie de rezonanță
frații Émile Pathé (1860-1937)și Charles Pathé (1863-1957), ingineri francezi
pubelă
recipient portabil pentru resturile menajere
Eugčne René Poubelle (1831-1907), prefect al Parisului
recamier
studio
Jeanne Franēoise Julie Adélaļde Bernard, Madame de Récamier (1777-1849), proprietara unui salon celebru la Paris
renglotă
varietate de prun cu fructe mari, sferice, galbene-verzui sau roșcate; fructul īnsăși
regina Claude a Franței (1499-1524)
sadism
Cruzime anormală, exagerată, plăcere patologică de a
chinui. Perversiune constīnd īn asocierea plăcerii sexuale cu acte de cruzime
Marchizul de Sade, (1740–1814), scriitor francez
sandvish
Tartină Două felii de pīine, așezate una peste alta, īntre care se pune un aliment rece (unt, salam, jambon, brīnză, etc.)
John Montagu, al 4-lea conte Sandwich (1718-1792), diplomat englez
savarină
Prăjitură preparată din aluat moale, care se īmbibă cu sirop și cu lichior sau rom, garnisită cu frișcă bătută, gem sau marmeladă și coaptă īn forme speciale
Anthelme Brillat-Savarin(1755-1826), magistrat, gastronom și scriitor francez
saxofon
Instrument muzical de suflat din alamă, de forma unui tub conic īndoit
Antoine Josephe "Adolphe" Sax(1814-1894), creator de instrumente muzicale belgian
siluetă
Imagine a unei ființe, a unui lucru etc. care se proiectează ca o umbră pe un fond luminos Talie zveltă, bine proporționată
Etienne de Silhouette (1709-1767), ministru francez de finanțe
șrapnel
Obuz īncărcat cu gloanțe, a cărui explozie poate fi reglată
Henry Shrapnel (1761-1842), ofițer de artilerie englez
Șovin(ism)
atitudine politică ce constă īn afirmarea dușmănoasă a superiorității unei națiuni asupra altora, īn manifestarea rasismului și a exclusivismului național
Nicolas Chauvin, un personaj al sec. 19
tontină
asociație īn care fiecare membru contribuie la creșterea unui fond comun, din
Lorenzo Tonti (1635-1690), bancher napolitan
69
care se plătesc anual supraviețuitorilor rente crescīnde
vermorel
Aparat portativ folosit la stropitul plantelor cu soluții speciale de combatere a dăunătorilor
Victor Vermorel (1853-1927), inventator francez
vernier
cară gradată suplimentară trasată pe cursorul unor instrumente sau aparate de măsură, care permite citirea unor fracțiuni de diviziuni din scala principală; nonius
Pierre Vernier (1580-1637), matematician francez
vespasiană
Closet public (pentru bărbați) pisoar public suprateran
Titus Flavius Vespasianus (9-79), īmpărat roman
zepelin
Balon dirijabil de mari dimensiuni, cu un īnveliș rigid de metal și cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen
Ferdinand von Zeppelin(1838-1917) conte german
DUPĂ CE PLEACĂ DIN RUSIA, UN ĪNALT OFICIAL CHINEZ VIZITEAZĂ ROMĀNIA Un īnalt responsabil chinez din domeniul securităţii, Guo Shengkun, va participa la o reuniune internaţională īn Rusia, după care va efectua vizite īn Romānia şi Polonia, īn perioada 23-30 aprilie, a anunţat luni purtătorul de cuvīnt al Ministerului de Externe chinez, Lu Kang, citat de Xinhua, potrivit agerpres. Guo, care este membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (CPC), membru al Secretariatului Comitetului Central al CPC, şi şef al Comisiei pentru afaceri politice şi juridice a Comitetului Central, va participa la cea de-a 9-a reuniune internaţională a īnalţilor reprezentanţi pe probleme de securitate īn Rusia, a indicat acelaşi purtător de cuvīnt. Cea de-a 9-a reuniune internaţională a reprezentanţilor de rang īnalt responsabili cu problemele de securitate va avea loc la Soci – staţiune pe coasta rusă a Mării Negre – īn perioada 24-26 aprilie, precizează site-ul oficial al Serviciului Securităţii Federaţiei Ruse. Guo va efectua de asemenea vizite īn Romānia şi Polonia, īn calitate de trimis special al preşedintelui chinez Xi Jinping, potrivit diplomatului chinez.
DOGMA ORIGINII LATINE A POPORULUI ROMĀN ECRANEAZĂ ADEVĂRATA NOASTRĂ IDENTITATE
Ca o atenționare plină de jale a demnității rănite poezia īși are rostul ei. Felicitări celui care a scris-o, mulțumiri celor care o vor răspīndi, dar fără a trăi cu adevărat ideea că reprezentăm Tradiția Primordială, Vatra Tradiției Primordiale, singurul fapt ce ne conferă dreptul de a ne afirma cu demnitate punctul de vedere īn lume, șansele noastre de dăinuire diminuează de la o zi la alta. Vă rog rețineți faptul că Vlahii sunt īnscriși īn toate Cărțile Sacre ale omenirii īncepīnd cu Rig-Veda. Dogma originii latine a poporului romān ecranează adevărata noastră identitate, iar pentru recuperarea ei am adresat de curīnd domnului profesor Adrian Papahagi următoarele două mesaje: Stimate domnule profesor Adrian Papahagi Sīmbătă, 14 aprilie 2018, veți vorbi la Arad despre cenzură, ocazie excelentă pentru a vorbi și despre faptul că a fost cenzurat mesajul Psalmului 109, la īnceput din nepricepere, iar īn zilele noastre cu bunăștiință. Mulți nu se pricep nici azi, dar sunt și destui, care mențin lumina sub obroc, deși au cea mai īnaltă pregătire īn domeniu. Un articol despre Psalmul 109 am publicat īn trei reviste și cu toate acestea nimeni n-a avut curajul să formuleze un punct de vedere: PRO sau CONTRA. Au aruncat, nu asupra mea, ci asupra problemei cenzura tăcerii, īn timp ce creștinii sunt asasinați cu sutele de mii. Sper ca īn conferința de la Arad să vă referiți īntr-o formă sau alta la acest articol devenit de trei ori public. Cel mai bine se citește īn revista UNIVERS STRATEGIC Nr.3/2017 (http://iss.ucdc.ro/revista-pdf/us31.pdf, pagina 275). Nu mai puțin important este și articolul de la pagina 280, despre semnificația adevărată a cīrjei arhierești, pe deplin definită, atīt prin cīrja purtată de Sfīntul Bernard de Clairvaux, cīt și de cīrja purtată
70
de Sfīntul Antim Ivireanu. Sper să ne vedem cu bine la Arad George Liviu Teleoacă Stimate domnule profesor Adrian Papahagi Cu privire la identitatea neamului romānesc noi continuăm să vehiculăm dogme elaborate din motive politice (politicianiste) cu două secole īn urmă cenzurīnd furibund cu dispreț și batjocorire toate dovezile care duc spre adevărul adevărat. Cīnd veți vorbi la Arad despre CENZURĂ vă rog să deschideți drumul īndreptării erorilor, care ne duc la pieire, după cum foarte bine se vede. Dacă atrium latin se trage din vatr(ium) romānescul vatră, iar lapida din lespedea, cuvīnt romāno-albanez prelatin, fiți sigur că sunt multe alte cuvinte care se adaugă la acestea īn aceeași manieră. E totuși prea mult să se spună că sunt īnaintașii noștri de pe aceste pămīnturi, dar că romānii nu au nici o legătură cu purtătorii culturii Gumelnița sau Cucuteni (https://www.youtube.com/watch?v=j7YC2G5jfWQ min.3;20). E totuși mult prea mult de vreme ce Gugulanii din Hațeg au purtat frecvent, mai poartă și azi, opregul atestat īn civilizația Vinča, dar și īn civilizația Hamangia. De prea multă vreme UBB cenzurează, UAD - Cluj Napoca cenzurează pentru a mai vorbi doar la modul abstract despre cenzură, fără a ne referi īn mod salvator la ceea ce putem repara īn propria ogradă. Demersurile pentru recuperarea adevărului au un īntreg istoric și doar cu cīteva zile īn urmă, īnainte de a afla de Conferința DIALOGOS de la Arad, de sīmbătă, 14 aprilie 2018, am trimis și la Cluj-Napoca următorul răspuns: Am īnțeles, fiindcă nici nu era greu. Dar ce ne puteți spune despre agenda domnului Dragnea sau despre viziunea sa? Cīt despre Academia Romānă situația este clară: A rămas tot la dogma de secol XVIII-XIX privind originea latină a romanității și pe această linie se īnscrie și discursul serenisim al distinsului președinte abia ales, īn ciuda faptului că Lupa Capitolină spune cu totul altceva. Recent, īn ianuarie 2018, īn emisiunea REALITATEA SPIRITUALĂ realizată de George Grigoriu (https://www.youtube.com/watch?v=V7eKq6Oc4Hk), domnul profesor a uitat să includă īntre limbile sacre, atīt sanscrita, cīt și limba besilor, deși limba bessilor a fost pe deplin atestată la Mīnăstirile Creștine din Sinai, dar și īn Constantinopol, unde Bessi au ridicat propria lor mīnăstire. Aaa! Cine sunt Bessi? Sunt Blasii, că alții nici nu pot fii, iar argumentele curg cu duiumul. Īn spiritul acestei dogme a latinității, ce pare de neclintit, a urmat apoi și emisiunea realizată la Iași, tot īn ianuarie 2018, privind Identitatea Romānească (https://www.youtube.com/watch?v=j7YC2G5jfWQ), emisiune care este un amestec sublim de adevăr istoric și tăinuire subtilă concentrată īn acel „suntem un popor european extrem de interesant”, „extrem de interesant” putīnd fi un eufemism pentru NAȚIUNEA MATCĂ A UNIVERSULUI INDO-EUROPEAN ȘI NU NUMAI. Ferdinand de Saussure īi spune „etnitism primitiv”, iar filosofia de limbă germană vehiculează īn acest sens conceptele „urvolk”, respectiv „urheimat”, iar școala antropologică a lui Wilhelm Schmidt „urmonotheismus”. Nici Pentru Maior n-a fost mai puțin elocvent, cīnd a spus „... dacă este a grăi oblu, limba romānă este muma celei latinești” īn cartea sa tipărită la Pesta īn anul 1812 cu litere slavone. Citatul se găsește la pag.316, chiar primul aliniat de sus. Īi dăm dreptate domnului Rector UBB, azi Președintele Academiei Romāne cīnd spune că istoricii adevărați trebuie să recurgă la izvoarele primare. Ca urmare īl și rugăm să ia īn considerare și izvoarele primare puse īn evidență de autodidacți, fiindcă adevărurile spuse doar pe jumătate nu sunt adevăruri, ci ne-adevăruri, iar istoria nu poate deveni un pat al lui Procust, care să elimine multe alte mărturii oferite de izvoarele primare. Oare ce s-a făcut cu izvoarele primare puse īn evidență de Nicolae Densușianu, deci ce s-a făcu cu toate trimiterile bibliografice din DACIA PREISTORICĂ? Īntreb, fiindcă astăzi tehnologia informației a progresat enorm. Chiar nu s-a găsit nimic bun īn argumentația rigurosului jurist? Pe de altă parte Cambridge History of India, Vol.I apărut īn anul 1922 arată că zona carpato-danubiano-pontica reprezintă vatra de pornire a arienilor vedici, așa cum, anterior mai arătaseră Griogore Buțureanu prin dizertația sa susținută īn Academia Romānă pe la anul 1896 sau Teohari Antonescu īn Dacia, patria primitivă a popoarelor ariane. Ulterior au apărut alte lucrări īntre care cele ale Marjiei Gimbutas, dar și anchetele de teren realizate azi de revista FORMULA AS. Prin coroborarea datelor acumulate se ajunge la concluzia că Romānia reprezintă VATRA TRADIȚIEI PRIMORDIALE, iar acest adevăr nu mai poate fi eclipsat de dogma romanizării Daciei la care se adaugă o doua dogmă, cea a influenței slave. Nu ne dă voie nici Teofilact Simocata, nici Florin Curta și nici Sorin Paliga. ĪN NUMELE ADEVĂRULUI ȘTIINȚIFIC CER ȘI CEREM ACADEMIEI ROMĀNE ETALAREA PUBLICĂ A ACESTOR IZVOARE PRIMARE ȘI IMPLICIT DEZBATEREA LOR ĪN VĂZUL LUMII. ATENȚIE !!! Uniunea Europeană și derularea globalizării nu pot evolua eficient fără recuperarea Centrului Spiritualității Universale. Dacă se află īn
71
Romānia sau oriunde īn altă parte el trebuie recuperat. Aici nu se pune problema de īnvingători și īnvinși, ci problema adevărului ce poate fi susținut cu dovezi, cu probe, așa īncīt avem nevoie de o dezbatere complectă și la vedere. O dezbatere īn văzul īntregii lumi, fiindcă multe alte academii europene mai cred īn dogma latinizării. Se va porni din neolitic, atunci cīnd s-au pus bazele Tradiției Primordiale așa cum a fost definită de René Guénon, dar ajungīnd și la iller-geții și iller-cavonii din Spania, precum și la Volsgii din Lațiu sau la simbolistica și limba etruscă descifrată de Mel Copeland, apoi la Letii, Veletii și Venetii răspīndiți īn toată Europa, pentru a-i descoperi pe cei numiți Valac-Hilyah īn Rig-Veda. TOATE ȘTIINȚELE SE CER A FI UP-DATATE și cu respectul desăvīrșit cuvenit fiecărui rang să PUNEM CĂRȚILE PE MASĂ ! TREBUIE, ALTFEL VOM PIERI, SPUNEAU CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU și NICOLAE IORGA pe la anul 1904. Sper să ne vedem cu bine la Arad Cercetător George Liviu Teleoacă La mulți ani! NUCII ĪNFLORESC ĪN NOAPTEA
DE SF. GHEORGHE Sărbătoarea Sfīntului Gheorghe este considerată şi data care anunţă īnceputul verii pastorale, tot aşa după cum cea a Sfīntului Dumitru (26 octombrie) marchează īncheierea ei. O credinţă populară spune că nucii īnfloresc doar īn noaptea de Sfīntul Gheorghe, iar cei care văd florile au parte de noroc tot anul. De asemenea, comorile īngropate pot ieşi la suprafaţă, īn acea noapte. Cei care văd florile de nuc sīnt fericiţi şi sănătoşi Sfīntul Gheorghe a devenit ocrotitor spiritual al mai multor ţări, regiuni şi oraşe, chipul său fiind binecunoscut, arătīndu-l ucigīnd balaurul, fiind zugrăvit pe steagul de luptă al marelui voievod Stefan cel Mare, sanctificat de Biserica Ortodoxă Romānă. Ca orice mare sărbătoare creştină, sărbătoarea Sfīntului Gheorghe a iscat obiceiuri şi credinţe populare. Astfel, se spune că īn noaptea de Sfīntul Gheorghe īnfloresc nucii. Cei care reuşesc să vadă aceste flori foarte frumoase sīnt feriţi de rele, blesteme, vrăji şi boli, sīnt fericiţi, iubiţi şi veseli īntregul an, pīnă la sărbătoarea de Sfīntul Gheorghe din anul următor. De asemenea, nu puţini sīnt aceia care au convingerea că, īn noaptea de 23 aprilie, vechile comori īngropate de barbari şi de turci īşi fac simţită prezenţa. La ţară mai ales, bătrīnii sīnt convinşi că acest lucru nu e doar legendă. Īn noaptea de Sfīntul Gheorghe, comorile ies din pămīnt sub forma unor limbi de foc. Dacă se nimereşte să fii prin apropiere şi să vezi focurile, poţi afla locul unde au fost ascunse comorile. Tot legat de această dată există superstiţia că, dacă ziua de Sfīntul Gheorghe cade īn post, tot anul laptele vacilor şi al oilor va fi slab. Nu oricine poate vedea florile de nuc, īn noaptea de Sf. Gheorghe, fiindcă peste acela care se īncumetă cade un somn adīnc Antonela Roşu O SCRISOARE INTERESANTĂ ADRESATĂ PREȘEDINTELUI ROMĀNIEI DE UN COLONEL IN RETRAGERE. DOMNULE PRESEDINTE AL ROMANIEI, KLAUS WERNER JOHANNIS Subsemnatul, Col. (rtg.) Coltescu D.Victor, domiciliat īn localitatea Bucuresti, str. Bd. Unirii, nr.- , bl.- , ap.- , sect.- , e-mail: avrilmiti@..., avīnd in vedere prevederile art. 31 si ale art. 51 din Constitutia Romaniei si tinand cont ca: - prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei precizeaza ca: “deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.” - in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea Constitutionala a Romaniei arata ca: “ Un alt element care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in …” si constata ca, „fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, …” - in Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca: „un tratament diferit nu poate fi expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice”. - prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea
72
Constitutionala a retinut ca „principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite”. - in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 din 08.10.2007 la art. 82 alin. (1) se prevede ca „Judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80 % din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii”, fara ca in cadrul articolelor 82 la 86 sa se prevada o limitare a cuantumului pensiei, iar la art. 85 alin. (2) „Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea in considerare, in procent, a sporurilor intrate in baza de calcul la acordarea pensiei de seviciu, precum si a sporului de vechime”; - in Ordonanta de Urgenta nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice īn anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care prevede modificarea si completarea Legii nr. 233/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27.07.2015 la art. 28.alin. (1) se arata ca „Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/ salariilor lunare brute realizate la functia de baza īn 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate īn calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a) - c), īn care nu se includ: ...”, la art. 29 alin. (1) „Cuantumul pensiei de serviciu se determina īn procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime cumulata conform art. 3 lit. f) de cel putin 25 de ani, beneficiaza, la īmplinirea vīrstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, īn cuantum de 65% din baza de calcul prevazuta la art. 28;” si la art. 30 „Pensia stabilita, recalculata si actualizata īn conditiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decīt 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.”, rog să binevoiţi să dispuneti clarificarea următoarelor probleme: - Care va fi tratamentul aplicat militarilor in ceea ce privesc pensiile militare in raport cu pensiile magistratilor (baza de calcul folosita pentru calculul pensiei, cuantumul pensiei din baza de calcul si cuantumul final al acesteia, adaugarea la cuantumul pensiei cate 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depaseste vechimea standard de pensionare, actualizarea pensiilor ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator sau pocuror etc.); - Daca se mai ia in calcul prevedereile art. 11 din Legea Nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, referitor la sporul de 10%, 15% si 20% al cuantumului pensiei pentru pensionarii care au fost decorati cu “Semnul onorific” clasele a III-a, a II-a si respectiv I; - Daca statul isi mai respecta angajamentul luat cu privire la pensia suplimentara, dupa ce militarii au contribuit in timpul activitatii la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala la buget ? (asa cum era prevazuta la art. 60 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, pensia suplimentara „se bazeaza pe principiul mutualitatii intre militarii din cadrele permanente, care contribuie, in acest scop, cu 2 la suta din retributia lor tarifara lunara.” Conform alin. (4) aceasta contributie se vira de catre Directia financiara a M.Ap.N, respectiv a Ministerului de Interne „intr-un cont special la Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru care se acorda o dobanda de 3 la suta anual”. Iar art. 61 preciza ca: „Militarii care au contribuit la constituirea fondului pentru pensia suplimentara benficiaza de aceasta pensie de la data iesirii lor din cadrele permnente ca urmare a pensionarii”. Art. 63 preciza ca: „Militarii care au platit contributia pentru pensia suplimentara pe o perioada de pana la 5 ani li se restituie, la data pensionarii, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobanda de 3 la suta”.) - Care este compensatia pe care o acorda statul militarilor iesiti la pensie pentru interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati pe timpul cat au fost activi, conform art. 28, 29 si 30 din Legea Nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare? As dori sa precizez ca pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale prin faptul ca ele sunt reglementate de o lege (Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat) diferita de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ci prin faptul ca ele au un anumit istoric si sunt alimentate doar din bugetul de stat, respectiv din fondurile ministerelor din care militarii au facut parte. Pensiile speciale sunt cele care pe langa faptul ca sunt reglementate de Legea privind sistemul public de pensii (Nr. 263, respectiv Nr. 19/2000, care a fost abrogata) sunt reglementate si de legi specifice domeniului in care se acorda (Legea Nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Ordonanta de urgenta Nr. 36/2003 privind sistemul
73
de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, ... etc). Aceste pensii speciale sunt aparute recent, dupa 1989, neavand un istoric. Ele se constituie atat din fonduri obtinute de la bugetul asigurarilor sociale de stat, conform prevederilor din Legea privind sistemul public de pensii, dar si din fonduri provenite de la bugetul de stat, conform prevederilor legilor speciale (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor - art. 85; Ordonanta de urgenta a GuvernuluiNr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular - art. 9, Legea nr. 567 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea - art. 68, art. 681 alin. (2) si art. 682 – 684, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor - art. 49 – 51, Legea nr. 7/2006 peivind statutul functionarului public parlamentar – art. 74 – 77, 80,81 si 96, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania – art. 43 – 52 si 54, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si fuctionarea Curtii de Conturi – art. 49 alin. (4) si art. 51 alin. (2) etc.). Daca pensiile militare trebuie sa fie incadrate in pensii speciale ar trebui ca ele sa inglobeze in cadrul lor atat cuantumul stabilit prin Legea Nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (calculate cu numar de puncte) cat si cuantumul stabilit prin Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat si deci sa fie alimentate atat de la bugetul asigurarilor sociale de stat cat si de la bugetul de stat (partea calculata dupa Legea nr. 223/2015). Mai ramane totusi de discutat asupra istoricului acestor pensii militare de stat care nu poate fi sters cu buretele ca sa fie asemanator cu cel al celorlalte pensii speciale. As dori sa mentionez faptul ca, unele pensii speciale au putut fi calculate cu un cuantum enorm care frizeaza bunul simt datorita legislatiei lipsite de precizie si care permite unele manevre ce depasesc limitele bunului simt si ale eticii, dar sunt conform legii. Astfel la art. 82 alin. (1) din Legea Nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se prevede ca judecatorii si procurorii „...pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.” Bineinteles ca procurorii si judecatorii, atat civili cat si militari (care si ei beneficiaza de aceasta lege si ii sfideaza in acest fel pe militarii de cariera) au speculat aceasta prevedere legala, fara nici un fel de remuscari, si au facut ca in ultima luna de activitate sa poata beneficia de toate sporurile care li se cuveneau legal in ultimul an de activitate. In felul acesta, „indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile” din ultima luna de activitate, a ajuns la un cuantum enorm, iar din aceasta baza de calcul enorma li s-a calculat pensia. In acest fel, fara a incalca legea, dar ocolindu-i prevederile, au obtinut niste pensii astronomice de care noi ne miram acum si nu stim cum de a fost posibil. Daca legiuitorul ar fi trecut in lege ca baza de calcul a pensiei sa fie stabilita ca medie a indemnizatiilor a 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate (cum a fost trecut la militari ca medie a 6 luni onsecutive din ultimii 5 ani de activitate) si sa se limiteze sporurile, atunci astazi nu s-ar mai fi vorbit de unele pensii astronomice de la pensiile speciale (care sa fim seriosi, le au numai cei care au avut posibilitatea sa faca astfel de jonglerii). Si totusi, cum se face ca nimeni nu a vazut aceasta anomalie si nu a luat masuri in consecinta si acum ne miram cum de a fost posibil sa apara astfel de pensii enorme? Parlamentarii si membrii Guvernului de la acea vreme nu au nimic de spus? Nu au fost partasi la aceste fapte prin neluarea masurilor ca aceste lucruri sa nu se intample si ca acum sa se clameze de cei in cauza principiul dreptului legal castigat? In cazul in care pensiile militarilor nu vor mai fi actualizate ori de cate ori se majoreaza solda de grad si/sau solda de functie ale militarilor, conform prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, cum intentionati sa eliminati discriminarea din punct de vedere al cuantumului pensiei, dintre pensionarii iesiti la pensie pana la aparitia actului normativ cu o astfel de prevedere, fata de cei iesiti dupa aparitia acestui act, care vor avea solde substantial crescute si implicit si pensii mai mari. Ati jurat sa respectati Constitutia si legile tarii, asa cum prevede juramantul de la art. 82 alin. (2) din Constitutia Romaniei. In acest sens va rog sa binevoiti a-mi comunica ce masuri veti intreprinde in vederea respectarii Constitutiei, coroborate cu prevederile deciziilor Curtii Constitutionale ale Romaniei, dar si pentru eliminarea discriminarii care s-a creat intre magistrati si militari? Vă mulţumesc. Cu deosebită stimă, col. (rtg.) Coltescu D. Victor
74
Bucureşti, nr.5 din 23. 04.2018 d.Chr. (23.04 10 018 după Zamolse (d.Zm.) īn Calendarul DacoRomānilor)
COMUNICATUL nr. 4 din 21.04.2018
al Gărzii DacoRomāne (G.D.R.) și al Cabinetului DacoRomānesc (C.D.R.), al Fundației Academia DacoRomān㠄Tempus DacoRomānia ComTerra“ (F.A.D.R.„T.D.C.“), al Societății „Carpații“, precum și al
Grupului de Acțiune pentru Renașterea Daciei - G.A.R.D.A. din cadrul Blocului Unitatea Națiunii (B.U.N.)
Conducerile reunite ale G.D.R. constituite din Senatul A.D.R., cea a C.D.R. al F.A,D.R. „T.D.C.“ și Societatea „Carpații“, precum și al G.A.R.D.A. din cadrul B.U.N., de ziua cărții și a dreptului de autor, a bibliotecarilor, de ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, martir creștin, ofițer īn Garda īmpăratului Dioclețian, venerat sfint al creștinătății, născut īn Cappadocia, īntemnițat și torturat pentru a-și renega credința; sfīntul ocrotitor de țări și regiuni, ocrotitorul Forțelor Terestre ale Armatei Romāne și, probabil, simbol al călărețului trac care anterior purta balaurul īn vīrful suliței, iar acum īl răpune cu sulița la copita calului – simbol al victoriei creștinismului asupra rămășitelor zamolsianismului din care a provenit,
− analizīnd starea națiunii dacoromāne și a lumii de la 23.04.2018, după 23.12.1989 – Ziua complotului internațional terorist politico-militar sīngeros reușit de Gorbaciov, George H.W. Bush și alți șefi de stat ai unor puteri europene, cu ajutorul unor cozi de topor din țară, denumit „revoluție“, cu scopul vădit de a controla total Romānia și a o transforma īn colonie, după asasinarea patriotului naționalist N. Ceaușescu la 25 decembrie − la comanda lui Gorbaciov, cu acordul lui Bush și la ordinul iudeo-masoneriei familiilor degenerate;
− văzīnd cu ochiul liber că națiunea s-a trezit, că și-a revenit după teroarea crimelor complotului, va fi din nou suverană și independentă, stăpīnă la ea acasă, dar că teroriștii externi insistă să finalizeze īn stradă evenimentele din decembrie 1989 cu scopul de a desființa și dezmembra Romānia;
− constatīnd tensiunile uriașe la nivel global din Siria pentru dezmembrarea Rusiei și prăbușirea economică a Chinei, dar și ținerea Romāniei sub teroare prin recrutarea unor īnalți demintari obligați să ia decizii criminale contra națiunii noastre, plătiți a teroriza și defăima pe patrioții țării;
− sesizīnd că prin proceduri penale teroriste, contra prezumției de nevinovăție, fabrică probe false īn justiție, lichidīnd oameni cinstiți;
− văzīnd īn intervenția externă din Siria continuarea celui de-al Treilea Război Mondial, care se va extinde īn plan global dacă SUA va continua;
-opunindu-ne intrării in zona euro cīnd U.E. se autodestramă, vrea să ia din banii statelor din est pentru a-i da Greciei şi Spaniei;
− observīnd că destructurarea statul paralel (trădătorii infiltrați) continuă iar victoria naționalistilor este aproape;
− constatīnd că nici acum nici o interceptare/captare audio-video nu poate fi expertizată īncă de un expert independent pentru a fi probă īn justiție;
− sesizīnd că īndobitocirea populației prin școli, mass media și alimente toxice continua să reducă reacția sănătoasă contra exploatării;
− constatīnd că prin terorism și interpuși continuă genocidul contra națiunii romāne – infracțiune imprescriptibilă īn dreptul internațional penal;
− constatīnd că din ce īn ce mai multe instituții de stat reacționează īn timp real pentru stoparea destabilizării, dezmembrării și desființării Romāniei;
− constatīnd că oligarhia băsistă s-a dizolvat, iar romānii acționează īn justiție contra terorii proliferată de T. Băsescu și acoliții lui mafioți;
− văzīnd fondarea organizației de apărare a drepturile omului și pentru sancționarea regimului terorist Basescu antiromānesc prinde aripi;
− constatīnd că īncă națiunea dacoromānă se mai zbate īntre viață și moarte, ca o momeală a S.U.A. īn războiul contra Rusiei și a Chinei;
− constatīnd că demnitatea noastră continuă să fie jignită de conducerea secretă a lui Băsescu ca să scape de cătușe, chiar declanșind un razboi civil;
− afirmīnd că Europa redevine doar un continent, iar U. E. ca tratat a eșuat īntr-un imperiu german, īnsă Romānia se va salva cu țările vecine din est;
− sesizīnd că Ungaria, Polonia reacționează constant și cu curaj pentru a-și apăra suveranitatea și demnitatea națională; ea incriminează orice acuze privind holocaustul īn Polonia;
− constatīnd că statul romān īncă nu este total al nostru, pentru că mai luptă contra propriei națiuni, īncă mai trebuie devirusat de trădători și străini;
− constatīnd că īn disputa Coreea de Nord și S.U.A. a īnvins Coreea Reīntregită cu acordul Chinei, lucru pentru care vecinii sunt pregătiți;
− constatīnd că PSD-ALDE deși au cīștigat alegerile, prin fondul suveran cuceresc și puterea, ca și D. Trump, aplicīnd ferm programul de guvernare;
− observīnd că faptele habarnistului corupt K. Iohannis, despre care gura lumii spune că ar fi jidan (kazar)-sas, adus de serviciile secrete străine ale lui George Soros (ca și T. Băsescu, ca și „guvernul tehnocrat 0“ criminal, instaurat prin holocaustul de la Colectiv), sunt judecate corect de romāni;
− apreciind că īn istorie au existat doar trei revoluții temporale adevărate – prima descoperirea focului, a doua, limbajul uman și a treia... formarea națiunilor libere, iar restul sunt comploturi reușite (cele nereușite sunt răscoale, revolte, răzmerițe… rebeliuni, și că numai īnvingătorii scriu istoria;
75
− reamintind că unii economiști au declarat că tot poporul romān ar putea supraviețui din redevențe minim 200 de ani și cu un trai īmbelșugat 188 de ani (chiar fără a mai și munci deloc), mai bine decīt arabii care trăiesc din petrol, fără a mai socoti aurul cu care am fi fericiți peste 1000 de ani;
− deși Eminescu spunea: „elemente străine, īmbătrīnite şi sterpe, s-au amestecat īn poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavīnd tradiţii, patrie hotărītă ori naţionalitate hotărītă, au pus, totuşi, mīna pe statul romān. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul romānesc nu le-a dispărut īnc㠖 ele se privesc ca o oaste biruitoare īntr-o ţară vrăjmaşe“, Israelul s-a mutat iar īn Romānia;
− constatīnd că proiectul „Israel īn Romānia“ continuă să fie cauza unei sărăcii impuse programat pentru ca romānii să-și părăsească țara să vină ei;
− reamintind că Iohannis, decorat de iudeii de la American Jewish Committee (AJC), impune „necesitatea“ ca toți funcționarii publici să urmeze cursuri despre holocaust susținīnd că īn Romānia a fost holocaust și noi, romānii, suntem neam de criminali, deci e musai să plătim 20 de miliarde de euro despăgubiri statului Israel și că numai prin obediența sa totală față de sioniștii iudeo-masoni care „trudesc“ pentru globalizarea planetei īn beneficiul neamului lor mai poate spera să primeasc㠄firmanul“ pentru al doilea mandat de „domn“ fanariot la Cotroceni; ca șef peste colonie;
-sesizīnd c㠄privatizărea“ către străini, distrugerea economiei, dezarmarea țării, depopularea și exodul romānilor spre alte țări pentru a fi īnlocuiți cu alte etnii și, īn final, dezmembrarea țării, constituie proiectul de țară tip Iohannis cu sprijinul lui G. Soros, și al consilierului său, evreica Pralong;
- constatīnd că Băsescu, Coldea și Koveși conduc īn secret, prin interpuși și la vedere, Romānia, manipulīnd, amenințīnd și crezīndu-ne pe toți idioți;
− ținīnd cont c㠄integrarea īn U.E.“ este īn realitate o dezintegrare a valorilor romānești, urmărită profesionist și sistematic;
− văzīnd cu ochiul liber că națiunea s-a deșteptat după crimele complotului din adevărata ”epocă de aur” și este suverană și independentă, stăpīnă la ea acasă și că unii teroriști țin să finalizeze evenimentele din 1989, să scoată īn stradă persoane plătite și să desființeze statul național romān;
− constatīnd că se pregătește dezmembrarea țării și prin așa zisa euroregionalizare și alocarea fonduri doar pentru infrastructura din Ardeal;
− constatīnd că, īn viața noastră de zi cu zi, găsim promovate „valorile“ Școlii de la Frankfurt și că #Rezist este pumnul de fier al acestor idei finanțate de George Soroș. Iată cīteva directive ale lor: Distrugerea familiei și a moralei – īn anii ’50 Marcuse a răspuns preluīnd un termen denumit „toleranța“ pentru a fi extins la toate ideile și mișcările venite dinspre stīnga, inducīnd antonimul de intoleranță pentru toate ideile ce veneau dinspre dreapta. Astfel, cīnd īi auziți astăzi vorbindu-se despre „toleranță“, aceasta īnseamnă referirea la termenul lui Marcuse „toleranța eliberatoare“. Este ca atunci cīnd se vorbește despre „diversitate“, aceasta īnsemnīnd de fapt uniformitatea credinței īn ideologia lor stīngistă. Th. Adorno, alt membru al Școlii de la Frankfurt, definește calitatea de părinte (relația părinte-copil), mīndria de a aparține unei familii, creștinismul, aderarea la rolurile (bărbat/femeie), la atitudinile tradiționale față de sex și patriotismul drept „fenomene patologice“. Desființarea religiilor (opiul popoarelor) – a fost preluată de la Nietzsche (și de la unul care sfida morala tradiţional㠖 Marchizul de Sade), care a devenit „transvaluarea tuturor valorilor“ (adică toate păcatele vechi devin virtuţi, iar toate virtuţile vechi devin păcate). Critica permanentă (Teoria Critică) conform căreia totul, orice, trebuie criticat la nesfīrșit, punīndu-se la īndoială oricare instituție, īncepīnd cu familia, discutīnd numai minusurile, fără plusurile ei, la originea sa academică stīnd unele „studii“ din colegiile și universitățile americane. Corectitudinea politic㠖 e soluția lor pentru distrugerea noțiunilor de limbaj și pentru oprimarea libertății de exprimare, de fapt destructurarea limbii și a limbajului, adică o nouă formă de a gīndi īn termenii dictatoriali. Impunerea unor noi „valori“ ale „omului de tip nou“, constituit din gloata de tfl-iști de pe străzi.
− sesizīnd că toți pițifelnicii din UE ne dau sfaturi și prin MCV, primesc burse de la Soros ca să intervină terorist contra votării unor legi drepte pentru sistemul judiciar și a unor coduri cu adevărat necesare īntr-un stat adevărat dacoromānesc;
− observīnd că stat paralel e de fapt un stat-căpușă-frīnă la Cotroceni, īn Parlament, partidele, īn servicii, parchete, justiție și poliție, sindicate etc.;
− constatīnd că acțiunile protestatarilor plătiți nu au murit, īn ciuda faptului că toată națiunea cunoaște cine sunt și că deja nu mai au avīnt;
− ținīnd cont că la 11.12.2016 s-a votat pentru libertate, suveranitate și independență, nu pentru terorism și īncălcarea drepturilor oamenilor liberi;
− cerīnd ca īn locul dreptului imperial roman al forței să fie aplicat cel zamolsian (al națiunilor și oamenilor liberi), al omeniei și demnității;
− convinși că familiile masonice īncă visează să conducă Lumea și Romānia, dar că ele nu pot fi supuse, că se conduc singure īn deplină libertate;
− constatīnd c㠄globalizarea“ īnseamnă moartea umanității, prin voința (ne)-Illuminati-lor din guvernul iudaic mondial secret și terorist;
76
- sesizīnd că Israelul continuă să sfideze dreptul internațional public prin terorizarea poporul palestinian, acționīnd pentru lichidarea totală a acestuia;
− constatīnd că debăsificarea statului continuă, dar virușii băsiști ascunși ies, ca păduchii, unul cīte unul din toate instituțiile de forță și din presă;
− convinși că numai romānii cinstiți și iubitori de țară, din lumea īntreagă, vor elibera națiunea ocupată de corporatiștii transnaționali, īn cīțiva ani;
− constatīnd că alianța PSD-ALDE aplică prioritar Programul de guvernare validat prin vot, inclusiv Fondului suveran de investiții, cu cīteva restanțe;
− apreciind că trebuie refuzat orice īmprumut oferit de FMI sau de băncile europene și să naționalizăm BNR la paritatea 1 leu = 1 euro;
− constatīnd că pentru noi deși a īnceput cel de-al Treilea Război Mondial, totuși Al Doilea Război Mondial nu s-a īncheiat, īntrucīt Pactul Ribbentrop-Molotov continuă prin pactul Gorbaciov-H. Kohl din 1990, iar la nivel īnalt īn neocolonii, se duc lupte de eliberare, inclusiv īn Europa;
− susținīnd că Romānia dezarmată, jefuită, are dreptul de a se apăra prin lupta īntregului popor, de a cumpăra tehnologii de vīrf, fiind īn linia īntīi;
− constatīnd are nevoie de Servicii Secrete proprii puternice, de o Armată care să o apere de orice agresor, dotate cu tehnologii de ultimă oră:
-apreciind că educația aleasă-i necesară pentru a rezista eroic, de o cultură creatoare autentică pentru a promova eternizarea valorilor propriei națiuni;
− ținīnd cont că S.U.A. (un imperiu, ca și Federația Rusă, ex-U.R.S.S.) ne-au distrus armata ca să intrăm īn N.A.T.O. (un aliat nu face asta, doar un inamic) și că U.E. ne-a jefuit 2.000 de mild. euro (cu peste 100 mild. de euro datorie externă, deși din aprilie pīnă īn decembrie 1989 țara era liberă, fără datorii și cu 18 mild.$ īn visteria statului) și că am fost puși să cotizăm cu 15 miliarde, primind doar 44 miliarde de euro; obligați să le cedăm ramuri industriale, resurse naturale, aur, la preț 1.000 de ori mai mic, pentru a fi jefuiți de U.E., ca să ne īmprumutăm (asta face doar un dușman):
-apreciind că am fost terorizați și supuși unui genocid, străinii au profituri de peste 2.000 mild. de euro, N.A.T.O. și U.E. ne tratează ca piață de desfacere, cu salarii și pensii de mizerie, aruncīndu-ne cu 5o de ani īnapoi, iar profiturile extrase de la noi sunt duble decīt „ajutorul european“;
− convinși că nu suntem vinovați noi, romānii, nici Ceaușescu, că planul complotului a fost făcut de KGB/PCUS condus de Gorbaciov (recrutat de Intelligence Service-ul Perfidului Albion, la care au aderat S.U.A., puterile europene „prietene“, ca Ungaria, Olanda, Franța, Iugoslavia etc. rezultă că acum știm de cine și de ce am fost īngenunchiați de transnaționalele și pedepsiți cu o „revoluție“ pentru că eram liberi, și numai noi ne alegem aliații;
− īnțelegīnd că forțele negre ne īmping spre confruntare armată hibridă, ca să dispărem ca stat și ca națiunea și să platim pentru alții, ca slugi fără țară;
− constatīnd starea de revoltă militară prin discriminarea rezerviștilor militari este susținută īn scopul dizolvării țării, umilirii Armatei romāne;
− afirmīnd că ne vom elibera prin noi īnșine și vom reface Dacia lui Burebista și vom cere despăgubiri și teritorii pentru tot ce ni s-a furat și distrus;
− rezistīnd prin limbă, educație, cultură, inteligență, creativitate, diplomație, luptă pentru a fi reveni printre primele 10 națiuni ale lumii civilizate;
− afirmīnd existența lanțului nostru identitar de aproape 13 ori milenar, are multiple verigi precum: atlanto-titano-pelasgo-ramano-valaho-geto-rumuno-hitito-troiano-greco-latine (cu toate neamurile lor) -traco (incluzīnd neamurile lor) -(masa-tiro-geto) moezo-(ostro-vizi-)goto-romano-tribalo-besso-sarmato-agatirso-iliro-megleno-armāno-istro-peono-panonno-roxolano-dardano-dalmato-scito-cimero-vlaho-hutulo-macedo-bizantino-rumelo-rumīno-moldo-transilvano-romānești, adică dacoromānești, pe scurt dacice, rezistīnd de atunci pīnă și azi interdicțiilor papale (damnatio memoriae) ;
− sperīnd că ne vom elibera prin noi īnșine, alături de un mare aliat sincer – China și că vom birui; iar dacă D. Trump este sincer și nu va fi asasinat de globaliști, vom conta și pe S.U.A., chiar și pe Rusia (dacă va elibera națiunile din Federația euroasiatică), devenind o națiune europeană, chiar și pe cea germană, dacă achită datoriile/despagubirile către Romānia și dacă nu va respinge Reīntregirea noastră, reușită de ea, deși īnvinsă īn războaie);
− cerīnd ca adevărații aliați să declare oficial și īn scris dacă ne sprijină sau nu īn făurirea Reīntregirii Daciei īn granițele firești;
− reținīnd ca reper „cele patru modernizări“ avīnd scopul, anunţat de Deng Xiaoping, de a face din China o mare putere economică mondială la intrarea īn secolul XXI au reușit să cuprindă următoarele domenii: agricultura, industria, ştiinţa şi tehnologia, apărarea naţională;
− știind că: politica externă a Americii este una a dreptului absolut de a influența afacerile interne și politica oricărei națiuni care prezintă interes, ceea ce pentru un imperiu cu adevărat global īnseamnă orice națiune de pe planetă, pentru că orice națiune este o piață și/sau o potențială amenințare a intereselor S.U.A.;
− cerīnd ca statele criminale și complicii lor să ceară public scuze națiunii romāne pentru complotul din 1989 și toate impilările nedrepte de veacuri;
77
− apreciind că, altfel, le vom chema īn judecată la Curtea Penală Internațională pentru crimele săvīrșite contra Romāniei și despăgubiri pentru crimele de război, cele contra păcii și contra umanității săvīrșite pīnă azi;
-precizīnd īn caz contrar vom revendica plata prin retrocedarea teritoriilor vechi locuite de dacoromāni deznaționalizați, din răsărit pīnă la Nipru, Crimeea și malul vestic al Mării de Azov (și īn Caucaz și īn Siberia sunt sate de romāni), dincolo de Dunăre, la Hemus, Marmara și Adriatica, de la Tisa pīnă la Dunăre, tot Maramureșul istoric, Pocuția, Carpații Păduroși, daune interese pentru furtul Insulei Șerpilor, luată cu o semnătură privată;
− accelerīnd ridicarea și consolidarea Mișcării Naționale de Eliberare pentru aplicarea Programului Reīntregirii și Renașterii Romāniei;
− sperīnd īn sprijinirea populațiilor de neam dacic aflate pe teritoriile altor state și care sunt acum lipsite de drepturi politice, naționale, culturale;
− constatīnd că de peste o jumătate de secol Europa a obținut pace și prosperitate fără să pună problema granițelor, dar că lumea este īmpinsă diabolic spre dezastru, război și sărăcie, iar noi trebuie să ne apărăm națiunea liberă īn granițele ei, pentru că lumea revine īn vremea imperiilor, dar națiunea trebuie să fie liberă īn granițele ei firești, īntrucīt acolo unde este limba romānă, acolo este și Romānia;
− apreciind că dinastia impusă s-a sfīrșit definitiv, īntrucīt īn drept: se știe că Mihai, fiul lui Carol al II-lea, fiind minor, nu putea să domnească, această funcție fiind exercitată de către Regența instituită după moartea regelui Ferdinand (Buzdugan, patriarhul M. Cristea și Principele Nicolae): īntre 1940-1947, a domnit nelegal și pentru faptul că nu a fost confirmat de votul liber al unui Parlament democratic ales și nu a fost Uns cu Mir de către Patriarhul BOR, care a fost prezent la ceremonia Jurămīntului īn 6 Sept.1940 doar ca martor. Deci, nici o urmă de regalitate pentru Mihai și familia sa, ai cărei membrii se dau drept moștenitori regali, dar sunt doar urmași comuni, ca toți urmașii. Nici măcar „fostul“ (sau „ex-regele“) nefiind rege, nu mai poate fi vorba de nici un „rege“ Mihai. Ultimul rege a fost BUREBISTA, iar ultimul domnitor Al. Ioan I (Īntīiul) CUZA, ambii din pămīnteni autentici. DECEBAL este un rege martir zamolsian. Hohenzolernii, familie de kazari germanizată, fiind impuși de neromāni prin cozile de topor de aci;
− considerīnd că refacerea Romāniei Mari este unicul Program ”Centenar-2018”, iar 1.12. 2018 va fi și Ziua Armatei Romāniei și Ziua Națională;
− trăind īn vremea imperiilor, amintim că strămoșii noștri au avut cel puțin nouă imperii care au reunit neamurile noastre – pelasgic al lui Uran, tracic (al Troiei dinaintea Romei), macedonean al lui Alexandru cel Mare, dacic al lui Burebista, roman cu 44 de īmpărați traco-daci la Roma fondată de traco-daci, al lui Regalian și al īmpărătesei sale, bizantin al lui Constantin cel Mare și Justinian, al fraților Petru și Asan, al mușatinilor, basarabilor din Balcani, al lui Mihai Viteazul ș.a. cred că vom deveni: ori imperiu contra imperiilor rus, turc, german, american, ori vom intra īn pămīnt, ori vom urca īn ceruri, la Zamolse, īn eternitate ca neam unit și ales.
− urmīnd īndemnul - misiune pe care Eminescu īl rostea: „Totul trebuie dacizat!“, vom redaciza și Europa ce va fi reīncreștinată ca să nu fie islamizată;
− constatīnd dezinteresul criminal și continuu al președintelui pentru starea rezervei Armatei īn depline pregătiri ale noului conflict militar mondial;
− constatīnd susținerea īn masă a construirii capitala de vară, DACOROMĀNIDAVA / DACIDAVA, īn județul Covasna īncepīnd din 2018;
-susținind finalizarea de īndată a planurilor lui Ceaușescu oprite prin complot, inclusiv a Canalului București-Dunăre;
− considerīnd īntreprinzătorii, militarii, judecătorii, universitarii, fermierii și funcționarii publici drept coloana vertebrală a națiunii;
− recomandīnd obținerea de sprijin financiar chinez, ajutor sau imprumut cu termen de grație pentru domenii strategice, inclusiv militar;
− cerīnd ca toate codurile să fie reformate și o nouă Constituție a ReUnirii să fie promulgată cīt mai curīnd posibil;
− cerīnd ca pachetele de legi ale justiției și legea pensiilor, inclusiv a celor militare, să fie finalizate, promulgate rapid;
− īncurajīndu-i pe cei plecați īn străinătate să se īntoarcă la vatră, de azi īnainte, pentru reconstruirea țării, pe marile șantiere ale renașterii;
− cerīnd reforma legilor Apărării, a Serviciilor Secrete și fondarea noului Serviciu Secret de Contrainformații Militare sub egida Parlamentului;
− considerīnd că Romānia și Rusia trebuie să aibă relații de bună vecinătate;
− apreciind că Ucraina, stat artificial, care deține teritorii care nu-i aparțin, se va destrăma parțial, acele teritoriile ocupate vor reveni vecinilor īn drept;
− cerīnd o nouă lege de organizare și funcționare a C.S.A.T., subordonat Parlamentului īntru respectarea drepturilor și libertăților tuturor romānilor;
− apreciind că alături de Alianța Celor Trei Mări īn Europa Centrală, și īn special cu Polonia ne vom consolida suveranitatea alături de Polonia;
− regretīnd faptul că U.E. nu mai este o Europă a națiunilor libere și suverane, bazată pe consens și cooperare, ci un imperiu germano-francez;
78
− sperīnd că S.U.A. vor permite Romāniei accesul la tehnologii militare de vīrf, ca unui aliat care știe să lupte eroic alături de ele;
− nădăjduind că, după experimentele Catalunia și Kosova, lumea va trage īnvățăminte pentru mai tīrziu;
− cerīnd, de urgență, o adevărată reformă electorală, inclusiv a legislației partidelor politice, asociațiilor și fundațiilor;
-avind īn vedere că īn Romānia trădarea a ajuns o virtute, iar patriotismul un stigmat rușinos, dar a venit primăvara celor care iși iubesc nația;
-susținīnd crearea unei Fundații care să sprijine procesele pentru libertățile și drepturile īncălcate de regimul terorist al lui Băsescu și acoliții săi;
− apreciind că Rusia va redeveni stat național european, după ce va elibera națiunile din Federația sa;
− apreciind că, īn 2018, China va fi noul lider economic, financiar, cultural, militar, tehnologic și al cuceririi cosmosului;
− avīnd convingerea că vom deveni o națiune respectată īn plan economic, al intelligence-ului, īn plan militar, cultural-educativ, spiritual;
− considerīnd că U.E. a eșuat, iar Franța, Belgia, Olanda, Luxemburgul vor rămīne la remorca Germaniei;
− constatīnd că renașterea mișcării daciste va duce la apariția, īn plan politic, a unor partide naționale, bazate pe valorile dacilor liberi;
− cerīnd ca, după desființarea D.N.A. (poliția politică teroristă), procurorii reevaluați să fie trimiși la parchete, iar cei dovediți corupți să fie condamnați și eliminați din subsistemul juridic; a doua zi reīnființarea ei cu procurori cinstiți, competenți și care să fie sub autoritatea ministrului justiției;
− solicitīnd abrogarea Legii nr.217/2015 ca fiind antinațională, prin impunerea damnatio memoriae din exterior pentru vīrfurile culturii;
− cerīnd ca procurorii să fie scoși din categoria magistraților, īntrucīt numai judecătorii sunt magistrați, prin referendum de modificare a Constituției;
− reamintind că simbolul absolut al romānilor este Mihai Eminescu, īntrucīt soarta lui este soarta națiunii noastre de azi. Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie īntr-un moment īn care guvernul Romāniei urmărea să īncheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să īi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti“. Mulţi au renunţat la valorile şi principiile lor pentru a fi scoşi de pe lista proscrişilor. Eminescu nu a acceptat să facă nici un compromis şi devenise cel mai periculos dintre romāni. Deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, de trezire şi promovare a spiritului romānesc şi de refacere a Daciei Mari, fără controlul francmasoneriei. Așa s-a născut Societatea „Carpații“ reactivată īn ADR, tocmai cīnd Băsescu a reinstaurat teroarea;
− avertizīnd pe toți dacoromānii și pe simpatizanții noștri că prigoana a īnceput; suntem reclamați la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – deși noi ar trebui să reclamăm discriminarea romānilor la noi acasă, din partea kazarilor, cărțile Editurii DacoRomāne sunt retrase din Librăria „Mihai Eminescu“ din București, ni se reduce programul cu 75% din sesiuni de comunicări și dezbateri săptămīnale la Centrul Cultural „ M. Eminescu“, suntem somați la plată cu o sumă uriașă pentru un abonament telefonic pe partid intrucit o anume femeie care nu era membra PRE ar fi făcut abonament. Noi avem doar cīteva sute de lei īn cont. Apoi mereu filați, interceptați, intimidați, provocați etc.;
− afirmīnd că națiunile nu și-au epuizat rolul lor istoric, că suntem o națiune-matcă, nemuritoare a Europei, căreia, īn următoarea etapă, īi vom propune bugetul și Programul de dezvoltare īn cheie romānească, īntru dacizarea ei sub președinția romānească;
-apreciind că vor avea loc alegerile Reīntregirii care a īnceput cu 27.03.2018, vom continua procesul ReUnirii deschis īn jurul granițelor actuale;
-cerīnd repatrierea urgenta a aurului scos ilegal din țară;
- īngrijorat de tensionarea extremă a lumii aflată īn fața războiului total īn care vor dispare imperii, supremația dolarului și probabil unele națiuni īn totalitate, precum și numeroase organizații parazitare ale omenirii, redăm un material de pe Internet atribuit venerabilul Henry Kissinger, fostul secretar de stat din era Nixon, care dezvăluie ceea ce se īntīmplă īn acest moment īn lume și īn special īn Orientul Mijlociu. Vorbind din apartamentul său de lux din Manhattan, New York, omul de stat, care a īmplinit īn mai vīrsta de 94 de ani, a făcut o analiza predictivă din punctul său de vedere, a situației actuale geopolitice și economice in lume. „Statele Unite le-au momit pīnă acum pe China și Rusia, iar ultimul cui īn sicriu va fi Iranul, care este, desigur, principala țintă a Israelului. Am permis Chinei să-și mărească puterea militară și Rusiei să se recupereze după sovietizare, pentru a le da un sentiment fals de bravadă, acest lucru va duce la un deces foarte rapid al ambelor state. Suntem ca țintașul isteț, provocīndu-l pe neiscusit să ridice arma, și atunci cīnd īncearcă, Bang Bang. Războiul care vine va fi atīt de grav, īncīt o singura superputere poate cīștiga, și aceia suntem noi. Acesta este motivul pentru care
79
UE este īntr-o așa mare grabă pentru a forma un superstat, pentru că ei știu ce se apropie, iar pentru a supraviețui, Europa va trebui să fie un singur stat īntreg și unit. Aceasta grăbire a lucrurilor, mi-a aratat că ei știu foarte bine că ceea ce urmează este foarte aproape. O, cīt de mult am visat la acest moment īncīntător. „Cine controleaza petrolul, controleaza națiunile; Cine controleaza mīncarea, controlează oamenii. „Dl. Kissinger a adăugat apoi: „Dacă sunteți persoane obișnuite, atunci puteți să vă pregătiți pentru război prin mutarea la țară și construirea unor ferme, dar trebuie să vă luați armele cu voi, că hoardele īnfometate nu vă vor da pace. De asemenea, chiar dacă elitele vor avea paradisurile lor sigure și adăposturi specializate, acestea trebuie să fie la fel de atențe īn timpul războiului ca civilii de rīnd, pentru că adăposturile lor pot fi compromise. După o pauză de cīteva minute, făcută pentru a-și aduna gīndurile, domnul Kissinger, a continuat: „Am spus armatei că trebuie să cucerească īn jur de șapte țări din Orientul Mijlociu pentru a le exploata resursele și aproape că și-au īncheiat treaba. Știti cu toții ce părere bună am despre armata noastră, dar trebuie să spun că de data aceasta au ascultat ordinele superficial. Am ajuns la ultima piatră de temelie, adică Iranul, care īntr-adevăr va īnclina balanța. Cīt timp mai pot China și Rusia să stea deoparte si să se uite cum America curăța totul? Marele urs rusesc și Secera chineză se vor trezi din somnul lor, moment īn care Israelul va trebui să lupte cu toată puterea și cu toate armele sale pentru a ucide cīt mai mulți arabi. Sperăm că, dacă totul merge bine, jumătate din Orientul Mijlociu va aparține Israelului. Tinerii noștri au fost instruiți bine īn ultimul deceniu, iar jocurile de război jucate pe calculator au ajutat foarte mult īn modul lor de gīndire, de exemplu, jocul Call of Duty Modern Warfare 3, reflectă exact ceea ce va urma īn viitorul apropiat, este o programare predictivă. Tinerii noștrii, īn SUA și Occident, sunt pregătiți pentru că au fost programați pentru a fi soldați buni, carne de tun, iar atunci cīnd acestora li se va comanda să iasă īn stradă și să lupte cu acești chinezi nebuni și russkies, vor asculta ordinele. Din cenușă vom construi o societate nouă, o nouă ordine mondială; va fi doar o singura superputere rămasă, și un singur guvernul global care cīștigă. Nu uita, Statele Unite ale Americii, are cele mai bune arme, avem tehnologie pe care nici un alt popor nu o are și vom scoate aceste arme, atunci cīnd este momentul potrivit.” Iată un momentariu –răspuns de la un anonim: Să fie sănătos și viață lungă! "Cine sapă groapă altuia care primul īn ea". "Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tīrg". "Nimeni, niciodată, nu va stăpīni singur Pămīntul. "Și Nimrod a vrut să ajungă la Ceriu și praful și pulberea s-a ales din al său Babel". Dacă īncepe un război mondial purtat cu arme nucleare nu va fi nici un īnvingător. Ceasul din urmă al Omului a sunat. Istoria se repetă. Războiul oamenilor care bate la ușă seamănă foarte bine cu războiul Tătīnilor (Titanilor) noștri ... Mīna Nevăzută e pe cale să arate "DaCa". Noi, Romānii, nu vom pieri. Acum, cīt se mai poate, trebuie să plecăm din locurile sortite urgiilor care vor veni. Trebuie să revenim la obīrșie, cu mic, cu mare, să repopulăm munții noștri, să refacem satele, să ne apărăm femeile și copiii! Doamne, ocrotește-l pe RUMĪN! Desigur, nu vă speriați, nu va īndrăzni nimeni să se joace cu lumea, īnsă un accident este imprevizibil, fatal. Prin urmare:
Conducerile reunite, īmpreună cu G.A.R.D.A., īn această stare a națiunii, propun și recomandă idei, soluții, atitudini, acte, acțiuni, avtivități alături și īmpreună cheamīnd la īnfăptuirea, īmpreună cu celealte organizații, a următoarelor obiective:
1. Primul lucru, după aproape 30 de ani de la complotul din decembrie 1989: adevărul triumfă, istoria adevărată va fi īnscrisă īn manualele școlare īn romānește, īn Romānia. Pornind de la adevărurile din decembrie cerem judecarea celor vinovați de dezastrul țării, toate puterile agresoare și liderii lor care ne-au terorizat și agresat. Toți cei care au trădat Romānia trebuie să plătească. Totul, absolut totul se plătește! Eroii adevărați trebuie cinstiți īn memoria națiunii. Nu există revoluții īn istorie, doar comploturi reușite. Resursele naționale trebuie naționalizate īmpreună cu BNR, terenurile răscumpărate, dosarele privatizărilor trebuie desecretizate, judecate īn instanță, recuperate toate cele īnstrăinate, după caz, inclusiv dosarul Roșia Montană, Flota, petrolul, gazele, pădurile, resursele minerale, combinatele și băncile, imobilele furate, mai ales īn Ardeal, recuperate urgent.
2. Obiectivele la zi ale Romāniei sunt Reīntregirea și Renașterea națiunii pe toate planurile existenței sale, concomitent cu recuperarea a tot ceea ce a fost jefuit, furat, distrus, īnstrăinat, readucerea tuturor comunităților de romāni și a teritoriilor răpite la patria mumă, tezaurul de adus acasă, chemate īn instanță țările agresoare și obținute reparații pentru pagubelor istorice provocate și daunele-interese īn natură pentru toate nedreptățile istorice suferite de romānii din intreaga lume. Programul de dezvoltarea al Romāniei dinainte de 1989 trebuie continuat.
3. Un Minister al Reīntregirii Romāniei și al Renașterii Daciei trebuie īnființat cu un program clar, adīnc și permanent;
4. Prima grijă este refacerea Economiei Naționale și a Armatei Naționale, relansarea industriei militare, īnzestrarea și dotarea ei cu cele mai noi arme și
80
tehnologii militare pentru a putea apăra Romānia. Fără Armată (incluzīnd aici și serviciile secrete, poliția, jandarmeria etc., adică instituțiile de forță), nimeni nu ne va respecta ca stat īn aceste vremuri. Romānia trebuie să se apere pe sine singură īmpotriva oricărui agresor, fără să ceară nimănui voie cum să-și organizeze apărarea īntregului popor, sistemul judiciar propriu, școala sau sistemul politic. Salariul minim și pensia minimă trebuie să fie de cel puțin 1.000 de euro. Paritatea leu - euro trebuie să fie, prin lege, de 1=1. Restabilirea demnității carierei militare, consolidarea statutului militarului, a polițistului etc., asigurarea unor solde demne, a unor pensii decente, toate țin de independența și suveranitatea națională, de demnitatea și onoarea oricărui popor liber. Viața, munca, onoarea, valorile, inteligența cetățenilor trebuie apărate. Datorită poziției geopolitice, starea economiei și a armatei sunt vitale pentru existența națiunii. O națiune care nu mai luptă dispare din istorie. Cine nu aude tobele războiului īnseamnă că e surd, zicea H. Kissinger. Rezerviștii trebuie să aibă un partid care, īn Parlament, sa nu permită niciodată formarea unui guvern contra voinței suverane a națiunii.
5. Fondarea unui nou serviciu de contrainformatii militare după modelul Direcției a IV-a, de dinainte de 1989 pentru elimina prompt pe trădătorii din structurile de vīrf. Romānia nu-și mai poate permite un nou decembrie 1989 care ar duce la desființarea statului, pentru secole. Nimic nu se construiește pe minciună, cu trădători, complotiști și oportuniști, nimic nu rezistă īn istorie săvīrșit prin trădare, teroare, vărsare de sīnge romānesc. Totul depinde numai de raportul de forțe. Trebuie să īnvățăm din propria experiență, din experiența Chinei, a Elveției, Poloniei, Israelului, chiar și a Ungariei etc. Se continuă finalizarea complotului din decembrie 1989 –pentru dezmembrarea țării și instaurarea unei dictaturi teroriste din exterior. Națiunea romānă a acționat și reacționat imprevizibil, salvīndu-se. Vom reīntregi țara, nu-i vom mai abandona pe romāni īn afara granițelor Romāniei! Fără alianțe false care se transformă īn stăpīnă. Doar cu aliați egali și adevărați, cinstiți. Totdeauna am fost trădați de aliați. Generalii care nu sunt de partea națiunii vor plăti, iar dacă īn 2018 nu vor trece de partea națiunii vor pieri. Romānia va īmvinge, după mari sacrificii umane și distrugeri!
6. Īn fond, ca să nu pierim, trebuie să muncim de trei ori mai mult, să ne apărăm mai bine de imperiile care ne pīndesc la granițe.
7. Suveranitatea și independența sunt valorile fundamentale, cheile de boltă pentru fiecare stat; orice cedare a acestor atribute vitale īnseamnă dispariția sa ca subiect de drept internațional public. Cedarea de suveranitate este o crimă contra statului și a națiunii, īnseamnă moarte. Romānii vor lupta cu arma īn mīnă pentru aceste valori vitale. Marea Britanie și-a salvat suveranitatea. Să avem grijă: U.E. și Rusia să nu se prăbușească peste noi;
8. U.E. și N.A.T.O. și-au epuizat rostul. Urmează Roexit!
9. Relațiile Romāniei cu Rusia vecină sunt esențiale. Nu suntem o amenințare pentru ea. Ea poate fi, numai din cauza ei sau a aliaților noștri. Numai īmpreună cu aliații puternici care ne pot apără luptīnd vom ține īn șah Rusia. Nu cu aliați care nu vor lupta, dar ne pun pe noi să luptăm cu Federația Rusă. Nu vom fi carne de tun pentru nici un aliat. Dacă Rusia recunoaște hotarele firești ale Romāniei la răsărit putem conviețui pașnic. Dacă Ucraina nu recunoaște teritoriile romānești, vom participa la dezmembrarea acestui stat artificial. La nevoie ne vom alia chiar și cu Rusia pentru a le recupera. Dacă Rusia nu plătește pagubele, daunele-interese pentru ocuparea teritoriilor romānești, ne aliem cu China pentru a dezmembra Federația Rusă și a o obliga să recunoască drepturile și libertățile romānilor de dincolo de Prut pīnă īn Sahalin. Dacă īn Balcani nu se recunosc drepturile și libertățile romānilor de aici, ne vom bate pentru asta alături de aliați cinstiți. Nu vor uita că sunt frați ortodocși, că trunchiul dacic este aici ereditar predominant pe care s-au altoit. Ungaria nu este o problemă pentru Romānia, iar jocurile ei de imagine ne amuză, cīnd dau pensii și pașapoarte ungurești la peste o jumătate de milion de ardeleni… dar noi știm să īi cheltuim. Nici Israelul nu este o problemă. Deși unii, prin propaganda khazarilor, susțin că Sarmisegetuza n-ar fi dacică și că toată istoria dacilor este o invenție a lor, ca noi să ne pierdem timpul cu ea, spunīnd că Dacia ar fi făcută de ei. Le reamintim că și Ierusalimul a fost construit pe o veche cetate dacică și are nume dacic. Atenție, mișcarea dacistă este infiltrată deja de khazari, ca să compromită naționalismul dac. Rusia și China au grijă de Israelul. Pacea o vor aduce militarii chinezi pe Iordan.
10. Odată cu Reīntregirea, vom fonda noua capitală DacoRomānidava sau DaciDava īn centrul județului Covasna.
11. Vom inaugura Muzeul Național de Istorie la 1 Decembrie 2018, īn clădirea care azi e īn paragină, pe Dīmbovița. Istoria celor aprox.13 milenii dacoromānești va fi īnfățișată īntregii lumi, avīnd și o secție a Reīntregirii. FADR”TDC” a acordat Ttiluri și Diplome de Martir al Reīntregirii Patriei.
12. FADRTDC are peste un sfert de secol de existență și un nou statut. Revista ei, Dacia, a fost lansată online, ca revistă a dacilor liberi din īntreaga lume, editată de Fundație și sub egida Grupului de Acțiune pentru Renașterea Daciei – G.A.R.D.A. –, din care face parte și Partidul Romāniei Europene –
81
P.R.E. –, care va deveni Partidul Dacilor Liberi, cīnd va avea loc un congres extraordinar īn saptămīnile următoare īn București. Revista AscultIalomița a Academiei Zamolsiene „Primii īn timp“ va apare īn serie nouă. Revista Studii și cercetări de dacoromānistică, a Academiei DacoRomāne īși continuă apariția anuală. Viitorii colaboratori și sponsori ai revistelor și ai Enciclopediei Academiei DacoRomāne pot trimite studii și donații către FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMĀNĂ „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA“, Cont CECBank, Agenţia Drumul Taberei, Bucureşti, sect. 6, Cod fiscal nr. 4929150, Cod IBAN R096CECEB60430RON4156049, Bucureşti, ori către S.C. TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA S.r.l., Cod fiscal 4194619; Cod IBAN RO59RNCB0077050238970001, Cont BCR − sector 6 şi la Trezoreria sect. 6, Calea Giuleşti nr.3, Cod IBAN RO75 TREZ 7065 069X XX00 1547. Prin fișa 230, puteți trimite 2% din impozitul pe venit. Sumele vor fi investite pentru a reedita Enciclopedia Academiei DacoRomāne, Istoria dacoromānilor, TESTAMENTUL ZAMOLSIAN DACOROMĀN, TEMPUS și a alte lucrări de valoare;
13. China este singura superputere prietenă sinceră a Romāniei. Numai pe ea ne putem baza și de la ea vom accepta īmprumuturile necesare.
14. Lumea se īndreaptă spre războaiele dorite de bancherii lumii, de imperiali și de iudeomasoneriile lor. Vor să atragă Romānia īn măcelul planificat. Statul trebuie să pregătească poporul, teritoriul și economia pentru apărare. Securitatea și Apărarea sunt nucleul dur al oricărei politicii naționale. Īn curīnd, Germania va fi īngenunchiată iarăși de Rusia și de S.U.A.; Rusia și S.U.A. se vor dezmembra reciproc, iar victoria va fi a Chinei.
15. Ca stat de necesitate europeană, ca stat-pivot, suntem un pilon de securitate īntre Răsărit și Apus, īntre Nord și Sud, a cărei existență este neapărat necesară. Romānia trebuie să consolideze relațiile cu China, concomitent cu S.U.A. Cu Rusia suntem vecini īn istorie. Ea va susține, īmpreună cu China, Reīntregirea noastră. Dacă S.U.A. nu susțin public Reīntregirea, să ieșim din N.A.T.O. Dacă Germania ne interzice Reīntregirea, trebuie ieșim din U.E. Cine nu sprijină Reīntregirea noastră ne este dușman fățiș. Marii īnvinși vor fi S.U.A. și Federația Rusă. Victoria īn acest secol aparține chinezilor. China nu se teme de nimeni și nu mai poate fi oprită din mersul ei victorios īn edificarea unei societăți mai bune. Și Rusia, și S.U.A. se tem de chinezi. China poate ține īn șah Federația Rusă, chiar și pe S.U.A, pe oricare inamic al nostru. Ea poate apăra Romānia, ca īn vara anului 1968. Niciodată China, īn istoria ei, nu s-a subordonat Rusiei. Cu Rusia am avut probleme foarte grave; a mușcat din țara nostru și ne-a jefuit de 300 de ani. După eliberarea statelor din Federația Rusiei, vor aparea națiuni libere și suverane asiatice noi. După China, vor veni alții īn top, peste timp.
16. Din 1968 pīnă īn 1989, Romānia a contat pe China. Īn decembrie 1989, Radio Beijing a transmis, citez din memorie: „Īn Romānia a avut loc o lovitură de stat militară sīngeroasă. Sperăm că poporul romān va face față cu succes situației“. Ea nu a participat la complotul terorist. Iar la 23.08 1968, Zhou Enlai, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, īn mesajul său cu ocazia Zilei Naţionale a Romāniei, transmitea: „Romānia poate conta īn apărarea independenţei sale pe sprijinul poporului chinez!“ Vicepremierul chinez Chen Yi spunea: „Am fost foarte bucuros să aud că aţi luat măsuri de apărare a independenţei şi suveranităţii naţionale. Sunt convins că dacă veţi fi hotărīţi, veţi īnvinge īn cauza dumneavoastră. Noi vă sprijinim“ Zhou Enlai declara: „Atīt timp cīt va exista China, va exista şi Romānia“. Premierul Li Keqiang, a spus īn Parlamentul Romāniei că există două proverbe, unul romānesc, „Apa trece, pietrele rămīn“, şi unul chinezesc, „Prietenia e īnrădăcinată şi va īnflori“, care reflectă relaţiile dintre cele două ţări: „China vede Romānia ca pe un pilon important pentru cooperarea cu Europa de Est şi U.E.“ Acum, iar contăm pe China.
17. Romānia va fi o republică parlamentară. Dacă națiunea va dori monarhie, poate alege regi, prin referendum. Politica națională este de datoria partidelor, a oamenilor de stat romāni, a tuturor cetățenilor. A face politică īnseamnă a participa la treburile polis-ului, ale cetății, ale patriei. Nimeni nu va mai impune aici politici străine. Īn Parlament stă suveranitatea și voința națională. Noua Constituție a Daciei/DacoRomāniei – este gata.
18. Īn art.118 din Constituția țării scrie: Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. Īn condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care Romānia este parte, armata contribuie la apărarea colectivă īn sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
19. Urgența nr. 1 este eliminarea trădătorilor din țară. Parlamentul trebuie să reformeze Serviciile Secrete și să īnființeze prin lege un serviciu secret de contrainformații militare pentru serviciile secrete. Toate dosarele trădătorilor de țară să fie publicate. Īn 2018, toți cei care au trădat trebuie să se autodenunțe și să intre īn serviciul națiunii romāne. Īn caz contrar, pedeapsa să fie pușcărie pe viață și confiscarea totală a averii!
82
20. Toți funcționarii de stat trebuie să-și declare public, īn scris, naționalitatea reală și cetățenia, care să fie una singură, numai romānească. Dubla cetățenie īi face incompatibili cu funcția īn stat. Țări sunt multe, Patria este numai una. Oculta este angajată īn lupta finală! Ori ei, ori noi!
21. Cei din G.A.R.D.A., au jurat pentru Reīntregirea la 1 Decembrie 2018. Jurămīntul zamolsian se face cu gura īnchisă, cu limba făcănd o cruce dacică, īn cerul gurii. Confreriile dacice de cunoaștere zamolsiană reīnvie oriunde se află dacii. Juratul īși dă viața și averea toată pentru DACIA.
20. F.A.D.R „T.D.C.“ este o confrerie zamolsiană de cunoaștere și acțiune. Garda DacoRomān㠖 ca tribunal moral − este constituită din Senatul A.D.R., Cabinetul DacoRomānesc „guvernul din umbră este statutar, nucleul de acțiune al G.A.R.D.A. Societatea „Carpații“ are idealul fondator eminescian: Dacia nemuritoare a lui Burebista. Mircea Eliade spunea că misiunea istorică a unui popor este verificată prin două lucruri: 1) puterea cu care ştie să-şi apere pămīntul, libertatea şi drepturile; 2) vigoarea cu care creează valori. Clasele sau grupurile care īmplinesc aceste funcţii esenţiale sunt singurele care se pot numi grupuri vitale, fără de care o naţie riscă să dispară din istorie.
21. Cerem mass media să fie o tribună a adevărului, democrației și dreptății, la dispoziția cetățeanului cinstit și iubitor de țară.
22. La Ialta, īn Crimeea, vom sărbători victoria, chiar la masa la care Romānia a fost trădată și vīndută de occidentali lui Stalin. Tătarii din Crimeea, ținutul vechilor noștri strămoși, vor stat autonom īn componența Romāniei.
23. Transnistria e romānească! Nu vom ceda teritorii la schimb. La Alba Iulia, garda dacică va da onorul dacilor, ca īn cetățile dacoromānești.
23. Cultura este scutul eternității valorilor oricărei națiuni libere. Armele noastre sunt: limba, cunoașterea, inteligența, creativitatea, omenia și diplomația. Statul va fi național dacoromān unic, unitar, suveran și independent, european, zamolsian-creștin-ortodox, cel al dacilor liberi ai Daciei nemuritoare, al cărui teritoriu este indivizibil și inalienabil, īn vecii vecilor al urmașilor urmașilor nostri.
24. Rezistența stă īn sfintele Biserici surori azi, Biserica Ortodoxă Romānă și de Biserica Catolică Orientală de Rit Bizantin (ex-Greco-Catolică), prin preoții și ierarhii lor, precum și īn Academia DacoRomānă, īn dacii liberi, preoții din schituri, mănăstirii. B.O.R. este muma națiunii noastre.
25. Politica se face īn și cu partide, conform Constituției de către cei mai buni fii ai Daciei nemuritoare; fiecare decizie va fi luată prin vot deschis.
26.ste necesară o ACADEMIE A ȘTIINȚEI CONDUCERII, īn sediul fostei Academii „Ștefan Gheorghiu“, pentru oamenii politici adevărați, cu vocație de oameni de stat. Infracțiunile politice trebuie introduse īn Codul penal.
Steagul, simbolul și revista G.A.R.D.A.
27. Toate Serviciile Secrete trebuie să informeze mass media despre planurile străine contra Romāniei, dacă decidenții nu iau măsuri;
28. Noi suntem pro-dacoromāni, zamolsieni-creștini-ortodocși... și punctum! Catedrala Mīntuirii Neamului, a Reīntregirii, este un simbol național. Zamolse este primul nostru Iisus Christos, iar Iisus Christos este al doilea Zamolse al nostru.
29. Propunem ca instituția Curții Constituționale să devină o secție specială a Īnaltei Curți de Casație și Justiție, iar judecătorii săi să fie numai dintre specialiștii īn drept, profesori universitari sau cercetători, care să nu fi avut niciodată și să nu aibă nici o apartenență la nici un partid politic.
30. Procesul ReUnirii continuă și este ireversibil. Nici un cod penal din țările lumii nu incriminează infracțiunea de reunire, de reīntregire a patriei. Nici o forță din lume nu ne mai poate opri, nu ne mai poate interzice īmplinirea idealului național. Totul se plătește, chiar și cu prețul vieții.
Procesul Reīntregirii spirituale este continuu īnfăptuit, vom lupta pentru confirmarea recunoașterii oficiale, īn etape:
REĪNTREGIREA ROMĀNIEI MARI
83
REĪNTREGIREA ROMĀNIEI ADEVĂRATE
REUNIREA CEA MARE
d. DACOROMĀNIA LUI REGALIAN
DACIA NEMURITOARE A LUI BUREBISTA
31. O autostradă a REUNIRII va lega Alba Iulia și noua capitală de vară - DACOROMĀNIDAVA − sau DACIDAVA − din județul Covasna, cu toate capitalele provinciilor istorice de la Tisa, Bucovina la Cernăuți, Herța, Odesa, Balta, Uzdin, Timoc-Craina, Nis, Seghedin, Debrețin, Silistra, Balcic, Cavarna, Transcarpatia, Pocuția, Bugeac, Transnistria, Crimeea, Sevastopol, Mariupol, Ohrida, Pola, Constantinopol, Salonic, Athos etc.
De aici vor porni autostrăzi ca razele soarelui spre toți dacoromānii. Aici, īn centrul țării reīntregite, vor lucra romānii plecați īn lume, acasă.
32. Cīnd ne vom reuni cu toții, prin referendum, merităm ca țara să numească DACIA sau DACOROMĀNIA, iar ACADEMIA ROMĀNĂ se va numi ACADEMIA DACOROMĀNĂ. Nu vom rata momentul 2018; altul va veni, poate, peste o sută de ani... Etapele se vor īmplini īn funcție de raportul de forțe, de situația internațională, de vectorii și actanții internaționali, de puterea și tăria cu care noi ne vom apăra libertatea, dreptatea, demnitatea ca națiune veche a Europei, drepturile istorice ale statului național romān, unitar, unic, suveran și independent, ale cărui teritorii sunt inalienabile și indivizibile. Chemăm toate forțele sănătoase ale națiunii la acțiuni concrete, de la om la om, după startul din 27 martie 2018…
33. Vom trăi vremuri excepționale, cu răsturnări și urcușuri rapide și surprinzătoare. Suntem deciși să ne unim țara străbună, cu orice preț.
Romānii să nu se mai īnvecineze cu romānii. „Iar noi locului ne ținem, / cum am fost așa rămīnem“: daci liberi și chibzuiți, dar neastīmpărați!
Toate imperiile care au atacat Romānia au dispărut din istorie. Patriile, națiunile, rămīn. Coșbuc, prin Decebal către popor, spune:
Din zei de-am fi scoborītori,
C-o moarte toți suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş īngīrbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori cīine-nlănţuit!
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină /
Decīt să fim sclavi iarăși pe vechiu nost pămīnt!
Veniți cu noi, a īnceput numărătoarea inversă!
Dacia va renaște īn Romānia prin adevăr, dreptate, muncă și credință!
Geo Stroe, un dac liber, īmpreună cu dacii liberi și simpatizanții dacilor din București, din țară și din lumea largă.
FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMĀNĂ „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA“ (F.A.D.R.T.D.C.)
este rezultatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, īntemeiată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 īn Traian-Ialomița; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMĀNĂ – A.D.R. (continuatoare şi legatară unică a Institutului
84
Naţional pentru Romānitate şi Romānistică − INPROROM, fondat la 1.12.1991, urmașă a şcolii Aula zamolsian㠖 Andronicon, prima universitate populară din lume din Dacia, a Societății cultural-științifice Renașterea Daciei, fondată la 1 oct. 1949 la Sarmisegetusa, a Cercului de studii „DECENEU“ din anii ’70, a Societății „Carpații“, īnființată la 24 ianuarie 1882 īn București, reactivată la 24.01.2014 la statuia lui Mihai Viteazul de la Univesitatea din București, de ADR, dosar nr. 34/PJ īnregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01.1992, reorganizată, ulterior, īn Academia DacoRomānă, la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări īn dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru īnfăptuirea Programului PROTEMDACOM-12 050 (2 050). Ca fundaţie, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare īn domeniile ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă īn acţiunile ei. Ea se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromāni şi deviza: „A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!“ A.D.R. este autonomă īn cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: „Īntru eternizarea valorilor temporale zamolsiene dacoromāneşti pe Terra noastră comună, īntr-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!“ Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor dacoromāneşti din īntreaga lume, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reīntregirea naţiunii dacoromāne din īntreaga lume, īn contextul valorilor umane, europene și universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Drumul Taberei nr.4, Buc., sect. 6, Cod IBAN Cod IBAN R096CECEB60430RON4156049, Cod fiscal nr. 4929150. www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, geostroe@gmail.com, 0722 972 522; https://www.setthings.com/ro/fundati...mia-dacoromana
N.B Autorul respectă Normele limbii dacoromāne adoptate de Senatul A.D.R. GRUPUL DE ACȚIUNE PENTRU RENAȘTEREA DACIEI TRĂIASCĂ NAȚIA ROMĀNĂ! SUS CU DĪNSA! C O M U N I C A T G.A.R.D.A. nr.1 și 2 /2018
București, 9 noiembrie 2017 – 6 aprilie 2018 după Christos –d.Chr. (9 noiembrie 12 017 - 6 aprilie 12 018 după Zamolse - d.Zm.)
La peste șase luni de la punerea īn mișcare a acestei inițiative vă comunicăm următoarele:
I. La data de 9 noiembrie 2017, īn Bucuresti, a avut loc prima reuniune a GRUPULUI DE ACȚIUNE PENTRU RENAȘTEREA DACIEI – G.A.R.D.A. la inițiativa domnului Constantin Găitan – reprezentant al romānilor din străinătate.
Au participat reprezentanți ai romānilor din străinătate, foști militari, foști diplomați, oameni de afaceri, reprezentanți ai patronatelor, marilor industriași, ai sindicatelor, ai vechilor boieri de viță domnească autentică, ai profesiunilor liberale, cadre didactice, scriitori, economiști, oameni politici, ingineri, inventatori și creatori de valori, jurnaliști, funcționari publici, daci liberi, revoluționari, studenți, alte persoane active din noua societate civilă romānească autohtonă. S-a constituit un stat major coordonator īnsărcinat cu definitivarea prin consens a documentelor de lucru ale grupului spre a fi aduse la cunoștința națiunii īntru continuarea conducerii acțiunilor viitoare. A fost identificate prevederi esențiale ale unei Constituții a Daciei, ale Programului de dezvoltare RENAȘTEREA DACIEI - pe termen scurt, mediu și lung pīnă īn 2050. Totodată s-a discutat despre interesul național de azi, probleme de politică internă și externă, despre un Program de acțiune din 10 puncte și 100 de cuvinte cu obiective imediate pentru eliberarea țării, pentru unitate, suveranitatea și independența națională, pentru reīntregire, reconciliere și demnitatea romānilor ca oameni liberi din țara noastră și din īntreaga lume.
De atunci au fost examinate măsuri pentru naționalizarea resurselor naturale ale Romāniei și consolidarea capitalului romānesc, a spiritului creator și inventiv autohton, a patrimoniului național material, imaterial și cultural, consolidarea și stabilitatea internă a puterii de stat, īntărirea forțelor armate ale Romāniei.
Au fost analizare căi de reactivare a pensionarilor militari, specialiști din diferite domenii pentru un guvern din umbră pentru asigurarea viitorului Romāniei care se va numi DACIA īn conformitate cu idealurile milenare ale strămoșilor noștri.
Au fost examinate programe și idei de acțiune ale guvernului din umbră care să pregătească victoria īn alegerile generale anticipate, necesare, īn ultimă instanță, pentru detensionarea situațiilor de criză induse din exterior. O atenție deosebită a fost acordată reluării relațiilor de prietenie și de cooperare īn interes reciproc cu marea Chină, cu BRICS, normalizarea relațiilor cu Rusia și alte puteri emergente din īntreaga lume. S-au analizat perspectivele accederii īn Parlamentul Romāniei a viitorilor membri GARDA, astfel īncīt, fără sprijinul politic al GARDA, să nu se poată forma nici un guvern contra intereselor naționale.
Grupul de Acțiune pentru Renașterea Daciei – G.A.R.D.A. a făcut un Apel patriotic către toți romānii cinstiți și iubitori de patrie de acasă și din străinătate la unitate de luptă pentru libertate, de a acționa īmpreună - fundații, asociații, federații, partide, oameni liberi – persoane fizice, păstrīndu-i structurile actuale și libertatea de acțiune, să adere la G.A.R.D.A. pentru a renaște, pentru ca DACIA străveche, să fie iarăși cum a fost și mai mult decīt atīt, o țară liber㠖 nu o colonie, o națiune suverană și independentă care să trăiască īn adevăr, dreptate, muncă și credință, īn pace și armonie cu toate națiunile libere ale lumii.
II. La data de 16 noiembrie 2017, a avut loc a doua reuniune a G.A.R.D.A. S-a prezentat doctrina deodacoumanistă (fondator, Alexandru Oblu). S-au
85
statuat următoarele reguli de funcționare ale G.A.R.D.A. –(R.F.G.)
1. intrarea este liberă, vine cine vrea, rămīne cine poate.
2. ordinea de zi este liberă, se stabilește prin vot la īnceperea ședinței
3.toate hotărīrile se iau prin consens
4.documentele propuse și dezbătute se aprobă prin vot secret.
5.ședințele au loc īn fiecare joi, īntre 11 si 13, in același loc līngă Universitatea din Bucuresti, față īn față cu Librăria Mihai Eminescu – īn localul Ca la Mama acasă - sala bibliotecii.
6. activitatea se īnregistrează audiovideo.
7. īntreaga răspundere privind mesaje și hotărīri revine celor care le propun și le adoptă.
8. structura grupului se alege prin vot secret.
9. participanții vor prezenta documente privind īmputernicirea de reprezentanți al unei fundații, asociații, federații, sindicat, patronat, partid etc. sau documente personale (cartea de identitate, pașaportul, in original);
10. fiecare participant are obligația de a se consulta cu cei pe care īi reprezinta și de a informa corect despre deciziile luate īn sedințele de joi. 11. comunicările despre acte, acțiuni.inacțiuni, activități ale G.A.R.D.A. se fac cu aprobarea structurii acesteia de către coordonator și/sau prin purtătorul de cuvīnt. B. Statului Major Coordonator - S.M.C. este structurat astfel: Constantin Găitan – coordonator, Geo Stroe – consilier general, Mihai Prepeliț㠖 problemele romānilor din īntrega lume, purtător de cuvint, George Enescu – secretar general și alții īn număr nelimitat care doresc să acționeze discret; C. Au mai fost dezbătute următoarele documente a.Proiectul Constituția DacoRomāniei (Daciei) -vezi pe site GARDA si/sau www.sfatulbatranilor.ro, b.Emblema – simbol G.A.R.D.A este reprezentată īn antetul comunicatului, ca și deviza eminesciană ca salut; c.Revista lunară Dacia a Fundației Academia DacoRomānă TDC este și tribuna liberă a GARDA. d. Consilierul general va redacta primele 10 puncte ale PROGRAMULUI DE ACȚIUNE GARDA -(proiect īn dezbatere):
1. Reīntregirea națiunii dacoromāne īn granițele sale firești, refacerea unității statului național dacoromān, unitar, unic, suveran și independent, al cărui teritoriu este inalienabil și indivizibil;
2. Īnflorirea culturii, educației naționale și tuturor școlilor de la cele gimnaziale la cele doctorale de toate gradele, a cercetării științifice īn toate domeniilor cunoașterii, inclusiv īn cel al spațiului cosmic; creșterea și promovarea limbii dacoromāne, a științelor, artelor, tehnicii și tehnologiilor de vīrf pentru eternizarea valorilor temporale zamolsiene dacoromānești;
3. Eliberarea națiunii de sub controlul multi și transnaționalelor monopoliste și dezvoltarea unei economii naționale mixte, de stat și particulare, reindustrializarea, digitalizarea, informatizarea Romāniei, renaționalizarea unor ramuri ale economiei de importanță strategică pentru dăinuirea națiunii, securitatea și apărarea țării, stimularea inițiativei antreprenoriale libere și ingenioase, care să avem un loc printre primele 25 economii ale lumii, iar īn unele domenii printre primele 10, rezervīndu-ne cīteva printre primele 3, iar unul, cel puțin, pe primul loc īn lume, exclusiv, permanent pentru imaginea emblematică a țării.
4. Renașterea și reunificarea și īnflorirea sfintelor biserici naționale zamolsian-creștin-ortodoxe și greco-catolică, refacerea simbolurilor naționale, a steagului, sigiliului, imnului, sub semnul părinților Patriei: Zamolse, Mihai Eminescu, Burebista.
5. Renaționalizarea tuturor resurselor naționale, reamenajarea teritoriului, reconstrucția supra și infrastructurii, protecția mediului, a apelor și pădurilor, a solului și subsolului, a platformei continentale a Mării Negre, a Grădinii Maicii Domnului;
6. Renașterea identitară prin promovarea adevărului despre istoria națională, a celor peste 13 milenii de existență continuă īn Europa; revigorarea tradițiilor, datinilor, obiceiurilor, portului, dansurilor, cīntecelor, a legendelor și poveștilor strămoșești;
7. Repunerea armatei, serviciilor secrete, poliției, jandarmeriei și altor componente de forță īn serviciul națiunii și statului național dacoromān, īnarmarea și instruirea īntregii națiuni pentru apărarea patriei, profesionalizarea lor concomitent cu obligația tuturor bărbaților și femeilor de a apăra patria prin stagii periodice sub arme de cel puțin cīteva luni, respectiv concentrări de cīteva zile pe an īn plan teritorial, constituirea Oastei celei Mari la nivelul național și a fiecarei localități și comunități de romāni;
8. Justiție națională responsabilă, care să judece după Constituție și lege, īn numele națiunii, īn deplină libertate și răspundere personală, după o reforma a dreptului īn filozofie zamolsiană, astfel ca statul să fie īn slujba națiunii și a fiecărui cetățean īn parte.
9. Consolidarea sănătății națiunii și ridicarea educației și culturii sanitare la cel mai īnalt grad pentru fiecare cetățean romān;
10. Reconcilierea națională, solidaritate națională īn structurile de obștea dacoromānească, īntre romānii din vatra strămoșească și cei din comunitățile noastre din īntreaga lume, dintre aceștia și minoritățile conlocuitoare din Patria comună. S-a constituit un grup de lucru pentru Programul de dezvoltare RENAȘTEREA DACIEI - pe termen scurt, mediu și lung pīnă īn 2050 condus de ec. Florea Dumitrescu; 0722535556, floreadumitrescu@yahoo.com; e. Au fost examinate propuneri de renaționalizare a resurselor naturale ale Romāniei și consolidarea capitalului romānesc, promovarea spiritului creator și inventiv autohton, creșterea patrimoniului național material, cultural și imaterial, consolidarea economiei și stabilitatea monedei naționale, reindustrializarea țării, proiecte de interes național, īnzestrarea și dotarea forțelor armate ale Romāniei cu tehnologie de vīrf. f. Au fost identificate căi de atragere a tineretului, de reactivare a pensionarilor militari, a specialiștilor din diferite domenii, pentru constituirea unui guvern din
86
umbră ca se nu se poată forma nici un guvern contra intereselor naționale īn Parlament. g. Au fost stabilite metode noi īntru renașterea DACIEI conform idealurilor milenare ale strămoșilor noștri, idei de acțiune ale GARDA care să pregătească victoria la eventualele alegeri generale anticipate și pentru detensionarea situațiilor de criză. h. Au fost analizate căi pentru politici alternative, pentru consolidarea relațiilor de prietenie și de cooperare īn interes reciproc cu țările care sprijină reīntregirea Romāniei cum ar fi marea Chină, normalizarea relațiilor cu Rusia și cu alte puteri emergente, cu toate țările lumii care sprijină renașterea Daciei. i. A fost adoptată propunerea dlui Dumitru Rizoaica: Jurămīntului față de țară pentru membrii GARDA: JUR pe conștiința mea, īn fața celor dragi, a semenilor mei și a lui Dumnezeu că niciodată nu voi săvīrși acțiuni ilegale sau imorale condamnabile, acțiuni īmpotriva intereselor Romāniei și ale semenilor mei, că īmi voi face datoria īn limita și spiritul legilor și regulamentelor care īmi reglementează activitatea, astfel īncīt să am tot timpul conștiința curată, atīt față de semeni, cīt și față de Țară, și că mereu voi alege și voi promova necondiționat tot ce este mai bun pentru romāni și Romānia:-că nu aparțin și nu voi aparține unor servicii secrete străine si autohtone și/sau societati secrete tip Masonerie, de altfel impotriva legii și stipulate īn Constitutie, și că īn activitatea mea nu am și nu voi avea nici o dependență de persoane fizice sau juridice;- că voi aduce la cunoștința instituțiilor abilitate și a opiniei publice toate acțiunile contrare legilor și intereselor Romāniei, de care voi avea cunoștință! Dacă nu voi respecta cu sfințenie cele de mai sus, Dumnezeu să abată asupra mea și a tuturor complicilor mei (īntre care pot fi și membri de familie!) cele mai cumplite nenorociri și să mă lipsească pe mine și pe toți complicii mei, de sănatate și fericire si voi suporta repercursiunile legale in vigoare! Așa să mă răsplătească Dumnezeu! j. Blocul Unitatea Națiunii (B.U.N.), Societatea Carpații (revigorată la 24 ianuarie de Academia DacoRomānă, īn urma cu mai mulți ani īn statutele sale din vremea lui Mihai Eminescu), recunosc și susțin acțiunile G.AR.D.A, fuzionīnd cu acestea. k. S-a declanșat o campanie de informare despre Garda pentru strīngerea rīndurilor și creșterea numerică a susținatorilor, stimularea participării active a conaționalilor īn anul Centenarului Reīntregirii la elaborarea noii Constituții a Daciei și a Programului Dacia 2050 care va face Dacia cea mai bogata țară din lume īn următorii 10 ani. III. La data de 23 noiembrie 2017, a avut loc a treia reuniune și au fost stabilite următoarele: A. Organizarea unui forum continuu, de comunicare eficientă, responsabil Adi Pop. -www.sfatulbatranilor.ro B. Publicarea proiectului Constituția DacoRomāniei (Daciei) al Senatului Academiei DacoRomāne ca proiect GARDA care va fi supus dezbaterii publice pentru a fi īmbunătățit pe site GARDA și/sau www.sfatulbatranilor.ro www.deoumanism.ro ); C. Lansarea lucrării MANIFEST. CARTEA NEAGRĂ A ROMĀNIEI -autor Mihai Șerban ; D. Statul Major Coordonator a fost extins prin cooptarea unor noi aderenți, iar structura a fost absorbită īn proiectul unui Cabinet dacoromānesc – ca guvern din umbră provizoriu pīnă cīnd va fi ales prin vot secret de către un FORUM.
Cabinetul DacoRomānesc (C.A.D.R.) condus de Şeful Cabinetului dacoromānesc (S.C.A.D.R.) este compus din următorii membri:
a) secretar responsabil al controlului administraţiei de stat;
b) responsabil al Direcţiei diplomaţiei romānești şi securităţii internaţionale;
c) responsabil al Direcţiei militare de securitate naţională, apărare, informaţii, siguranţă naţională şi ordine publică;
d) responsabil al Direcţiei juridice;
e) responsabil al Direcţiei economico-financiare, buget-investiţii;
f) responsabil al Direcţiei sănătate, muncă, protecţie socială;
g) responsabil al Direcţiei ştiinţă, prognoze, programe, planificare cercetare, proiectare, dezvoltare;
h) responsabil al Direcţiei educaţie, īnvăţămīnt, cultură şi arte;
i) responsabil al Direcţiei de promovare a valorilor dacoromāneşti şi de contracarare a acţiunilor antidacoromāneşti;
j) responsabil al Direcţiei pentru problemele femeilor;
k) responsabil al Direcţiei tineret, mediu īnconjurător, sport şi turism;
l) responsabil al Direcţiei analiză, sinteză, comunicare şi relaţii publice; este şi purtătorul de cuvīnt al G.A.R.D.A. E. Menționăm că Emblema G.A.R.D.A a fost elaborată de graficianul Lucian Stoenac, cu chipul celui care a simțit și gīndit că totul trebuie dacizat, Mihai Eminescu. F. Revista lunară īncepīnd cu Dacia nr. 12/2017 a FADRTDC a devenit tribuna liberă a G.A.R.D.A. īn cadrul B.U.N. G. A fost redactat și publicat documentul MANIFEST - 2018. H. Au fost examinate noi propuneri de naționalizare a resurselor naturale ale Romāniei și consolidarea capitalului romānesc; J. Au fost identificate noi persoane īn cadrul triplării rezervelor unui guvern din umbră. K. Au fost stabilite metode noi și idei de acțiune īntru renașterea DACIEI. L Au fost analizate noi idei pentru politici alternative cu toate țările lumii care sprijină renașterea Daciei. M. A fost aprobată propunerea d-lui ADI POP pentru organizarea unui Simpozion național la CRAIOVA īn 30 martie 2018 cu tema OBĪRȘIA NEAMULUI NOSTRU urmat de o expediție culturală īn Timoc. N. Ca semn distinctiv īn cultură, retro și contra schimbării complicate a normelor limbii romāne de Academia Romānă, care creează monstruozități și zăpăceli
87
īn scrisul dacoromānesc, īn ciuda faptului că toți academicienii lingviști au votat īmpotrivă schimbării normelor dinante de 1989, GARDA, īn baza argumentelor Academiei DacoRomāne, a adoptat revenirea la normele dinainte de 1989, astfel īncīt doar ROMĀN, ROMĀNIA și DACOROMĀNIA să se scrie cu ī din a, iar toate celelalte cuvinte cu īn din i. (conform Comunicatului Senatului Academiei DacoRomāne anexat); O. Geo Stroe, coordonatorul proiectului ENCICLOPEDIEI ACADEMIEI DACOROMĀNE, a informat despre finalizarea celei de-a treia ediții revizuite și adăugite a acesteia īn anul Reīntregirii. Se solicită donații de 1 leu, 2% profit pentru FADRTDC. P. Au fost reluate demersurile pentru a obține sediul public īn fosta locuința de serviciu, azi īn ruine, a lui B.P.HASDEU. R. Au fost adoptate măsuri de aplicare concretă a unui plan de măsuri de informare īn masă pe rețelele de socializare, despre acțiunile GARDA, de a interacționa activ cu toată suflarea romānească din țară și străinătate pentru strīngerea rīndurilor și creșterea numerică a susținătorilor, pentru stimularea participării active a conaționalilor la definitivarea Constitutiei Daciei și a Planului Economic si de Dezvoltare Dacia-2050, cu primii pași īn 10 ani. IV. La data de 7 decembrie 2017, a avut loc a patra reuniune G.A.R.D.A. Īn 30 noiembrie, cīteva zile, de Ziua Națională a Romāniei, a avut loc prima acțiune a grupului: o expediție culturală la nord de Tisa, īn Maramureșul Istoric, la Slatina unde un grup constituit din Geo Stroe, Cristian Gomoi și Dăscalița Cătălin, care s-a reunit cu grupul maramureșean condus de Mihai Cozma la Slatina (Solotvino - Ucraina). Cu acest prilej ne-am īntīlnit cu fruntașii maramureșeni de la nord de Tisa, am admirat un spectacol de poezie patriotică, muzică și dansuri tradiționale dacoromānești, am depus coroane de flori la statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Sfīnt, am donat numeroase cărți ale membrilor Academiei DacoRomāne prin Editura DacoRomānă TDC către biblioteca Liceului Mihai Eminescu din Slatina. Am onorat invitația la dineul oficial oferit de Consulatul romān de la Slatina (Solotvino), de ziua națională, ocazie cu care am cunoscut și pe guvernatorul ucrainian al regiunii Transcarpatia, fost guvernator al Crimeei, numeroși invitați din Maramureșul istoric. Cu acest prilej, pe timpul reuniunii cu fruntașii vieții cultural-educative și artistice din zonă, profesori de limba romānă, de istorie, activiști pe tărīm cultural-istoric, oameni de afaceri de pe ambele maluri ale Tisei, la o masă maramureșeană am reușit să ne īmpărtășim reciproc problematica dacoromānității de la nord de Tisa și din Romānia, să planificăm următoarele acțiuni. Am primit copii ale credenționalelor celor care au participat ca delegați desemnați pentru garda națională din Comitatul Maramureș, de la Vișeul de sus, de la reuniunea īnvățătorilor romāni de la Slatina, din cercul electoral al Teceului – Săpīnța, ”pentru a reprezenta voința de unire a Maramureșului Istoric la MAREA ADUNARE NATIONALA ROMĀNĂ de la Alba Iulia și a contribui cu votul lor la deciderea asupra sorții viitoare a neamului romānesc din Transilvania, Ungaria și Bănatul Timișan”. Fundația Academia DacoRomānă prin reprezentantul ei, Geo Stroe, a adresat mesajul GARDA la īntīlnirea cu frații și surorile noastre de la nord de Tisa, īn sala de festivități a școlii romānești din Slatina. A fost acordat titlul și diploma de ”PĂRINTE AL PATRIEI”, dlui Mihai Cozma președintele Academiei OJT din Baia Mare, prin eforturile căruia există și va exista liceul romānesc MIHAI EMINESCU din Slatina, iar directoarei liceului, doamnei profesoare Adriana Pop, precum și altor fruntași, inclusiv unor reprezentanți ai tineretului studios și ai oamenilor de afaceri unioniști, le-au fost acordate diplome ADR de excelență și alte diplome pentru promovarea valorilor dacoromānești. A fost restructurată filiala A.D.R. īn Liceul romānesc de la nord de Tisa, īn Maramureș și exprimată speranța că vor fi reactivate legăturile culturale cu societatea ”Dacia” din Transcarpatia, cu toate organizațiile romānești de dincolo de Tisa. Pe timpul acțiunii nu au fost semnalate incidente sau provocări, diversiuni etc. La București, conform ordinii de zi, au fost stabilite următoarele: A. Schițarea unui proiect de plan pentru expediții cultural-istorice pīnă la 1 DECEMBRIE 2018 la romānii din jurul granițelor actuale ale Romāniei, fiind cunoscut faptul că Romānia se īnvecinează īn toate punctele cardinale cu romāni. Īn principal se au īn vedere īntīlniri de suflet cu frații și surorile noastre de la Cernăuți, din Chișinău, din Bugeac, de la Odesa, la Ohrid, Salonic, īn sudul Dunării, īn Bulgaria, Grecia, Albania, Croația, Istria, Voivodina, Serbia, Craina-Timoc, Turcia, Muntenegru, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Elveția, fostele țări din URSS etc. Se au īn vedere puncte istorice cum ar fi mormīntul lui Dromichete, Velico Tīrnovo, Balcic, Niș, Bor, Malainița, Uzdin, Vīrșeț, Biserica Albă, Jula, Seghed, Debrețin, Poroscova, Bălți, Kahul, Dubăsari, cetățile lui Ștefan de la Nistru, īn Slovacia, Austria, Cehia, Elveția etc. B. Īn următoarea etapă se au īn vedere īntīlniri cu romānii din toate țările Europei, Americilor, din Asia, Africa, Australia și Noua Zeelandă etc, acolo unde romānii sunt așezați compact și sunt bine organizați īn obști dacoromānești tradiționale. C. S-au analizat noi posibilități de a strīnge legăturile conform art. 7 din Constituția Romāniei – Romānii din străinătate -Statul sprijină īntărirea legăturilor cu romānii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt. Dacă statul īncă nu īmplinește sprijinul, ne vom strădui să īmplinim cīt putem, de la om la om, acest deziderat constituțional. D. Au fost dezbatute unele direcții privin Programul național de dezvoltare al Romāniei pe termen lung, mediu și scurt pe care fostul guvernator al Băncii Naționale, economistul Florea Dumitrescu īl coordonează ca proiect al GARDA. E. Au fost realizate contacte și discuții preliminare cu reprezentanți ai investitorilor străini pe domenii de interes național și local. Se are īn vedere contactarea unor oameni de afaceri din Germania, Franța, Anglia, Italia, Spania, Turcia, China, Japonia, Brazilia, Mexic, Egipt etc.
88
F. Au fost propuse tinere și tineri īn structura pernmanentă a Cabinetului dacoromānesc – ca guvern din umbră provizoriu. G. Au fost examinate și alte propuneri pentru renaționalizarea resurselor naturale ale țării, consolidarea capitalului romānesc, promovarea spiritului creator și inventiv autohton, consolidarea patrimoniului național material, cultural și imaterial, istoric și artistic, refacerea economiei, stabilitatea monedei naționale, reindustrializarea țării, īnzestrarea forțelor armate cu tehnologie de vīrf, transformarea Armatei din Romānia īn Armata Romāniei pentru apărarea suveranității și independenței Romāniei. H. Au fost actualizate noi căi de atragere a tineretului, concomitent cu reactivarea pensionarilor militari īn rīndul cărora există numeroși simpatizanți ai GARDA, a specialiștilor din diferite domenii, astfel īncīt, fără sprijinul GARDA, să nu se poată forma nici un guvern contra intereselor naționale īn Parlamentul Romāniei. I. A fost examinat planul simpozionului național de la CRAIOVA din 30 martie: ”OBĪRȘIA NEAMULUI NOSTRU”. Ī. Au fost reluate eforturile alături de dl dr. Ilie Ionel Ciuclea, fondatorul societății ”Cavalerii Daciei” pentru finanțarea tipăririi revistei ”DACIA”. J. Ca steag simbol al G.A.R.D.A. se aprobă tricolorul roșu, galben, albastru peste care este imprimat steagul dacoromānilor. K. Geo Stroe a informat că, pe līngă finalizarea celei de-a treia ediții revizuite și adăugite a Enciclopediei Academiei DacoRomāne, se are īn vedere ca donațiile viitoare să fie direcționate și prin posibilitatea ca romānii să doneze 2% din impozit, inclusiv din pensii, prin completarea formularului 230 la finanțe, pentru īmplinirea altor proiecte culturale fundamentale ale ADR (Dicționar Etimologic al Limbii DacoRomāne, Istoria DacoRomānilor, Testamentul Zamolsian Dacoromān etc.); L. La propunerea inițiatorului, Constantin Găitan, toată suflarea dacoromānească care dorește schimbarea din temelii a Societăți Romānești este rugată ca īn fiecare duminică seara, ora 22 fix, ora Romāniei, ,,timp de 10 minute, să ridice o RUGA PENTRU REUȘITA ACȚIUNII de RENAȘTERE A DACIEI, de reușită a acțiunilor G.A.R.D.A, rugă ce se vrea continuată săptămīna de săptămīnă la aceeași oră. Rugăm pe romānii din īntreaga lume să țină cont și să se alinieze fusului orar al Romāniei. Nu contează ce religie ai, ce crez ai, īn cine și īn ce crezi, atīta timp cīt o facem din adīncul inimii, cu sufletul curat, pentru un țel nobil de schimbare a societății romānesti din temelii…” M. Pentru GARDA s-a aprobat propunerea ca sediul definitiv să devină cladirea fostei Academii de līngă statuia Leului din Bulevardul Geniului, īn Cotroceni, care are o impresionantă biblioteca īncă sigilată de regimurile postdecembriste, cu īndemnul „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe cīmpurile de bătălie pentru īntregirea neamului.” V. După sărbătorile de iarnă, reuniunile au fost reluate. Cu acest prilej au fost stabilite următoarele: A. Īn cadrul revistei STUDII ȘI CERCETĂRI DE DACOROMĀNISTICĂ – anuarul 2018 al Academiei DacoRomāne se pot publica materiale ale GARDA, precum și īn paginile revistei DACIA- revista Fundației Academia DacoRomān㠔TDC”. B. Atunci cīnd nucleul grupului este īn afara Bucureștilor, dl. Mihai Prepeliță și/sau dl. Gheorghe Pețu vor fi īn fiecare joi la locul stabilit īntre orele 11-13, pentru a asigura permanența, pentru a consemna idei, sugestii, propuneri, critici, a primi și cunoaște persoanele juridice, fizice care doresc să coopereze cu G.A.R.D.A. C. Au fost luate măsuri pentru revigorarea Partidului Romāniei Europene – P.R.E. pozitia 45 īn Registrul partidelor politice de la Tribunalul București și schimbarea echipei executive īmpreună cu noua denumire ca Partid al Dacilor Liberi. D. Au fost stabilite īn principiu itinerariile și perioadele aproximative ale viitoarelor expediții culturale GARDA īn afara granițelor politice ale Romāniei și acțiunile, mesajele și hotărīrile care trebuie luate īn comunitățile dacoromānești. E. G.A.R.D.A. face prin MANIFEST 2018 un apel către toți romānii cinstiți și iubitori de patrie de acasă și din străinătate la unitate de luptă pentru libertate, solicită tuturor fundațiilor, asociațiilor, federațiilor, sindicatelor, partidelor, persoanelor fizice libere, inclusiv romānilor cu dublă cetățenie să coopereze, păstrīndu-și independența și planurile proprii ca să acționăm īmpreună pentru ca DACIA – să fie iarăși cum a fost și mai mult decīt atīt, o națiune liberă și nu o neocolonie, suverană și independent㖠nu o slugă, o mare națiune care să trăiască īn adevăr, dreptate, muncă și credință, īn pace și armonie cu toate națiunile libere ale lumii civilizate. F. Geo Stroe a propus ca Decalogul Romānilor conceput de Ion Rațiu să fie īnsușite și adoptate īn G.A.R.D.A: Cele zece porunci ale romānului, īnfăţişate de Ion Raţiu la primul Congres al Uniunii Mondiale a Romānilor Liberi, desfăşurat la Geneva īn anul 1984: 1. Fii mīndru că eşti romān. Afirmă-te īntotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adīnci īn pămīntul ţării noastre. 2. Afirmă-ţi dragostea pentru Patrie ori de cīte ori ai ocazia. Nu faci asta pentru că eşti şovin, ci pentru că doreşti să īi serveşti pe cei rămaşi acasă. 3. Apără drepturile poporului romān, īn totalitatea sa. Nu regăţeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromāni sau megleniţi. Toţi suntem romāni. 4. Ajută-ţi compatrioţii din mult-puţinul ce īl ai. Dă-ţi tainul, nu īl precupeţi. 5. Susţine instituţiile romāneşti din diaspora, oricīt de modeste sau de imperfecte ar fi acestea. 6. Nu critica niciodată, nici măcar prieteneşte, pe romānul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu mai bine decīt el. 7. Nu aduce nicio critică, nici măcar “constructivă”, semenului tău care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult şi mai bine decīt face el. 8. Fii īntotdeauna conştient că gelozia, invidia şi calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab, care nu mai are nici ţară, nici poziţie īn societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare. 9. Opune-te numai celor care siluiesc voinţa poporului romān. Opoziţia faţă de eforturile altor patrioţi romāni este o irosire de energie.
89
10. Fă ceva pozitiv pentru ţara ta şi pentru compatrioţii tăi. Oricīt de modest sau neīnsemnat este ceea ce faci, fă-o īn fiecare zi. (autor: Ion Rațiu) G. Pīnă la 30 martie 2018 documentele elaborate și asumate de GARDA vor fi editate īn tiraje suficiente și publicate online pe site-ul propriu. Fiecare mesaj GARDA va fi distribuit īmpreună cu anexele documentelor elaborate sau asumate, ori īn proiect, existente pīnă īn prezent. H. Toți membrii și organizațiile care fac parte, prin reprezentanții lor, din GARDA au adoptat din anul CENTENAR al REĪNTREGIRII, salutul eminescian: ”TRĂIASCĂ NAȚIA ROMĀNĂ!” și răspunsul ”SUS CU DĪNSA!” VENIȚI CU NOI! TRIMESTUL II I. După 30 ianuarie 2018, reuniunile GARDA și actiunile stabilite au continuat īn fiecare joi, cu participare fluctuantă, dar substanțială. Au fost dezbătute problemele interne care au frămīntat națiunea, starea națiunii īn ansamblu și unele probleme internaționale. Īn sinteză au fost examinate, dezbătute și au fost luate următoarele hotărīri: A. Īntrucīt, față de GARDA, cea mai apropiată instituție a națiunii cu care trebuie să cooperăm este și va fi BISERICA ORTODOXĂ ROMĀNĂ, au fost stabilite punți de legătură și se află pe agendă o īntīlnire a GARDA și FADRTDC cu prea fericitul patriarh Daniel care a apreciat īn mod deosebit lucrarea MANIFST. CARTEA NEAGRĂ A ROMĀNIEI. B. Cu această ocazie avem īn vedere să discutăm și unele probleme concrete de cooperare, īntrucīt, īn opinia unora dintre membrii GARDA, Biserica ortodox㠖 care este muma nației romāne cum aprecia Mihai Eminescu, are nevoie de sprijinul nostru. Īn acest sens participarea preoților din comunitățile romānești din afara granițelor politice actuale ale Romāniei trebuie īncurajată și sprijinită prin acțiuni concrete din țară. C. Ne propunem să discutăm o problemă de simbol care unora dintre membri GARDA li se pare de mare interes. Īn toate scrierile oficiale numele de Iisus Christos apare ca fiind Hristos. Este evident că noi, romānii nu suntem hreștini, ci creștini, iar Academia DacoRomānă a căutat prin comunicatele sale să vehiculeze sintagma Iisus Christos, ca o formă de īmpăcare a tuturor creștinilor fie ortodocși, fie catolici, īn așa fel īncīt o eventuală unificare să fie centrată prin forme comune de denumire a simbolurilor creștine. Considerăm că această problemă, deși nu este de competența GARDA, nici a FADRTDC, suscită un interes special și că numai BOR poate valida sau nu o astfel de fixare a unor simboluri. Totuși, fiind de interes general, așa cum spunea un mare clasic strateg de renume, despre problemele militare că ar fi prea importante pentru a le lăsa doar īn seama militarilor, așa putem afirma și unii dintre noi, că problemele de identitate religioasă sunt prea importante ca să le lăsăm numai īn seama clericilor, fiind ca și cele militare, de importanță existențială pentru națiunea dacoromānă, sine qua non! Așadar, Iisus Hristos sau Iisus Christos? D. Au fost īntreprinse demersuri concomitente pentru īnchiria, respectiv a cumpăra, un sediu īn centrul Bucureștilor, la ințiativa dl. consul Ioan Curtean de Hondol, un dac din Munții Apuseni, un moț adevărat care ne-a căutat cu scopul declarat de a sprijini mișcarea dacistă. Domnia sa a supus atenției propunerea fără echivoc care impune două condiții cumulative simultane pentru orice membru al GARDA. - Prima – fiecare membru să fie dispus să-și dea viața pentru ca Romānia reīntregită să redevină DACIA lui Burebista. - A doua – fiecare membru să fie dispus să pună la dispoziția GARDA īntreaga avere pentru a birui īn eternizarea valorilor zamolsiene dacoromānești de pretutindeni, pentru dăinuirea DACIEI īn vatra străbună a lui Burebista. E. Au fost identificate drept propuneri pentru sediu central permanent, īn primul rind, a unei clădiri din centrul Pieței Universității peste drum de Universitatea DALES, fosta clădire a Ministerului Apărării din secolele trecute, unde după 1989 au fost sediile unor ong, partide și societăți ale revoluționarilor din decembrie 1989, și o altă clădire situată pe Constantin Noica, līngă Podul Cotroceni, unde P.R.E. a avut o perioadă sediul public, īnainte ca regimul terorist băsescian să viruseze partidul, clădire care să devina blocul DACIA, respectiv, prin cumpărare sa, reconstruim casa DACIA. F. O altă problemă centrală īn discuțiile din acest al doilea trimestru este atragerea partidelor politice la o Alianță Națională a Dacilor Liberi, astfel ca īncepīnd cu luna mai să reactivăm tot frontul politic al mișcării daciste din țară și din străinătate. Discuțiile, deosebit de delicate, au fost destul de furtunoase, unele partide prin șefii lor au venit la locul de dezbatere și și-au reīnnoit angajamentul de cooperare īn unitatea politică, altele constatīnd că se politizează problematica DACIEI au manifestat rezerve privind această acțiune. G. Constatīnd participarea unor diplomați de carieră la acțiunile GARDA, au fost abordate și unele probleme privind diplomația romānească, dificultățile īntīmpinate īn prezent și unele aspecte privind īmprospătarea personalului diplomatic și consular al Romāniei īn zona de acțiune a GARDA. S-a constatat că, īndeosebi la consulatele din jurul granițelor țării noastre, precum și īn acele țări īn care minoritatea dacoromānă (sub diferite denumiri) este lipsită de drepturi și libertăți fundamentale, deși īn Romānia, tocmai cetățenii acelor țări unde romānii minoritari nu sunt recunoscuți ca romāni, ei neavīnd drepturi elementare, fundamentale, recunoscute la nivel european, ori nici măcar la nivelul la care īn Romānia cetățenii statelor străine īn cauză beneficiază de ele. Prin reciprocitate, trebuie luate măsuri fără nici o excepție. Pentru că noi nu putem face pași necivilizați īnapoi, pe baza de reciprocitate, privim soluționarea acestor nedreptăți prin cereea unui regim politic de drepturi și libertăți cetățenești cel puțin cu tratament egal ca la noi. H. Acțiunea de la CRAIOVA a fost o reușită ctitorie a unui far dacoromānesc care să lumineze identitatea națională la sud de Dunăre, așa cum acțiunea de la Slatina - Solotvino, īn Transcarpatia –Ucraina, de ziua națională 1 Decembrie 2017, a fost pentru maramureșenii de la nordul Tisei. Despre conținutul de idei și atitudini stau mărturie lucrările simpozionului OBĪRȘIA NEAMULUI NOSTRU, cu o participare de peste 100 de persoane, cu documentele
90
audiovideo postate pe Internet, precum și o lucrarea tipărită in format A4 cu peste 360 de pagini cuprinzīnd problematica abordată īn comunicările, studiile și articolele elaborate de participanți din Romānia și Moldova, din zona Olteniei și din toată Romānia. Personal, după o răceală puternică, nu finalizasem și nu corectasem materialul cerut mai inainte pentru publicare, totuși l-am trimis si a fost publicat. Rog să considerați materialul alăturat definitivat īn ziua de 30 martie ca fiind cel prezentat așa cum am spus īn ziua comunicării publice īn rezumat a celor prezentate. I. S-a decis ca ediția a I-a să fie urmată de noi ediții, probabil īn toamnă, īn octombrie, așa cum vor stabili organizatorii din Craiova, care să privească viziunile īn tema: ” ĪNAINTEVĂZĂTORII NEAMULUI NOSTRU” de la īnceputuri pīnă īn viitorii posibili și dezirabili. Sufletul acțiunii a fost dl ADI POP care a prezentat cu această ocazie rezultatele științifico-tehnice ale cercetărilor proprii ale firmelor pe care de multe decenii le păstorește, creīnd o adevărată școală zamolsiană dacoromānească de creativitate și acțiune la care au participat mii de tineri. Drept pentru care Academia DacoRomānă a conferit dlui ADI POP titlul suprem și diploma de PĂRINTE AL PATRIEI. Cel care a fost organizatorul și realizatorul acestui eveniment a fost CĂTĂLIN ZAMFIR prin ASOCIAȚIA ARTA ZALMOXA, care a reușit cu sprijinul participanților să strīngă citeva sute de titluri de carte īn limba romānă, inclusiv de la Editura DacoRomānă spre a fi donate preotului Boian Aleksandrovici din Malainița și protopopiatului din Negotin. Preotul Boian a primit din partea Academiei DacoRomāne, pentru toate strădaniile domniei sale de a fonda o biserică ortodoxă romānească īn Dacia Ripensis din Timoc, titlul si diploma de doctor īn dacoromānistic㠖 specialitatea teologie și patristică, pentru ctitoria pe care a realizat-o pe moșia strămoșilor săi vlahi, dacoromāni de viță veche, pentru curajul cu care apără limba strămoșească, datinile, credința și cultura nației noastre. Un comunicat privind acțiunea de la Craiova urmată de expediția culturală din Timoc va fi acordat presei de către Asociația Arta Zalmoxa care a organizat totul de la inițiativă la finalizare. J. In mai multe reuniuni ale GARDA s-a pus problema fondării unei societăți de apărare a drepturilor și libertăților cetățenești contra regimurilor teroriste postdecembriste. CONTRATERROR, și īn special contra regimului lui T. Băsescu și acoliții săi. K. La inițiativa dlui Mihai Prepeliț㠖 candidatul Academiei DacoRomāne la premiul Nobel pentru literatură născut la Bahrineștii Bucovinei, līngă Fīntīna Albă, unul dintre cei trei vicepresedinti ai ADR, a fost instituit titlul și diploma de MARTIR AL REĪNTREGIRII PATRIEI și a propus următorii: MARTIRI AI REĪNTREGIRII PATRIEI
BUCOVINA și BASARABIA
1. Ilie Motrescu
2. Grigore Vieru
3. Leonida Lari
4. Valeriu Graur
5. Gheorghe Ghimpu
6. Ion Aldea-Teodorovici
7. Doina Aldea –Teodorovici
8. Alecxandru Șoltoianu
9. Ion Ungureanu
10. Dimitrie Matkovschi
11. Ion Gheorghiță
12. Mihail Garaz
13. Nicolae Lupan
14. Gheorghe Cincilei
15. Andrei Giurunga
15. Vasile Coroban
16. Nicolai Costenco
17. Mihail Churichieru
18. Alexei Marinat
19. Alexie Mateevici
20. Anatolie Paniș
21. Vadim Pirogan
22. Petru Ștefănucă
23. Vasile Țepordei
24. Virgil Bulat
25. Nicolae Vostin
26. Jucheria Patraș
27. Gavril Patraș
28. Saveta Patraș-Prepeliță
29. Ștefan Prepeliță
30. Nicolae Tofan
31. Mihail Bețianu
32. Ilie Ilașcu
33. Paul Goma
34. Anița Nandriș L. O nouă expediție culturală se va efectua spre Viena, pe drumul memorandiștilor ca și al lui Mihai Eminescu, ocazie cu care, plecīnd de la Baia Mare, in organizarea dlui Mihai Cozma, perședintele fondator al Asociației Academia OJT BOEMA, īncepīnd cu data de 24 mai 2018, pină la sfīrsitul săptămīnii, cu autobuze īn coloană. Organizatorul va fi dl Babiciu Gavril, gavrilbabiciu@gmail.com care primește inscrierile (0744 317 311) și sumele (150 euro pe/zi de persoană). Acolo, din gara īn care au fost primiți memorandiștii, vom merge īn sala Primăriei Vienei - RATHAUS, vom dezveli plăci memoriale alături de oficialități etc. Vor fi mai multe acțiuni organizate īmpreună cu romānii din Austria, unele surprize plăcute, īntru cinstirea memoriei memorandiștilor care cereau drepturi și libertăți pentru conaționalii noștri. Programul va fi definitivat īn perioada următoare, probabil incluzind si o īntīlnire cu liceenii de la Ghiula – Ungaria. M. Rog să pregătim fiecare și cīteva cărți pentru donații īn comunitățile romānești vizate de expedițiile noastre. N. Pregătim și o expediție īn Bulgaria (Calafat – Vidin –Sofia- Salonic cu īntoarcere prin Valea mormintelor tracilor, Velico Tirnovo –Kaliacra- Balcic, Durostorum) și īnspre Odesa īn lunile ce urmează, dar și o acțiune specială īn Harghita și Covasna pentru solidaritate cu romānii care au avut de suferit datorită unor conjuncturi antinaționale din aceste județe. CHRISTOS A ĪNVIAT! Salutul eminescian: ”TRĂIASCĂ NAȚIA ROMĀNĂ!” și răspunsul ”SUS CU DĪNSA!” VENIȚI CU NOI! Inițiator coordonator, Constantin Găitan, constantingaitan@gmail.com, 0722311707, UK 00447404545910 relații la: 0722972522, geostroe@gmail.com, c.cretu49@gmail.com, 0740919998, aloblu@yahoo.com, adipop@popservice.ro, skype adrianpop58, manlevy.1978@yahoo.fr, 0722535556, floreadumitrescu@yahoo.com, vasile.zarnescu@gmail.com, george_enescu13@yahoo.com, mihaicozma_rodina@yahoo.com, gheorghe.petu@gmail.com, mihaiprepelitze@gmail.com, ioan.agaficioaia@gmail.com.
91
Dumnezeu să-l odihnească īn pace pe cel care, din proprie inițiativă, lucra la Programul DACIA-2050 īn cadrul G.A.R.D.A, fostul guvernator al BNR, fost ministru de finanțe, fost ambasador al Romāniei īn China - Florea Dumitrescu
Născut la 4 aprilie 1927 īn Necșești –Teleorman – decedat la 16 aprilie 2018 a fost economist, Facultatea de Finanțe-Credit, Academia de Studii Economice București a fost un economist romān, ministru de finanțe īn perioada 1969-1978, ambasador al Romāniei īn China și apoi guvernator al Băncii Naționale a Republicii Socialiste Romānia. Părinții săi au fost agricultori īnstăriți īn satul natal, Gīrdești, din comuna Necșești - județul Teleorman.
La 16 ani a urmat Liceul comercial din Turnu Măgurele (1943-1946) după care a continuat cu Facultatea de Finanțe-Credit din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1946-1949). Īn 1983 a obținut doctoratul īn economie īn problemele stabilității monetare.
Și-a īnceput cariera ca funcționar īn cadrul Băncii Naționale. A fost repartizat la sucursala BNR din Cugir, unde se afla uzina de armament. După ce a lucrat 6 luni la Cugir și alte 4 luni la Deva, sucursala coordonatoare, a fost transferat la filiala orașului București. Nici aici nu a stat foarte mult și īn 1954 este transferat la sediul central al Băncii Naționale. Īntre 1966 și 1970 a fost cadru didactic universitar, lector și conferențiar la Facultatea de Statistică din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Īn perioada 19 august 1969 - 7 martie 1978 a fost numit ministru de finanțe. a primit responsabilități pe linie politică, fiind numit membru supleant al C. C.al al P.C.R. Acesta a reprezentat consacrarea īn cariera sa politică īncepută īn 1962, cīnd a fost primit membru de partid.
A fost primul ministru de Finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, determinīndu-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare. Astfel, Romānia devenea primul stat membru CAER, Florea Dumitrescu, īn calitate de ministru de finanțe, fiind cel care a semnat īn iarna anului 1972, la Washington, acordul cu instituțiile emblematice ale comunității financiare internaționale și aderarea la FMI.
De remarcat că Romānia a aderat la FMI după ce a achitat cota sa de participare, de circa 40 de tone de aur. Īn această perioadă a devenit membru al C.C. al P. C. R. (12 iulie 1972), rol pe care l-a avut pīnă la 24 noiembrie 1989. a fost trimis Ambasador extraordinar al Romāniei īn China (6 iulie 1978 - 15 aprilie 1983). Īn paralel fostul ministru va īndeplini și funcția de Ambasador extraordinar al RSR īn Birmania (7 mai 1979 - 9 martie 1987). Īn perioada 17 martie 1984 - 17 martie 1989 a fost numit Guvernator al Băncii Naționale, apoi numit Vicepreședinte la CEC.
Florea Dumitrescu a desfășurat cercetare īn economia comerțului și stabilitate monetară. A realizat analize și studii īn domeniile economiei, finanțelor, creditului, relațiilor comerciale și aderării la Uniunea Europeană, a reformei economice īn Romānia, R.P. Chineză etc. Ca ministru, a contribuit efectiv, prin mecanismele specifice financiare și monetare la creșterea, dezvoltarea și modernizarea industriei, agriculturii la menținerea echilibrului financiar și valutar al țării. Membru īn organisme științifice. Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din Romānia, Secția Științe economice, juridice și sociologice.
 Vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din Romānia [AGER]
 Membru īn Consiliul Director al Societății Romāne de Statistică
 Președintele Asociației de prietenie romāno-chineze[
Distincții: Premiul Petre S. Aurelian al Academiei Romāne – Secția științe economice, juridice și sociologice, pe anul 1993 (1995), pentru lucrarea Căile stabilității monetare. Premiul Virgil Madgearu (septembrie 2005), acordat de Academia Oamenilor de Știință din Romānia, pentru cartea Cunoaște Romānia, realizată la Editura Economică, sub egida Academiei Romāne, a Societății Romāne de Statistică și a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, Premiul Nicholas Georgescu–Roegen (noiembrie 2006), acordat de Academia Oamenilor de Știință din Romānia pentru cartea Tranziția 1990-2004. Experiența romānească, Editura AGER–Economistul, București, 2005 Ordinul Muncii, clasa a III-a, 31.XII.1963 Medalia a XX-a aniversare a eliberării patriei, 1964, Medalia Tudor Vladimirescu, clasa I, 1966, Medalia a XXV-a aniversare a eliberării patriei, 1969, Ordinul Steaua Republicii Socialiste Romānia, clasa a II-a, 1971, Medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii, 1972, Ordinul 23 August clasa a II-a, 1974, Medalia 30 de ani de la eliberarea Romāniei de sub dominația fascistă, 1974, Decorația Ordinul Republicii – Marele Cordon, conferită de președintele Republicii Arabe Egipt, 1976, Decorația Ordinul național al leului – mare ofițer, oferită de președintele Republicii Senegal, 1977, Decorația Ordinul Leopold II – Marea Cruce, oferită de MS Regele Belgiei, 1977.Publicații, Politici macroeconomice de integrare a Romāniei īn Uniunea Europeană, īn colectiv cu Marius Băcescu, Angelica Băcescu-Cărbunaru și Monica Condruz-Băcescu, Editura Economică, 2008, Dicționar statistic financiar, colectiv, 1965, Județele Romāniei – monografie, colectiv, 1970, Căile stabilității monetare, Editura Academiei Romāne, 1993, Evantaiul celor 10000 de gīnduri. Romānia și China. Trei veacuri de istorie, īn 3 volume, colectiv, Editura "Ion Cristoiu", Cunoaște Romānia, colectiv, 2004, Tranziția 1990-2004. Experiența romānească, Editura AGER – Economistul, București, 2005, Connaissez la Roumanie, colectiv, 2006, Cunoaște Romānia - membră a Uniunii Europene, colectiv, 2007, Knowing Romania - member of the Union European, colectiv, 2008, peste 500 de articole, analize și studii.
92
Interviuri:Cum s-a īndeplinit porunca dictatorului: plata anticipată a creditelor internaționale, Răzvan Belciuganu, pe Jurnalul.ro, 31 martie 2009, Istoria adevărată a economiei, de la Ceaușescu la Băsescu (partea 1 și partea 2), "Nașul" cu Radu Morar, 6 aprilie 2016, Jaful avuției naționale. Cine sunt vinovații?, "Nașul" cu Radu Morar, 13 iunie 2016,Dezvăluiri: cum negocia Ceaușescu cu bancherii mondiali, la "Sputnik Moldova", 23 mai 2017 Pentru intreaga sa activitate de cercetare și prospectare științifică, remarcabilele contribuții la dezvoltarea economică a Romāniei și a relațiilor de prietenie cu China, Senatul Academiei DacoRomāne TDC i-a acordat, post mortem, titlul suprem și diploma de PĂRINTE AL PATRIEI. OBIECTIVE CLARE ĪN PUBLICITATEA NEGATIVĂ DESPRE ROMANIA Mi-am petrecut jumătate din ziua de ieri citind articolele – dar, mai ales, comentariile – de pe excelentul blog al lui George, Romanian Military. Īl recomand tuturor celor pasionați de tehnică, de tactică, strategie sau istorie militară. Un mare plus pentru serialul inginerului “Calu” care istorisește cum s-au realizat avioanele romānești IAR-93, IAR-99 și proiectul fighterului supersonic IAR-95. Răsfoind paginile blogului am descoperit și savurat cīteva dezbateri foarte interesante pe marginea marilor decizii strategice care au īnclinat balanța războaielor trecutului, cu accent pe cel de-al doilea conflict mondial. Psihicul și tabla. De pildă, īn cadrul Operațiunii Barbarossa, sovieticii dispuneau de echipamente de luptă mai multe și, pe anumite tipuri de armă, mai bune decīt germanii. Cu toate astea, Armata Roșie a pierdut īn primele luni de conflict două treimi din efectivele de mecanizate și avioane. Ca pierderi umane, Germania a sacrificat per total 800.000 de oameni (uciși, răniți sau dispăruți īn misiune), īn timp ce URSS a īnregistrat irrecoverable losses de peste trei milioane de oameni (sursa: Wikipedia, citīnd rapoarte ale ambelor părți). Conform unora dintre comentatorii de pe blogul lui George, marele avantaj al nemților nu a fost atīt tehnica de luptă, cīt calitatea forței vii, mai bine pregătite tactic și cu un moral superior sovieticilor. Armata Roșie a anului 1941 era alcătuită īn mare parte din recruți adunați de prin “republicile” anexate frățește cu două decenii mai devreme. Firește că soldații belaruși sau cazaci nu erau din cale-afară motivați să apere nobilele idealuri ale comunismului, mai ales după atrocitățile comandate de Stalin īn anii ’30. Același Stalin, cu un an īnainte de Barbarossa, declanșase eliminarea din armată a tuturor “elementelor trădătoare”, a se citi “crema ofițerimii”. Lipsiți de motivație și de un management competent, sovieticii au luat una dintre cele mai urīte bătăi din istoria militară. Doar ploaia și frigul care-au īmpotmolit o vreme Panzerele i-au salvat de la anihilarea totală. Nu mai puțin adevărat e faptul că atrocitățile comise de hitleriști īmpotriva prizonierilor (considerați Untermensch/suboameni) au determinat o “īntoarcere de arme” a populației care-i privise inițial pe nemți ca salvatori de la stalinism. Cīnd cetățenii s-au prins că Hitler nu e cu nimic mai bun decīt “tătucul”, determinarea lor de a lupta pentru URSS a crescut considerabil (primele contingente de partizani/sabotori s-au format īn a doua parte a conflictului). O luptă pierdută dinainte. Am făcut acest lung expozeu pentru a scoate īn evidență un lucru: o luptă se poate pierde sau cīștiga īnainte de tragerea primului glonț. Atīta vreme cīt armata are determinare, motivație și unitate, meciul se joacă, indiferent de ascendentul tehnologic al inamicului. Istoria a demonstrat – americanilor īn Vietnam sau sovieticilor īn Afghanistan, ca să dau doar două exemple – că tehnica de luptă poate fi anihilată prin robustețe psihică, organizare și cunoaștere a terenului. Dacă soldatul nici nu pune mīna pe armă, gīndindu-se că e o pușcă proastă, că n-o să nimerească nimic cu ea, că superiorul lui e un tīmpit și că oricum nu are pentru ce să lupte, bătălia s-a pierdut īnainte de a īncepe. Se vorbește foarte mult despre perioada miraculoasă de prosperitate, progres științific și bună īnțelegere pe care ar trăi-o omenirea īn acest īnceput de mileniu. Datele din teren indică īnsă o creștere fără precedent a tensiunilor intra- și inter-statale, cauzate de disensiuni etnice, religioase sau economice. De progres științific și prosperitate se bucură doar o mică parte a populației planetei, iar pacea, dacă mă īntrebi pe mine, e un lux al celor puternici. Cine vrea pace trebuie să și-o permită. Arma secretă a romānilor. Romānia nu este o țară puternică, nici militar, nici economic. Amplasarea noastră la intersecția marilor vectori de forță ai Eurasiei ne-a condamnat la o defensivă permanentă și la o diplomație acrobatică (și controversată). Am supraviețuit īns㠖 miraculos, aș spune – mulțumită unei robusteți mentale. Și pe cīmpul de luptă și īn afara lui, romānii au rezistat unor forțe covīrșitoare, fie că a fost vorba despre imperiile Roman, Austro-Ungar, Otoman, Nazist sau Sovietic. A curs mult sīnge romānesc, generații īntregi au suferit atrocități, persecuții și privațiuni, dar nu am dispărut, nu am fost asimilați, nici dizolvați, nici dispersați. Pīnă acum. Ce se īntīmplă astăzi cu Romānia are toate datele unui război psihologic care-și propune dezarmarea mentală a cetățenilor. Tot eșafodajul defensiv, tot arsenalul intangibil care ne-a permis să rezistăm celor mai brutale invazii, se află de la o vreme sub un asediu violent. Se trage cu artileria, se aruncă bombe, se infiltrează agenți și commando-uri īn această structură. Acțiunile sunt evidente. N-aș putea spune dacă este un atac consolidat din
93
partea unei singure forțe, o luptă īntre puteri alogene antagonice sau un terorism băștinaș, cert este că, īn special de prin 2008, ofensiva s-a īntețit iar cazemata īncepe să se zgīlțīie. Sistemul defensiv despre care vorbesc – valabil pentru orice națiune, comunitate sau familie – este clădit pe valori și simboluri comune. Pe limbă, artă, repere istorice, pe credințe, instituții, concepte și personalități – istorice ori contemporane – unanim recunoscute și apreciate. Ethos blasters. Urmărind fie și tangențial discuțiile din spațiul public pe un ecart de timp de o lună-două, nu pot să nu remarc că mare parte din fundamentele enunțate mai sus sunt dinamitate cu o suspectă consecvență. Valorile și simbolurile esențiale ale Romāniei sunt sub-minate (iată că terminologia militară īși reintră īn drepturi) constant și, cel mai grav lucru, publicul aplaudă exploziile ca pe focuri de artificii. Și cere bis. Mi-a luat exact cinci minute să transfer din memoria imediată īn scris o scurtă listă de “obiective strategice”, fiecare cu tipul de īncărcătură explozivă atașată. Concepte fundamentale: Romānia – zisă și Romānica, e codașa Europei, or să ne-o ia și bulgarii īnainte. Poporul romān – leneș, hoț și trădător Patriotism – vadimism (paranoia, rudotel, antisemitism, xenofobie) Ortodoxie – o superstiție retrogradă, bună pentru babe pupătoare de moaște. Instituții: Președintele Romāniei: Cucuvea kaghebistă, Țapul, Chiorul bețivan, Parlamentul Romāniei – un cuib de hoți și de leneși (ei, măcar avem reprezentativitate) Guvernul Romāniei – niște tīlhari Premierul Romāniei – plagiatorul, piticul, homosexualul și coruptul, cap-de-mort, cap-de-oțel (pentru cine nu știe, ultimul e Victor Ciorbea). Biserica Ortodox㠖 plină de bani și vrea și mai mulți; instrument de tīmpire a populației. Armata Romān㠖 īi plătim degeaba, nu ne mai trebuie, pe noi ne apără NATO. Categorii socio-profesionale Medicii și profesorii – șpăgari, Funcționarii publici (alții decīt medicii și profesorii) – corupți, nu fac nimic toată ziua, īi plătim degeaba Corporatiștii – roboți programați 9-17 care nu știu ce e viața, Țăranii – niște țărani (ce vrei, mă?) Muncitorii – Dorele, ia mai fă, mă, o dată. (aici se impune să observăm cum publicitatea romānească a reușit să eticheteze peiorativ grosul populației active: muncitorii și țăranii) Pensionarii și asistații social – masă de manevră pentru alegeri; īi cumperi cu un kil de ulei; sunt de-ăia care pupă moaște; Antreprenorii – bișnițari fără scrupule Judecătorii – corupți. Polițiștii – analfabeți Jandarmii – asasini. Serviciile secrete – au furat banii lui Ceaușescu Jurnaliștii – vīnduți. Artiștii – hipsteri homosexuali drogați. Inginerii – geek, Personalități istorice Ștefan cel Mare – pitic și gagicar Alexandru Ioan Cuza – era mason Mihai Eminescu – sifilitic xenofob, afemeiat Ion Antonescu – criminal de război, antisemit, a dus țara la ruină aliindu-se cu Hitler Regele Mihai – trădător de țară, a plecat cu tablouri (pentru ultimii doi meritele se cuvin evident propagandei comuniste) Mircea Eliade, Nae Ionescu, Petre Țuțea – legionari Nicolae Ceaușescu – nu mai zic Personalități artistice, sportive sau mediatice Radu Beligan – “Google sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Radu Beligan”, “Radu Beligan īși amintește cu plăcere de primul lui īnvățător, Anton Pann”, “Zi mare pentru Radu Beligan! A ieșit la pensie pentru a șasea oară!” (apud Times New Roman, care-i acordă maestrului Beligan o atenție deosebită). Nadia Comăneci – o ipocrită, cum īși permite să facă reclamă la margarină? Dan Puric – un mistic exaltat neo-legionar și mason Cristian Tudor Popescu – cap de mort, ăla care umblă īn “treling” Această ultimă secțiune a listei este, după cum vezi, surprinzător de scurtă. N-am reușit să identific alte personalități care să merite a fi numite astfel și care, totodată, să se bucure de oarece expunere. Și cum afișarea īn acest mediu public toxic compromite fulgerător pe oricine, e firesc să avem pe scenă, īn ultima vreme, personaje obscure care nu au nici reputații nici opere de apărat. Tactica falimentară a lunetistului singuratic. Revenind la dinamitarea elementelor unificatoare trebuie să fac două observații. Prima: fără discuție, o parte dintre aceste ethos blasters se ancorează pe un sīmbure de adevăr, fie el anecdotic sau accidental. Nu neagă nimeni greșelile președinților, premierilor, parlamentarilor sau – fie-mi cu iertare – īnalților slujitori ai Bisericii Ortodoxe Romāne. Doar că, agățīndu-ne exclusiv de slăbiciunile oamenilor care au ocupat sau ocupă funcții, riscăm să dărīmăm īntregul edificiu al unor instituții fundamentale. Omorīnd pilotul condamnăm la prăbușire avionul; și pe noi odată cu el. Și īncă un lucru: s-ar cuveni să ne controlăm limbajul la adresa conducătorilor, dacă nu din respect pentru persoanele lor, măcar pentru steagul pe care au jurat. A doua observație: lista de mai sus acoperă aproape integral populația Romāniei (inclusiv pe cea detașată īn străinătate), cu excepția copiilor și a intelectualilor care nu sunt funcționari publici, antreprenori, publiciști sau corporatiști. Practic, fiecare dintre noi se află īn raza unei īncărcături expozive capabile să spulbere in corpore structurile profesionale sau sociale din care facem parte. Și, īn momentul īn care medicul face o afirmație dură despre breasla profesorilor, profesorul despre țărănime șițăranul despre Parlament, se produce o detonare īn lanț care ne īngroapă pe toți. Tactica “lunetistului singuratic”, care trage din podul casei cartușe de “eu nu sunt ca alții”, “toți sunt așa și pe dincolo, eu sunt diferit” e moarte sigură. Nu Vasili Zaițev, eroul din “Enemy at the Gates” a salvat Stalingradul. Ceilalți ești tu. Cīnd spunem “ceilalți” vorbim de fapt despre noi; fiecare dintre noi este un “celălalt” pentru cineva. Cīnd spunem “popor de leneși și de hoți” ne includem pe noi, familiile, dascălii care ne-au īnvățat carte, medicii care ne-au adus pe lume, includem toți oamenii pe care i-am iubit, īi iubim sau īi vom iubi īn viața asta. Și īi jignim. Și nu merită.
94
Orice popor are eroi și trădători, tīmpiți și genii, leneși și harnici, sfinți și haimanale. Orice stat are rufe murdareși scheleți īn dulap. A scoate la aerisit aceste zdrențe poate fi un exercițiu purgatoriu, cu condiția să se desfășoare scurt și la obiect. Dar a le scutura zilnic prin fața casei nu face decīt să coboare standardele de caracter pentru generațiile care vin. Arată-i copilului super-eroi și va vrea să devină super-erou. Spune-i zilnic că va sfīrși un bețiv ca ta-său și așa se va īntīmpla. Propaganda naționalist-ceaușistă avea, totuși, niște limite (și un scop strategic, īn contextul distanțării de URSS). Eram popor ales, cei mai viteji dintre traci, īn luptă biruitori, dar atīt. Ce fac “micuții” acum e genocid cultural. Suntem, brusc, cea mai de rahat nație de pe glob. Eu m-aș īntreba: quid prodest? Am luat īn urmă cu ceva timp o decizie. Să nu spun nimic urīt despre țară, popor și conducători, oricīt aș fi de revoltat sau necăjit. Să nu aplaud și nu particip la nicio defăimare – fie ea și la mișto – a simbolurilor istorice și culturale romānești. Bune sau rele, valorile care ne leagă reprezintă principala noastră forță ca popor. Pe ele putem clădi și restul. Fără ele – nimic. Nici să cădem īn extrema cealaltă nu e sănătos. Dați-vă la o parte, că noi am inventat stiloul și probabil insulina. N-are rost să ieșim la astfel de ofensive pentru că nu suntem pregătiți. Deocamdată nu vrem să cucerim pe nimeni. Vrem doar să fim lăsați īn pace. Doar că, așa cum am mai spus, pacea și-o permit doar cei puternici, cei pe care e prea costisitor să-i ataci. Nemți n-avem cum să devenim. Nici americani, nici olandezi. Așa cum, dintre toate țările blocului comunist, noi am fost īntotdeauna mai cu moț. Așa cum, dintre toate ținuturile aflate sub turci, Principatele Romāne au reușit să evite statutul de pașalīc. Așa cum ardelenii au stat o mie de ani sub austro-ungari și au continuat să vorbească romānește. Toți stăpīnii noștri s-au plīns de noi și-au īncercat să ne inoculeze īndoială și rușine pentru ceea ce suntem. Asta fac și acum. Eu n-o să-i ajut. Nu-i ajuta nici tu. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care vin după. Se nasc copii minunați īn Romānia. Istoria – tot istoria – ne-a arătat că ideile și dezastrele au o capacitate extraordinară de a cataliza solidarizarea oamenilor. Ne rămīne să gīndim sau să așteptăm cutremurul. Le mulțumesc lui George (pe care nici măcar nu-l cunosc personal) și comentatorilor lui că m-au ajutat să cristalizez exprimarea ideilor de mai sus. Mi-a făcut extrem de bine să citesc idei și argumente de o asemenea calitate, exprimate īntr-un cadru civilizat și camaraderesc.
28 DE CITATE PLINE DE EMOȚIE ȘI ĪNȚELEPCIUNE DUPĂ CARE NU VEI MAI GĪNDI LA FEL SPUSE DE CELEBRUL POET FRANCEZ, VICTOR HUGO Victor Hugo a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi, dramaturgi şi romancieri francezi. Marele scriitor romantic a fost şi pair al Franţei, senator al Parisului şi membru al Academiei Franceze. Printre cele mai cunoscute opere ale lui Victor Hugo se număr㠄Mizerabilii” şi „Notre Dame de Paris”. Mai jos am colectat cīteva gīnduri, care ne-au impresionat cel mai mult: 1. Ideile sunt un vīnat rar īn pădurea cuvintelor. 2. Să fii bun e lucru rar, să fii drept e o datorie. 3. Oamenilor nu le lipseşte puterea, ci voinţa. 4. Natura este alcătuită din contraste: orice lumină are umbra sa. 5. Bucuria şi durerea măsoară rău orele; prima le face secunde, cealaltă secole. 6. Ai curaj pentru marile supărări din viață și răbdare pentru cele mici; după ce ți-ai terminat cu bine treburile zilnice dormi liniștit. Dumnezeu este treaz. 7. Asemeni unui mut care ştie un secret, natura pare uneori că vrea să ne spună totul. 8. Bunul simţ apare īn ciuda educaţiei, nu ca rezultat al acesteia. 9. Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l cīştigăm! 10. Īn faţa necazurilor vieţii, oamenii īnţelepţi īşi găsesc consolarea īn cărţi. 11. Este nostimă uşurinţa cu care oamenii răi cred că toate le vor ieşi bine. 12. Dragostei nu-i ajunge nimic. Dacă are fericirea, vrea raiul. Dacă are raiul, vrea cerul. 13. Inima omului are o faţă pe care e scris Tinereţe şi un verso pe care scrie Īnţelepciune. 14. Frumuseţea naturii este egalată numai de frumuseţea sufletului. 15. Nu insultaţi niciodată o femeie care cade! Cine ştie sub ce povară se prăbuşeşte sărmanul suflet! 16. Īnălţimea sentimentelor este īn relaţie directă cu profunzimea inteligenţei. 17. Un bărbat cīnd iubeşte devine politicos şi timid. O femeie cīnd iubeşte devine posesivă. 18. Gīndirea e munca inteligenţei, visarea e voluptatea ei. A īnlocui gīndirea cu visarea īnseamnă a confunda hrana cu otrava. 19. Iubirea īnseamnă a fi doi şi a nu fi decīt unul. Un bărbat şi o femeie ce se topesc īntr-un īnger. 20. A iubi şi a fi iubit este suficient. Nu mai pretindeţi nimic! Īn schimbările misterioase ale vieţii nu mai este nicio perlă de găsit. 21. Frumuseţea mă mulţumeşte prin simplul fapt că e frumoasă. 22. Să nu aveţi vise mărunte. Nu au puterea să zdruncine sufletele oamenilor. 23. Omul care merge ignorīnd sufletul este asemeni unui orb care rătăceşte prin īntuneric purtīnd o torţă stinsă. 24. Pentru inimile care au suferit multă vreme, bucuria e asemănătoare cu roua pentru pămīnturile pīrjolite de soare. 25. Nu există nici plante rele, nici oameni răi. Nu există decīt proşti cultivatori. 26. Să călătoreşti īnseamnă să te naşti şi să mori īn fiecare clipă. 27. A visa, asta-i fericirea; a aştepta, asta-i viaţa. 28. Chiar şi cea mai īntunecata noapte se sfīrşeşte şi soarele răsare din nou. https://psihologiadeazi.ro/28-de-cit...z-victor-hugo/ VORBE ĪNȚELEPTE ”Eu cred că nu e nimic rău īn a fi prost. E rău doar cīnd vrei să rămīi astfel, pentru că atunci īți retezi toate șansele de a deveni liber. Cu adevărat liber.” ”De n-ar fi nori sau ploaie, nu am aprecia cum se cuvine vremea īnsorită!” Asta e cruda realitate. Toți vom ajunge niște naufragiați pe aceste insule ! MAREȘALUL ION ANTONESCU PE SITE-UL OFICIAL AL ARMATEI ISRAELULUI Este imperativă rescrierea istoriei adevărate a
95
romānilor, lucru care ar fi trebuit să īnceapă chiar din anul 1990. Probabil că nu s-a putut din cauza unor relicve comuniste retrograde precum Ion Iliescu! Dacă s-ar fi īnceput rescrierea istoriei adevărate a romānilor, toată sandramaua neocomuniștilor s-ar fi dăramat aidoma unui castel de cărți de joc! Pe site-ul profesorului Ion Coja am găsit un articol īn care ni se prezintă modul īn care este prezentat mareșalul Ion Antonescu pe pagina oficială a Armatei Israelului. Propaganda sovietică, urmată apoi de propaganda alogenilor și a romānilor comuniști din Romānia au zugrăvit o imagine antisemită pentru mareșalul Ion Antonescu dar după cum īl prezintă materialul de pe site-ul oficial al Armatei Israelului adevărul este cīt se poate de diferit față de ceea ce știam noi romānii și față de ceea ce am fost invățați și obligați să credem. Iată mai exact ce spune prof. Ion Coja despre acest subiect : " Īn urmă cu cīteva luni, amicul Puiu H.N. din Israel mi-a semnalat, emoționat, că pe site-ul oficial al Armatei Israelului a apărut un material „favorabil mareșalului Ion Antonescu”. Un montaj de texte și fotografii dedicat aviatorilor și parașutiștilor evrei căzuți prizonieri īn Romānia īn WW2, montaj īn care īși face loc și o informație despre Mareșal, deloc concordantă cu imaginea unui „antisemit” și „criminal de război”. Același domn, plecat din Romānia īn floarea vīrstei – ceea ce explică, simplist privind lucrurile, simpatia și atașamentul său pentru multe din „nevoile” noastre romānești, mi-a procurat la momentul potrivit un document al Yad Vashem-ului īn care se făcea precizarea, de maximă autoritate așadar, că nu există niciun motiv, niciun document, care să-l incrimineze īn vreun fel pe generalul Ion Antonescu pentru cele petrecute la Iași īn iunie 1941. Document de care m-am folosit ca să-i dau peste mīna cea bleagă lui Aurel Vainer, individ de proastă reputație īn tot Israelul. Ce să ne mai mirăm de romāni că l-au ales pe Băsescu, uite că nici evreii din Romānia nu sunt mai breji și nu se lasă mai pre…sus ca noi, cu Vainer al lor!… Ne-a luat ceva timp să găsim un bun traducător din ivrit īn romānă, l-am găsit īn cele din urmă, așa că acum putem pune la dispoziția cititorilor site-ului nostru, http://www.ioncoja.ro/, toată documentația necesară pentru a ne angaja cu toții īntr-o discuție īntemeiată pe date sigure. Pun și eu, de la īnceput, īntrebarea pe care mi-a pus-o domnul Puiu: ce să īnsemne asta? Ce să īnsemne că pe site-ul Armatei Israelului apare un text corect – mai exact spus: destul de corect, despre Mareșal? Răspunsul meu a fost, atunci, următorul: S-ar putea ca acesta să fie īnceputul spunerii adevărului!… Adevărul nu poate fi ținut la obroc la nesfīrșit, mai ales că nu sunt puțini evreii, de cea mai bună reputație, care au spus adevărul despre ce s-a īntīmplat cu evreii din Romānia īn anii regimului Ion Antonescu: nici vorbă de genocid, de holocaust! Mai devreme sau mai tīrziu, poziția oficială trebuie să se plieze pe adevăr sau măcar să-l caute cu sinceritate și bună credință! Reproducem īn continuare (1) traducerea textului din ivrit īn limba romānă și (2) comentariul nostru. (1) Traducerea textului Pag 1. Parasutiști din chibuturi, originari din Romānia care au fost parașutați in Europa in timpul Holocaustului 1944 Pag. 2. Bombardarea cīmpurilor petroliere si a rafinăriilor din zona Ploiesti – Romānia. (se poate intra pe youtube pentru a vedea un filmulet) Continuarea in pag. 3 Pag.3. Pe 1 august 1943 au iesit din Bengazi in Libia 178 de avioane de tip “Liberator” B-24 ale forțelor aliate pentru a bombarda campurile petrolifere din zona Prahova și rafinăriile de langa Ploiesti. 162 au intrat in Romānia si celelalte au rămas pe drum. Continuare pagina 3.1 O alta expediție a avut loc pe 17 august 1944 tot cu avioane “Liberator ” B-17 si B-24 si tot in scopul de a distruge campurile petroliere si rafinariile din Valea Prahovei și zona Ploiesti. Au avut loc 27 de bombardamente in care forțele alķate au pierdut 300 de avioane și au murit circa 3000 de aviatori si luptători din echipajele de zbor. In plus au avut loc și alte lupte aeriene și bombardamente deasupra teritoriului Romāniei, in care au căzut un număr de avioane, iar echipele de zbor au căzut in mīna autorităților romāne și au fost luați prizonieri și īnchiși īn inchisorile romānești. Numărul aviatorilor și celor din echipele de zbor care au căzut pe teritoriul Romāniei a depășit 1000. Parte au fost prinși și inchisi, iar alții s-au ascuns, astfel incīt era necesară salvarea lor. In ajutorul lor au fost trimiși parașutiștii evrei din Palestina care au reusit să salveze cca 150 de aviatori ai forțelor alķate si să-i treacă graniță. Numai la sfīrșitul războiului, adică intre 31 august si 3 septembrie autoritățile romāne au eliberat și ceilalți 1161 de prizonieri (aviatori și alți Continuare pag. 3.2 - luptători din forțele aeriene) dintre care: 1117 americani, 31 britanici, 12 olandezi și un francez. De asemenea parașutiștii israelieni au acționat ca să-i organizeze pe evreii din Romānia in a se apăra și apoi să poată emigra in Israel legal sau ilegal astfel īncīt 60000 de evrei din Romānia au emigrat cu ajutorul lor spre Israel. Pag. 4. In timpul celui de-al doilea război mondial au fost trimiși in Romānia 10 parașutiști din
96
chibutzuri din Palestina, toți vorbitori de limba romānă: Continuare din pag. 4 Aba Bardicev, Dov Bergher, Leova Gukovski, Baruh Camin, Mielu Kaner, Arie Fichman, Rico Lupescu, Itzhak Macarescu si Shaike Dan (Ioshua Trahtenberg). Aba Bardicev a fost lansat la granița Iugoslavia – Romānia, nu a reușit să treacă in Romānia și a fost prins īn Ungaria și trimis la Mauthausen unde a fost judecat și condamnat la moarte. Arie Fichman și Leova Gukovski au fost lansați īntr-un loc nesigur și au fost prinși imediat. Au fost īnchiși si eliberați la sfīrșitul războiului. Si Rico Lupescu impreună cu Itzhak Macarescu au fost prinși și inchiși si au fost eliberați la sfīrsitul războiului. Ceilalți parașutiști au fost lansați și nu au fost prinși, au reușit să intre in contact cu comunitatea evreilor din București și s-au ocupat cu organizarea de autoaparare a evreilor , iar după război cu scoaterea legală și ilegală a evreilor pentru a emigra īn Palestina. Pag. 5. Arie (Leova) Gukovski din chibutz Iagur, a fost lansat īn Romānia, a fost prins inchis si eliberat la sfīrșitul războiului, Pag. 6 Leova Gukovski și Arie Fichman au fost lansați in Romānia īn noaptea de Rosh Ha Shana (anul nou Continuare pag.6.1- evreiesc) 1940. Din cauza unei greșeli a pilotului care trebuia să-i lanseze la 60 de km de București, au aterizat undeva īntr-o suburbie a Bucureștiului. Intīi a fost lansat Arie Fichman și apoi Leova Gukovski, in jurul lor explodīnd obuzele tunurilor antiaeriene. Ca să nu aterizeze in piața asezarii, a tras Leova de parașuta si a căzut pe acoperisul unei case si de aici s-a rostogolit intr-o căruta cu coceni de porumb. In cadere si-a rupt piciorul stīng și n-a mai putut sa se miste. A inghitit hartia cu planul de acțiune și codurile secrete, cīnd tocmai a fost inconjurat de soldați romāni care l-au luat prizonier. Intīmplările din prizonierat și din perioada de spitalizare sunt povestite īntr-o carte “Pentru ce am fost chemat la datorie”. După 1944 Leova s-a īntors in țara, in chibutzul Iagur de unde plecase. Pag.7. Arie Orni Fichman, din kibutz Beit Oren. A fost parașutat in Romania, a fost prins și eliberat la sfīrșitul războiului - Continuare in pag. 8, Pag.8. Arie Fichaman a căpătat gradul de capitan (pe nume Jacobson) iar Iehuda Ahisher a căpăta gradul de locotenent Hanani. Cei doi au fost transportați īn Libia și de acolo trebuiau să fie parașutați in Romānia līngă Arad. Acțiunea a purtat numele de “Mantilla” și in cadrul ei cei doi trebuiau să ia legătura cu prizonierii puterilor alķate, să incerce să-i organizeze īn scopul evadării din detenție. 8.1 (continuare din pag 8) Trimișii mișcării sioniste trebuiau să se īntīlnească cu cei doi fiind īn legătura cu cei care organizaseră acțiunea. Acțiunea “Mantilla” era prima acțiune īn seria de acțiuni ai serviciului MI 9 pentru creearea unei infrastructuri īn Balcani. Parașutiștii au fost antrenați īn parașutare și au trecut prin Cairo pentru a fi parașutați in Romānia. O greșeala de navigație a pilotului a făcut ca īn noaptea de 1 octombrie 1943 să aterizeze departe de locul de īntīlnire cu trimișii organizației sioniste. Cei doi au căzut prizonieri și acțiunile de parașutare din Balcani au fost oprite datorită venirii iernii. Pag.9. Pe 1 octombrie la ora 02:15 noaptea, cei doi parașutisti erau īn mīna jandarmeriei romāne. Intīi cei doi au fost lasați să doarmă și numai după-amiază au fost preluați de serviciul de informații pentru a completa chestionare cu īntrebări. Dovada ca nu au fost acuzați de terorism, au putut sa poarte uniforme britanice, neavīnd nici un fel de haine civile și parașutīndu-se fără arme. Iar parașutele erau de culoare albă deci de salvare. Deobicei cīnd actiunea de parașutare este īn scop de spionaj, parașutele sunt de culoare albastră sau gri ca să un fie vazute. Pe de alta parte totuși s-au găsit la ei 123 de monezi de aur, 198 de bancnote străine și 246 de bancnote īn valoare de 173000 lei o suma importante la vremea aceea. De asemenea ei aveau pachete de mīncare concentrata și truse medicale pentru primul ajutor. Cei care i-au cercetat n-au folosit metode de tortura pentru a scoate de la ei declarații. Dosarul Pag. 9.1 de cercetare l-au transmis direct lui Ion Antonescu, conducătorul Romāniei, subliniind faptul ca cei doi prizonieri le-au dat să ințeleagă c㠓viitorul Romāniei depinde de cum se vor purta cu evreii”. Antonescu refuză să-i predea pe parașutiști Gestapoului. Stirea prinderii celor 2 parașutiști a ajuns imediat la urechile ambasadorului Germaniei la Bucuresti Manfred von Kilinger și mai departe la Herman Georing. Gestapoul a cerut imediat să fie predați lor. Autoritățile romāne au reusit să scape de presiunea nemților prin diferite păcăleli. Mareșalul Antonescu a dat ordin șefului statului major al Forțelor de Aviație să spună nemților ca parașutiștii vor fi interogați de serviciile romāne și rezultatele vor fi transmise forțtelor aeriene germane. Nu se poate exclude posibilitatea, scrie istoricul Mihai Pelin – ca răspunsul autorităților romāne se datoreaza faptului că cei doi prizonieri erau evrei, motiv destul de īntemeiat pentru ca cei doi să nu fie interogați de naziști. Cu tóate acestea Pag. 9.2 autoritățile romānesti nu au fost īn stare să reziste īn fața presiunii germane și pīnă la urma au acceptat ca autoritățile germane să-l interogheze pe Arie Fichman și acesta să fie interogat de nemți īn Germania. Romānia a hotărīt sa inființeze o comisie formată din ofițeri romāni care să-l insoțească pe Arie Fichman (Ghideon Jacobson) și să primească informații asupra tehnicii și metodele de interogare
97
