Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: Simbolurile pascale şi semnificaţiile acestora, la romni şi n lume

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    27.730

    Simbolurile pascale şi semnificaţiile acestora, la romni şi n lume

    Simbolurile pascale şi semnificaţiile acestora, la romni şi n lume





    Simbolurile pascale, la romni şi n lume, obiceiurile şi tradiţiile acestui timp din preajma şi din timpul Paştelui, ncărcate de sensuri profunde, se constituie ntr-un arhetip şi un ritual al celei mai importante sărbători creştine, nvierea Domnului (Sfintele Paşti). Fiecare om care acceptă, n felul său, să participe la această sărbătoare, prin gesturile, gndurile şi faptele sale, prin felul n care se raportează la răstimpul care precedă sărbătoarea, parcurgnd etape şi respectnd datini, reface, conştientiznd sau nu, acest fapt, povestea biblică a morţii şi nvierii lui Iisus Hristos.
    Ca şi n cazul altor sărbători, şi vremea Paştelui s-a suprapus peste vechi sărbători precreştine, astfel nct nu ntmplător nvierea Domnului se leagă de primăvară, de timpul nnoirii lumii, iar simbolurile pascale corespund acestui anotimp. Dincolo de religii, de convingerile individuale, de convenţii, canoane, reguli, importantă este şansa repetabilă pe care o are omul de a se regăsi pe şi prin sine nsuşi, prin repere ale timpului sacru, care să-l elibereze, fie şi pentru o perioadă limitată, de dominaţia profanului, este şansa de a-şi rennoi periodic fiinţa, de a merge nainte cu ncredere, bucurie şi curaj. Este sau ar trebui să fie, n primul rnd, o nevoie şi un reflex al dimensiunii noastre spirituale, fără de care viaţa unui om nu ar fi completă.
    Simbolurile pascale şi semnificaţiile acestora




    Data Paştelui (Paste/Paşti, din latinescul Pascha, -ae), aşa cum s-a stabilit ncă din anul 325, de către Conciliul de la Niceea, cade n prima duminică de după prima Lună Plină a primăverii (care urmează echinocţiului de primăvară, din 20 martie). La nivelul ritmurilor cosmice, este un moment de apogeu al luminii (ziua este egală cu noaptea), este triumful creaţiei, al armoniei, al transformării naturii şi al omului, cnd energiile latente ies la suprafaţă. n mod firesc, cel mai important dintre simbolurile pascale este cel al luminii, n jurul acesteia manifestndu-se şi celelalte – obiecte, fiinţe, atitudini, gesturi, cărora li se asociază diverse conotaţii simbolice: crucea, lumnarea de nviere, ouăle de Paşte, pasca, mielul de Paşte, iepuraşul de Paşte, peştele, florile etc.
    Lumina nvierii şi simbolistica lumnării de Paşte




    n toate mitologiile creştine şi precreştine, lumina urmează ntunericului, att n ordinea manifestării cosmice, ct şi n latura spirituală a fiinţei, evidenţiind valori complementare sau alternative ale evoluţiei. Orice epifanie (revelaţie a unei realităţi sacre, a lumilor nevăzute) este nsoţită de lumină. Sărbătoarea nvierii Domnului este triumful luminii, al adevărului şi al nţelepciunii asupra tenebrelor şi mesajul este că fiecare om poartă n sine această capacitate de a străluci prin iubire, generozitate şi altruism, prin lumină are acces la viaţă şi la tot ce există n această lume.
    Lumina Sfntă sau focul haric de la care oamenii şi aprind lumnările n noaptea de nviere, n timp ce rostesc “Hristos a nviat!”, raspunzandu-li-se cu “Adevărat a nviat!”, ducnd apoi lumnările aprinse n casele lor, este semnul biruinţei luminii asupra ntunericului, al binelui, n faţa răului. Lumnarea, de asemenea, are semnificaţii simbolice, reprezentnd legătura dintre materie (ceară) şi spirit (flacără), iar prin verticalitatea ei este un semn al vieţii ascendente. n unele ţări, pe lumnarea pascală sunt inscripţionate literele greceşti alfa şi omega (nceputul şi Sfrşitul) şi crucea.




