o grecoaică din Histria, cu care a avut un fiu, numit Skyles, iar între cei doi au izbucnit conflicte, fiecare dorind să ajungă rege. Skyles, cînd a devenit rege, a fost alungat de la tron în timpul unei răscoale și s-a refugiat la odrisi. Skyles mergea în orașul grecesc Olbia, unde și-a clădit un palat și și-a luat o nevasta grecoaică. A fost înlocuit cu Octamasades. Sitalces acordă azil politic lui Skyles, ducînd o politică ostilă față de ruda sa, Octamadades. Sitalces i-a acordat protecție pentru a se apropia de Atena contra Macedoniei condusă de Perdicas al II-lea. Sitalces chiar s-a căsătorit cu o grecoaică din Abdera. În Războiul Peloponesiac, atenienii l-au atras pe Sitalces, fiul său și al grecoaicei din Abdera a primit cetățenie ateniană. În 431 i.en., Sitalces încheie un tratat cu Atena, prin care prevedea o intervenție a armatelor odrise în Peninsula Chalcidica pentru reprimarea răscoalei. Atena apelează și la Macedonia ce primește avansuri teritoriale prin cedarea orașului Therme. O criză dinastică tensionează relațiile, iar Sitalces îl sprijină pe Filip, un pretendent la tron, fratele lui Perdicas. Sitalces și-a onorat promisiunea făgăduită Atenei, i-a capturat pe solii spartani și ia predat atenienilor.
În 429 i.en., a organizat o campanie cu o armata de 150 000 de oameni, care a atacat Peninsula Chalcidica și Macedonia la care au participat tracii dintre Haemus și Rodopi, precum și geții dincolo de Haemus. Obține o serie de victorii în Macedonia. Atenienii, care au promis sprijin, nu și-au onoroat promisiunea, Sitalces se retrage la sfatul lui Seuthes, nepotul sǎu. Relațiile dintre odrisi și sciți au devenit tot mai tensionate. Octamasades a pornit cu armata împotriva odrisilor, dar este întîmpinat la Istru de aceștia. Grație înțelepciunii lui Sitalces, s-a recurs astfel la un schimb de azilanți, iar Octamasades este ucis. În 424 i.en., Sitaces este ucis la asediul de la Delion în lupta împotiva tribalilor.
În 424-410 i.Chr., rege al odrisilor a fost Seuthes I, nepotul lui Sitalces, fiu al lui Sparadocos. A renunțat la expansiunea teritorială și a consolidat granițele regatului. Primea tribut de 400 de talanți și o serie de daruri din obiecte de aur și argint și stofe scumpe. Și-a îmbunătățit relațiile cu Macedonia. Relațiile cu Atena s-au răcit. După moartea lui Seuthes, regatul sau s-a divizat în 410 i.Chr., fiind împărțit între Seuthes al II-lea și Amadocos.
Inițial, relațiile dintre cei doi erau bune. Ulterior, cei doi vor încheia alianțe pentru a se extermina reciproc. Amadocos a cultivat relații bune cu Alcibiade, generalul atenian, iar Seuthes al II-lea a angajat mercenari greci, conduși de Xenofon. Seuthes nu se achita de obligațiile sale, neplătind solda mercenarilor. Xenofon a descris curtea lui Seuthes al II-lea în lucrarea să, Anabasis. Cu ocazia unui ospăț la care participa însuși autorul, mesenii se înfruptau cu carne friptă, pîine dospită și vin, care este turnat în cornuri de către paharnici. Invitații aduceau regelui o serie de daruri: un cal, o cupa de argint de 4 kg, un sclav, un covor, stofe pentru soție. Petrecerea se desfășura pe un fond muzical, asigurat de flauturi și trompete. Se organizau dansuri războinice, iar regele trac împroșcă hainele cu vin. La curte erau și bufoni pentru a veseli atmosfera.
Marcaje