folosite de nemți īn interogarea prizonierilor de război ai Puterilor alķate. Arie Fichman (Ghideon Jacobson) a plecat pe 9 octombrie 1943 īn Germania īmpreună cu ofițerii romāni si s-a intors la sfīrșitul lui octombrie īnsoțit de aceiași ofițeri romāni. Dosarul de cercetare german semnat de Von Killinger, ministrul lui Hitler la București, nu conținea nimic nou față de ceea ce știau romānii. Iosef Hanani l-a īntīlnit din nou pe Arie Fichman īn lagărul de prizonieri ai Puterilor Aliate care se afla la Timișul de Jos (după ce a fost internat cīteva săptămīni la spitalul din Sinaia și Brașov). Cei doi prizonieri au fost eliberați pe 2 și 3 Septembrie 1944. Au fost urcați īmpreună cu alți prizonieri ai Puterilor Aliate īntr-un avión care a decolat de pe aeroportul din Popești Leordeni spre Italia. Pag. 10. Pe 29 iulie 1954 a avut loc o demonstrație aviatică īn memoria lui Peretz Goldstein unul din parașutistii care fusesera parasutați in Romania in, Continuare pag.10. timpul celui de-al doilea război mondial. Un avión care zbura de-asupra celor care participau la ceremonie s-a prăbusit īn mijlocul mulțimii. Atunci au murit Arie (Leova) Gucovski, Arie Fichman si Dov Berger trei dintre parașutiști originari din Romānia care fuseseră lansați in timpul războiului īn Romānia. In poză se vede imaginea avionului după prăbușire. Primul ministru Moshe Sharet care a fost prezent la demonstrația aviatică și de-asupra caruia a trecut avionul la cīțiva metri a interzis pīnă a doua zi difuzarea știrii prăbușirii." Īncepem acest comentariu subliniind cele două fapte sau elemente principale care se desprind din materialul preluat de pe site-ul oficial al Armatei Israelului: A. Ion Antonescu personal s-a implicat īn cazul a doi prizonieri evrei și a refuzat să-i predea nemților. A fost nevoie de intervenția lui Goering pentru ca Ion Antonescu să accepte ca unul dintre prizonierii „săi”, ai Armatei Romāne deci, să fie interogat de nemți, aliații săi totuși. Numai că omul și militarul de onoare care a fost Ion Antonescu s-a īngrijit ca prizonierul predat pīnă la urmă nemților să fie mereu īnsoțit de cīțiva ofițeri romāni, asigurīnd astfel protecția prizonierului, ferindu-l de eventuale abuzuri ale anchetatorilor naziști. Īn felul acesta lucrurile s-au desfășurat īn acord deplin cu regulile civilizației, ale unor raporturi corecte īntre parteneri și adversari. Astfel că, īn final, la sfīrșitul războiului, cei doi prizonieri evrei, ca și ceilalți prizonieri din Romānia, s-au putut īntoarce teferi și nevătămați acasă, īn Palestina, īn viitorul Israel. Textul de pe site susține că acest comportament ireproșabil al mareșalului Ion Antonescu ar fi fost determinat de faptul că cei care i-au cercetat pe prizonieri l-ar fi avertizat pe șeful statului romān c㠄viitorul Romāniei depinde de cum se vor purta romānii cu evreii”. Nu-mi inspiră īncredere această inserție, pare contrafăcută… Dar chiar dacă ar exista un document explicit īn acest sens, el vine īn contradicție cu ipoteza Holocaustului din Romānia: cīnd Antonescu, așa cum pretind unii, a organizat exterminarea īn masă a evreilor, uitase oare de faptul c㠄viitorul Romāniei depinde de cum se vor purta romānii cu evreii”? Este īn acest material un mic deficit de logică! Ideea că Ion Antonescu s-a purtat așa de corect cu prizonierii evrei deoarece se temea să nu-i supere pe protectorii evrei sau ne-evrei ai prizonierilor nu concordă cu teza Holocaustului, se exclud una pe alta cele două idei! Dacă una dintre cele două idei apare pe site-ul oficial al unei instituții atīt de serioase ca Armata Israelului, īnseamnă că autorii site-ului exclud cealaltă teză, īn cazul de față teza Holocaustului. Acesta pare a fi mesajul Armatei Israelului. Un mesaj corect. Īn fine, corect: Ion Antonescu și ai săi nu se fac vinovați de niciun holocaust, de niciun genocid. B. Oricum am da-o, nu există nici un document care să infirme īn vreun fel faptul că prizonierii din Romānia, indiferent de armata din care proveneau, indiferent de naționalitate, s-au bucurat de un tratament omenos și civilizat, īn spiritul unei frumoase tradiții romānești, niciodată infirmată. Iar acest detaliu, că printre prizonierii din al Doilea Război Mondial s-au aflat și mulți evrei, devine un argument dintre cele mai serioase īmpotriva celor care, fără niciun document serios, valabil pentru istorici și juriști, susțin producerea īn Romānia a unui genocid, a unui holocaust anti-evreiesc! Avem sute și mii de documente vii, adică martori, ai acestui comportament romānesc aproape unic īn analele unei conflagrații care a bătut toate recordurile de cruzime și neomenie, de sălbăticie și de asasinat īn masă. Și nu avem practic niciun document sau martor propriu zis, credibil, care să poată susține și demonstra că romānii s-ar fi comportat la fel ca și ceilalți beligeranți īn privința prizonierilor sau a populației civile īn zonele de ocupație militară. Asta īn timp ce, așa cum arată chiar și materialul de pe site-ul israelit, prizonierii ajunși sub jurisdicția autorităților din țările vecine Romāniei au avut soarta cea mai tragică cu putință: moartea. Unii dintre ei chiar moartea degradantă, umilitoare, īn chinuri și tortură! La sud de Dunăre, bunăoară, mai mulți aviatori aliați, căzuți prizonieri, au fost īngropați de vii pīnă la gīt, iar terenul a fost arat, bieții prizonieri găsindu-și sfīrșitul sub lama nemiloasă a plugului… Caz celebru la vremea aceea, comentat de primul ministru britanic īn termenii cei mai duri: „autorii acestor crime oribile trebuie
98
scoși din Europa!” Nu știm dacă printre acei prizonieri s-a aflat și vreun evreu… Probabil că nu, de vreme ce povestea a fost uitată și nu s-a mai făcut niciun film la hollywood pe acest subiect… Aș propune istoricilor de profesie acest subiect, tratat comparativ: soarta prizonierilor īn lume, īn general, și īn al II-lea Război Mondial īn special. Care a fost tratamentul de care au avut parte? Eu nu m-aș pricepe să fac decīt comparația dintre prizonierii romāni din Rusia și prizonierii ruși sau anglo-americani din Romānia. Contrastul este halucinant… Sunt documente, recent puse īn circulație, că nici cu americanii nu trebuie să ne fie rușine, nu au fost cu nimic mai buni decīt tovarășii lor de arme sovietici… Aceste documente, ocultate cu mare grijă, abia acum īncep să iasă la iveală și propun pentru autoritățile militare americane cu totul altă imagine decīt cea știută din cinematografia și literatura inspirată din WW2. Ora adevărului se apropie și pentru īnvingători! Alte comentarii, īn ordinea ofertei pe care o face textul: 1. Așadar, 150 de aviatori anglo-americani, aliați, care au fost nevoiți să se salveze părăsind avionul prin parașutare, au reușit să nu ajungă prizonieri ai Armatei Romāne, s-au ascuns bine și au rezistat pīnă ce au venit niște parașutiști evrei din Palestina, originari din Romānia, probabil, care s-au parașutat pe teritoriul inamic, adică romānesc, i-au găsit pe cei 150 de camarazi și i-au ajutat să treacă granița. O adevărată epopee!… O mică nedumerire: parașutiștii evrei din Palestina trimiși īn această misiune au nume? Și cīți au fost ei cu toții? Fapta lor este extraordinară, homerică, și ar merita să fie mediatizată ca lumea. Mediul romānesc este cel mai interesat de acest subiect, de detalii etc. Cred că există īn arhivele militare rapoarte detaliate ale unei asemenea operațiuni care depășește, nu numai prin autenticitate și veridicitate, orice Rambo hollyhoodian! Personal sunt uimit de faptul că aceste isprăvi eroice, după cīte știu eu, nu au avut niciun ecou literar, cinematografic etc. E de necrezut că propaganda evreiască (israelită), dar și cea anglo-americană, a ratat un asemenea subiect! Un asemenea izvor de pilde și elan patriotic?! 2. Au fost peste o mie de aviatori anglo-americani prizonieri ai Armatei Romāne. Dintre ei 1161 au supraviețuit razboiului și, după 23 august 1944, s-au putut īntoarce acasă. Prima īntrebare: cīți dintre acești prizonieri nu au rezistat condițiilor din prizonierat și și-au dat obștescul sfīrșit ca victime ale unor condiții inumane de detenție la care autoritățile romānești i-au supus? Primul răspuns: Condițiile de viață din prizonieratul īn Romānia nu au pus īn primejdie viața nici unuia dintre prizonieri! Textul publicat pe site-ul Armatei Israelului nu face nicio precizare īn acest sens, dar suntem siguri că dacă lucrurile ar fi stat altminteri, dacă condiția de prizonier al Armatei Romāne ar fi făcut victime printre militarii aliați, lucrul acesta ar fi fost pīnă acum bine clamat și mediatizat de Aliați. 3. Afirmația care mă derutează cel mai mult: Evreii din Palestina, parașutați īn Romānia, au acționat īn sprijinul populației evreiești, ajutīnd-o să se apere!… Să se apere de romāni, firește! Să se apere de autoritățile „fasciste” din Romānia, de guvernul Antonescu etc. Așa o fi fost, căci nu-mi īnchipui că Armata Israelului ar putea pune pe site-ul său povești de adormit copiii! Numai că nu ne putem imagina concret īn ce anume putea să conste acest ajutor, atīta vreme cīt īn Romānia nu se cunoaște nicio acțiune evreiască de rezistență la agresiunea anti-semită. Eu și alții ca mine susținem că nu se cunoaște nimic despre o astfel de rezistență, o astfel de acțiune sau reacție de apărare, pentru simplul și slăvitul motiv că nu a existat nicio agresiune antisemită din partea autorităților romāne sau a populației romānești. (Nota bene: Cele petrecute la Iași īn iunie 1941, act clar de agresiune, act criminal, i-a avut totuși ca promotori și protagoniști pe militarii germani, iar autoritățile romānești dacă au intervenit, așa cum au și făcut-o, a fost pentru a diminua represiunea germană, altminteri motivată și ea īntr-o oarecare măsură, dacă luăm īn seamă justificarea invocată de germani. Detaliu esențial: la Iași, īn iunie 1941, circa 500 de evrei au fost arestați de jandarmeria și poliția romānă, iar restul evrilor arestați au fost sub jurisdicție germană. Evreii arestați de autoritățile romānești au supraviețuit cu toții pīnă la sfīrșitul războiului, cīnd au fost eliberați. Evreii care au murit īn acele zile au fost numai dintre evreii arestați de germani.) Dimpotrivă, cei care contestă dimensiunile apocaliptice ale persecuțiilor la care au fost supuși evreii tocmai acest argument īl invocă: lipsa reacției de apărare a celor 6 milioane de evrei holocaustizați, dintre care nici unul nu a protestat, nu s-a opus, nu s-a apărat! Știu de la un alt prieten evreu din Israel – am īn Israel mai mulți prieteni evrei decīt īn Romānia!, că mulți tineri evrei se arată intrigați de această pasivitate cu care evreii, adică părinții sau bunicii lor, și-au acceptat supliciul și chiar moartea. Din mai multe surse, inclusiv din memoriile lui Radu Lecca, știm că īn primăvara lui 1944 s-a deschis un proces īmpotriva unor evrei care găsiseră o sursă ingenioasă de cīștig: scriau īn Occident, īn SUA mai ales, unor organizații sau personalități evreiești, inventau povești despre suferințele īndurate de evrei īn Romānia și despre actele lor de vitejie, de „rezistență”, despre trenurile și convoaiele militare aruncate de ei īn aer, poduri minate etc. Cereau
99
ajutor material pentru evreii īn suferință și pentru activitățile viitoare de apărarea evreilor, și chiar primeau sume frumoase, pe care le băgau īnsă īn buzunar fără nicio greață! Procesul nu a ajuns la condamnările care se prefigurau deoarece a intervenit 23 august eliberator și pentru asemenea evrei ticăloși… Tot din surse evreiești actuale știu că istoriografii evrei sunt foarte preocupați să găsească dovezi despre acțiunile de rezistență și de apărare ale evreilor din acei ani. Și nu prea găsesc nimic, iată, de aproape 70 de ani… Īn Romānia mai ales! S-ar putea spune că așa sunt de neam evreii, lipsiți de curaj, fără spirit de luptă etc. Numai că faptele de arme ale evreilor īn Palestina și īn războaiele de după 1948 infirmă asemenea presupoziții, cīndva curente. Evreii știu să se bată īn Orientul Mijlociu. Iar dacă, așa cum susțin unii, gangsterismul din America este o creație a interlopilor evrei, bărbăția și virtuțile militare evreiești sunt dovedite suficient de convingător pentru a ne mira īn continuare de ce evreii nu au produs niciun act de rezistență la acțiunea de exterminare deslănțuită īmpotriva lor īn anii 1939-1945? 4. „Parașutiștii israelieni au acționat ca să-i organizeze pe evreii din Romānia (…) să poată emigra īn Israel legal sau ilegal astfel īncīt 60.000 de evrei din Romānia au emigrat cu ajutorul lor spre Israel”… Cunosc bine calculele zăpăcite care se fac pentru a inventa holocaustul din Romānia. Ele se bazează pe comparația unor cifre, a evreilor din Romānia īnainte de război și după. Diferența, la rīndul ei, este amendată prin scăderea evreilor care s-au refugiat īn Rusia, cifră de nimeni stabilită cu documente, ci „la ochi”! Precum și a evreilor emigrați īn Palestina īn timpul războiului. Cred că ar trebui luați īn calcul și evreii care lipseau la inventar pentru că emigraseră ilegal īn Palestina cu ajutorul faimoșilor parașutiști… Parcă n-am īntīlnit pīnă acum īn niciun calcul holocaustic această cifră, 60.000 de evrei, emigrați cu ajutorul parașutiștilor israelieni! Cine īi contabilizează? De ce am spus că este vorba despre „calcule zăpăcite”? Pentru că punctul de plecare al acestor calcule este numărul evreilor din Romānia īnregistrat īn 1939 și la īnceputul anului 1940. Numărul oficial al acestora era cam de 750.000. Din alte surse, inclusiv din Jurnalul lui Mihail Sebastian, unul dintre evreii cei mai bine informați, avem alt număr, altă cifră: două milioane! Legionarii, prin vocea cea mai autorizată, a Căpitanului, vorbesc și ei tot de două milioane de evrei! Dacă introducem īn ecuația Holocaustului această cifră, se schimbă īn mod corespunzător și rezultatul final: numărul evreilor uciși de romāni, de Antonescu. Acest număr, după socotelile de mai sus, ale mele, nu mai poate fi „numai” 400.000 – cum scrie la Templul Coral și la Monumentul Holocaustului. Mint amīndouă oficinele. Mint cu nerușinare! Așa cum mint și īn multe alte privințe și ocazii, īn aproape toate! Să fim drepți și să recunoaștem adevărul cel mai adevărat! Numărul real, după sursele cele mai credibile – Mihail Sebastian și Corneliu Zelea Codreanu, este de cel puțin un milion și jumătate: 1.5000.000 de evrei au fost holocaustizați de părinții noștri. Ceilalți, vreo 350.000, au supraviețuit cum a putut fiecare. Circa 150.000 nu se știe cum au murit, se pare că ne-au scăpat!… Deh, nimeni nu este perfect! Pe cale de consecinț㠖 cum se zice pe la noi, trebuie modificată și cifra totală a victimelor Holocaustului: nu șase milioane, ci cel puțin șapte milioane! Șapte, număr cu multiple semnificații ezoterice, toate potrivite, căci nimic nu este pe lumea asta īntīmplător! …Dixi et salvavi animam meam! 5. Cazul parașutatului Aba Bardicev este semnificativ, definitoriu: „Aba Bardicev a fost lansat la granița Iugoslavia – Romānia, nu a reușit să treacă īn Romānia și a fost prins īn Ungaria și trimis la Mauthausen unde a fost judecat și condamnat la moarte”. Sunt mulți evreii, parașutiști sau oameni obișnuiți, care „nu au reușit să treacă īn Romānia” și din această cauză și-au găsit sfīrșitul, cei mai mulți fără a li se mai face onoarea unui proces, a unei judecăți publice! Iar și mai mulți sunt evreii care au reușit să treacă din Ungaria īn Romānia și asta a īnsemnat viață, salvarea de la moarte. 6. Ne-am lămurit cu „autoapărarea evreilor”, nu ne rămīne decīt să ne mai mirăm o dată că această invenție, īn sine o escrocherie, a unor evrei șmecheri din București, găsește pe site-ul Armatei credibilitate și onorabilitate. Cum e posibil?! 7. Povestea parașutiștilor Leova Gukovski și Arie Fichman, deși rezumată la cīteva fraze, este semnificativă și ea īn același sens. Cīnd ajung noaptea īn arestul jandarmeriei, unul dintre ei „cu piciorul stīng rupt”, „cei doi au fost lăsați să doarmă și numai după amiaza au fost preluați de servicial de informații pentru a completa chestionare cu īntrebări.” Consemnarea pare corectă, este favorabil㠄adversarului”, cu atīt mai credibilă, și concordă cu sensul general al materialului, destul de explicit cu privire la omenia romānilor intrați īn contact cu parașutiștii și prizonierii evrei. Aventura celor doi evrei a fost povestită mai apoi īn cartea Pentru ce am fost chemat la datorie. O carte care ar merita să fie mai cunoscută, tradusă īn limba romānă etc. M-aș mira să confirme aiurelile inventate de cei care susțin invenția cea mare: Holocaustul din Romānia! Oamenii care au văzut moartea cu ochii pe front,
100
care au ales să se confrunte cu ea, iar dintre ei mai ales aviatorii, sunt oameni de onoare, greu de cīștigat pentru o cauză falsă, mincinoasă! 8. Pe 29 iulie 1954 s-a produs īnsă o tragedie cutremurătoare: la un miting aviatic dedicat eroilor evrei, aviatori și parașutiști, din al Doilea Război Mondial, un avion a scăpat de sub controlul pilotului și s-a prăbușit īn mijlocul mulțimii, omorīnd și trei dintre parașutiștii evrei care au fost prizonieri īn Romānia: Leova Gucovski, Arie Fichman și Dov Berger. Domnul Puiu, după ce mi-a povestit cele petrecute, a legat această tragedia de o discuție anterioară, īn care dīnsul mi-a explicat de ce este ateu! Evreu ateu, așadar!… Acum, pornind de la tragedia īn care au murit acei tineri eroi, domnul Puiu m-a interpelat, cu obidă: „Ce mai ziceți, domnule profesor, īn fața unei tragedii atīt de nedrepte?!… Cum a putut lăsa Dumnezeu să se īntīmple așa ceva?!” Cu alte cuvinte, zicea amicul nostru din Tel Aviv, iată o dovadă nouă că Dumnezeu un există?!… Răspunsul meu a fost următorul: Dimpotrivă, domnule Puiu, eu văd prea bine mīna lui Dumnezeu īn această tragedie! Pentru că la Procesul Marii Trădări Naționale, la care Ion Antonescu a fost acuzat de crime de război, de persecutarea și asasinarea a zeci de mii de evrei, normal era să se prezinte ca martori ai apărării Mareșalului și cīțiva dintre evreii care au simțit pe pielea lor cīt a fost de antisemit premierul romān. Iar cei mai īn măsură să depună mărturia cea mai edificatoare erau parașutiștii evrei care au fost prizonieri īn Romānia și au avut ocazia să cunoască nu numai omenia oamenilor de rīnd, ci și respectul autorităților romānești pentru haina militară, pentru adversar! Desfășurarea procesului a fost cunoscută īn mediile evreiești! Aveau motive, chiar obligația morală de a se prezenta la proces din proprie inițiativă nu numai prizonierii evrei, ci și cei mai importanți lideri evrei, īn frunte cu Wilhelm Filderman, Alexandru Șafran, Mișu Benvenisti, care cunoșteau și alte fapte care īl dezincriminau pe Mareșal și pe colaboratorii săi! Lipsa de recunoștință evreiască față de Ion Antonescu, față de George Alexianu a fost īnsă strigătoare la cer, iar Cerul a reacționat!… Așadar, Arie Fichman, evreul pentru care Ion Antonescu a intrat īn dezacord cu propriii săi aliați, evreul pentru a cărui viață autoritățile militare romānești au făcut tot ce au putut ca să-l salveze și au reușit, a murit totuși acolo unde se aștepta mai puțin: la el acasă, īn ograda propriei case, īn floarea vīrstei și nevinovat!… Ale cui păcate le-a plătit bietul băiat?! Printre cei trăzniți din īnaltul cerului s-a numărat și Leova Gucovski, autorul cărții mai sus pomenite. Mărturia sa mi se pare cu atīt mai interesantă. Sunt convins că a mărturisit sincer, cinstit! Că un pentru păcatele sale a plătit! …Evreii au această ingenuitate, cīnd īi lovește o nenorocire și se lamentează, nu le trece prin minte că vinovații s-ar putea afla printre cei loviți „de soart㔠sau printre apropiații acestora… Adică printre ei, aleșii lui Dumnezeu! Cam aceasta este concluzia mea, comentariul meu la afirmația amicului ateu… (Īn paranteză fie spus, mă īntreb dacă un evreu ateu mai este ateu? Dar un evreu creștinat mai rămīne evreu? Care dintre cei doi evrei este mai puțin evreu sau mai evreu?… Īnchid paranteza, lăsīnd altora și pe altdată aflarea răspunsului și mai ales comentariile, dezbaterea…) 9. Īncă o vorbă, de data aceasta despre Mihai Pelin, fostul meu coleg de la „Națiunea”, la īnceputul anilor ’90, pomenit pe site-ul Armatei Israelului. Īnțeleg că faptele prezentate pe site au fost, cel puțin parțial, preluate din scrierile lui Mihai. Firește, după ce au fost judicios confirmate din alte surse… Am mai multe amintiri despre Mihai Pelin legate de contenciosul romāno-evreiesc. Una se referă la prezența lui Mihai Pelin pe „lista neagr㔠alcătuită de rabinul roșu, adică de Moses Rozen… De la Mihai Pelin am aflat de existența acestei liste și de faptul că amīndoi eram colegi de listă!… Probabil că Mihai Pelin știa mult mai bine decīt mine ce īnseamnă să te īncondeieze rabinul, așa că Mihai a făcut toate eforturile să fie scos, șters de pe lista fatidică. N-a rezistat șantajului rabinic… Eu am rezistat, din ignoranță: n-am știut ce preț va fi să plătesc… Ion Coja, 21 octombrie 2012 Notă: Pentru conformitate, puteți accesa materialul īn forma īn care a apărut pe site-ul Armatei Israelului, מצגת
לזכר הצנחנים הישראליים שצנחו באירופה בתקופת השואה