    Mai mult, observă Novalis, un foarte cunoscut poet romantic german, făcnd referire la simbolurile pascale, “n flacăra unei lumnări toate puterile naturii sunt active”. “Ceara, fitilul, focul, aerul care se reunesc n flacăra arzndă, mişcătoare şi colorată sunt ele nseşi sinteza tuturor elementelor naturii (…) Flacăra este o verticală curajoasă şi fragilă. Orice suflare deranjează flacăra, dar aceasta şi revine. O forţă de ascensiune i restabileşte strălucirea” (Gaston Bachelard, n Jean Chevalier, Alain Gheerbrand, Dicţionarul de simboluri).


    n aceeaşi sferă de semnificaţii cu lumina, ca unul dintre simbolurile pascale esenţiale, intră şi deniile, din slavonescul “den” – “zi” (cuvnt care se regăseşte, cu acelaşi etimon, şi n limbile rusă, bulgară, sarbă), cu sensul de “priveghere”, referindu-se la slujba de seară, n ritualul creştin ortodox, din Săptămna Mare, de dinaintea Paştelui. Participarea la aceste slujbe, n sens simbolic, nseamnă “a face din noapte zi”, a reface n spirit şi prin cermonial situaţia arhetipală (cu valoare de model) a Patimilor lui Iisus.

    Crucea – simbol universal, totalizator




    Crucea este un simbol universal, totalizator, unul dintre cele mai complexe, prezent n toate culturile, din antichitate şi pnă astăzi, dobndind un plus de semnificaţie n relaţie cu Sărbătoarea Paştelui, condensnd in imaginea ei mntuirea şi patimile lui Iisus Hristos.
    Crucea, prin intersecţia celor două drepte, corespunde Centrului, iar vrfurile, arătnd spre cele patru puncte cardinale, reprezintă o cuprindere a Totului. Este şi un simbol al pămntului, al energiilor subtile şi dinamice ale acestuia, dar şi al cerului, prin verticalitate.
    n tradiţia creştină, crucea l simbolizează pe Iisus Hristos, Cel Răstignit. Există o cruce a patimilor, care aminteşte de suferinţele şi de moartea lui Iisus, şi o cruce a nvierii, semn al biruinţei asupra morţii. Ea corespunde şi pomului vieţii, celor patru elemente fundamentale – pămnt, aer, apa, foc – este un semn protector, este cea care rnduieşte, măsoară, decupează spaţiile sacre (biserici, catedrale) şi lumea.

    Oul de Paşte – simbol al lumii rennoite




    n memoria mitică a umanităţii, la celţi, greci, tibetani, egipteni etc., “oul” este asociat ntregului, Genezei, ordinii cosmice care urmează haosului, este starea primordială care conţine toate latenţele fiinţării şi pe care puterea divină le transformă n realitate.
    Mircea Eliade, n “Istoria ideilor şi a credinţelor religioase”, analiznd diversele simboluri, consideră că “oul”, n majoritatea miturilor, nu se referă att la o “naştere”, ct la o “renaştere”, la o ntoarcere, o repetiţie, o nnoire periodică. Acesta poate fi nţelesul esenţial al oului de Paşte, devenit semn al acestei sărbători ncă de la nceputul mileniului nti d. Hr., cnd s-a instituit şi regula ca, n săptămna Patimilor, să nu se consume ouă. Acest aspect se explică nu prin faptul că era/este mncare “de dulce”, ci că reprezintă viaţa, fertilitatea, renaşterea.

    Oul de Paşte se vopseşte ritualic, adică se mpodobeşte, pentru că reprezintă imaginea simbolică a perfecţiunii. Culoarea roşie face trimitere la sacrificiul lui Iisus, iar celelalte culori atrag atenţia asupra triumfului vieţii – galbenul, simbol al luminii, albastrul, promisiunea unui nou nceput, verdele, viaţa. Alte decoraţiuni pentru ouăle de Paşte sunt crucea, crenguţele de brad, frunza de stejar, peştele, trifoiul, spirala, rombul, floarea Paştelui, cercul etc.
    n multe legende romneşti, se explică vopsitul ouălor, ca un gest ritualic, povestindu-se că Maica Domnului, cnd a venit să-l plngă pe Iisus, avea cu ea un coş cu ouă, care s-a acoperit cu sngele Mntuitorului Răstignit pe cruce. n Bucovina, mai există ncă obiceiul ca, dintre ouăle inchistrite (decorate n roşu, negru şi galben), unul să fie ngropat n pămnt, n noaptea de nviere, după ce este sfinţit, ca ritual de fertilizare.

    La romni, ca şi la alte popoare din Balcani (greci, albanezi, bulgari), mai există un obicei, acela de a oferi ouă vopsite imediat după slujba de nviere, ca semn de bun augur.
    Mielul de Paşte – un simbol ambivalent




    n cazul mielului de Paşte, ca unul dintre simbolurile pascale importante, s-ar putea vorbi de o ambivalenţă a simbolului, şi acesta mai vechi dect creştinismul. Pe de o parte, semnifică inocenta, puritatea, blndeţea, Iisus nsuşi este numit, n Evanghelia după Ioan, “Mielul lui Dumnezeu”, iar Apocalipsa foloseşte de 28 de ori cuvntul “Miel”, pentru a-l desemna pe Hristos. n albeaţa lui imaculată, mielul este semnul trimfului primăverii, victoria ciclică a vieţii.
    Pe de altă parte, ncă din antichitate, n cadrul civilizaţiilor preponderent agrare, mielul era adus ca ofrandă zeilor, ca fiinţa ce trebuie sacrificată pentru a ndupleca puterile divine. Musulmanii sacrificau, de asemenea, mielul cu ocazia sărbătorii Eid-el-Kebir, la aproximativ 40 de zile după Ramadam. La vechii evrei, sacrificiul mielului amintea de momentul de dinaintea trecerii Mării Roşii, de către familiile care fugeau din Egipt, avndu-l n frunte pe Moise. După circa 400 de ani de robie n Egipt, Dumnezeu hotărăşte să-i izbăvească pe israeliţi, trimiţnd un nger nimicitor, care să-i ucidă pe cei dinti născuţi, oameni şi animale deopotrivă, iar porunca divină era ca fiecare familie să sacrifice un miel de un an, iar cu sngele lui să fie stropit tocul de la uşă, astfel nct ngerul să recunoască acele case şi să treacă peste ele. In felul acesta israeliţii au fost izbăviţi de pedeapsă.




    După ce s-a ridicat templul din Ierusalim, sacrificarea mielului şi aducerea lui ca ofrandă la templu era un semn de amintire al felului n care au fost salvaţi, ncepnd o nouă viaţă. Evreii de astăzi nu mai păstrează această tradiţie ca fiind obligatorie, gestul este unul simbolic, pe masa de sărbătoare aflndu-se doar preparate/dulciuri n formă de miel.
    n zilele de astăzi, inclusiv la romni, sacrificiul mielului se face n virtutea tradiţiei, spunndu-se că “aşa s-a pomenit”. Pnă la urmă, este la latitudinea fiecărui creştin dacă, ştiind istoria unui astfel de obicei, alege sacrificiului mielului sau optează doar pentru un simbol, care poate fi un obiect sau un preparat culinar – un cozonac, un chec etc.- n formă de miel. Putem fi consecvenţi n a ne reprezenta acest animal blnd şi curat ca un semn al rennoirii, n fiecare primăvară, al inocenţei şi al blndeţii, fără a vedea sngele curgnd. Contextul istoric şi cultural este astăzi altul dect n vechile comunităţi de păstori, iar celebrarea unei sărbători se face n spiritul ei, pentru a ne reface resursele de iubire şi generozitate, simbolurile pascale avnd menirea de a susţine atmosfera luminoasă, de pace şi recunoştinţă.

    Iepuraşul, Peştele – simbolurile pascale adăugate celor tradiţionale




    Iepuraşul de Paşte, care este prezent astăzi şi la romni printre simbolurile pascale, nu are nicio legătură cu tradiţiile creştine, ci cu alte ritualuri precreştine. Noi, romnii, am mprumutat acest simbol din ţările occidentale (germani, anglo-saxoni) n legendele cărora apar personaje mitologice, zeităţi ale primăverii, nsoţite de acest animal. ndrăgit de copiii care aşteaptă ca iepuraşul să vină cu daruri, a fost uşor să se transforme n simbol pascal, cu att mai mult cu ct şi iepurii, n multe mituri, sunt asociaţi cu fertilitatea şi rennoirea.
    Ct despre peşte, deşi simbol al primilor creştini, acesta apare, mai degrabă, ca parte a mesei euharistice (mpărtăşanie, cuminecătură), alături de pine şi vin. Faptul că se regăseşte printre simbolurile pascale este datorat, se spune, ciocolatierilor din vest, care, n preajma sărbătorilor, şi diversificau şi incercau să-şi facă mai atractive ofertele dulci.

    Simbolurile pascale
    instituite prin tradiţie, asociate gesturilor ritualice (curăţenia casei, a gospodăriei, mersul la denii, postul, pregătirea bucatelor etc.) prilejuite de Sărbătoarea nvierii, cea mai importantă la creştini, ar trebui să fie pentru fiecare dintre noi o ocazie de a ne rennoi sufleteşte, de a ne redescoperi latenţele, puterile interioare, ca temei pentru viaţă, ea nsăşi un miracol. Cnd tnguirea clopotelor se va transforma in glas de victorie, să oferim, cu inima deschisă, un ou frumos vopsit, să aducem focul haric in casele noastre, să fim recunoscători pentru ceea ce avem, să ne bucurăm de un nou inceput.


    Sursa:https://destepti.ro/simbolurile-pasc...ani-si-in-lume


    Ultima modificare făcută de latan.elena; 06.04.2018 la 13:19.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •