Rezultate 1 la 9 din 9

Subiect: Dr. Elena ARMENESCU - Straiul si Graiul

  1. #1
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    833

    Dr. Elena ARMENESCU - Straiul si Graiul

    Dr. Elena ARMENESCU - Straiul si Graiul

  2. #2
    Senior Member
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    66.996
    Elena Armenescu Toată stima și prețuirea pentru inițiativa și realizarea Simpozionului referitor la Obārșia neamului! Data viitoare voi fi alături, ( ieri a fost ziua fiului meu), dar am auzit că a fost o reușită. Felicitări!Administrează






    Īmi place
    Īmi place



    Ador



    Haha



    Uau!



    Tristeţe



    Furie









    · Răspunde · 17h









    Adrian Pop LA MULTI ANI !!!!
    Administrează



    Īmi place
    · Răspunde · 5m









    Adrian Pop In Octombrie dorim sa realizam prima edtie a Simpozionului - " Vizionarii Neamului nostru ", astfel incat sa devenim capabili sa realizam anual doi poli formatori de retele noi neuronale in mintile tuturor Romanilor de pretutindeni. M-as bucura mult sa sustineti o lucrare si-n acest sens.










  3. #3
    Administrator Avatarul lui admin
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    4.227
    Straiul și graiul ‒ argumente pentru susținerea continuității poporului geto-dac pe teritoriul actual al Romāniei

    Dr. Elena Armenescu

    Sunt cunoscute mărturiile literare antice care īi localizează pe geto-daci, ca popor locuind īn ţinuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact in teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică īn tinuturile locuite azi de romāni. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm – pe lāngă datele geografice - și despre felul cum arătau bărbații daci, care erau de statură īnaltă, „lați īn umeri” și aveau „pumnii ca ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau īnalţi şi robuşti, aveau īn general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Populaţia Daciei era compusă din nobili, oameni liberi şi sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul să-și acopere capul cu o căciulă de pāslă cu formă țuguiată numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileati”, īn timp ce ceilalți „comati”, care formau grosul armatei, (țăranii și meșteșugarii) purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentală la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pīnă īn zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămīn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Roma) precum şi fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugam uimitoarele descoperiri din ultimii ani in apropiere de Sibiu in timpul sapaturilor pentru viitoarea autostrada Sibiu- Nădlac cu dovezi că zona a fost nu numai locuită din neolitic, ci a fost un puternic centru economic si administrativ– loc devenit un vast șantier arheologic, ca să nu mai vorbim despre statuile dacilor care īmpodobesc Arcul de Triumf din Roma, al īmpăratului Constantin Cel Mare. Īn majoritatea cazurilor dacii sīnt reprezentați purtīnd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate īn antichitate, īi īnfățișează pe daci avīnd siluete robuste puse īn valoare de veșmintele confecționate din țesături de casă, simple ca croială, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menţionat este decența costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat. Acum se știe că statuile antice erau colorate, dar este dificil să fie determinată cromatica costumului, putem doar presupune că aceasta era susținută de nuanţele naturale ale materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și brumărie – culoarea naturală a līnii de oi. Materialele folosite pentru īmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cīnepa și inul, și animală: pieile şi blănurile. Bărbaţii asortau cămaşa cu pantaloni pīnă la glezne, destul de strīmţi, uneori foarte lungi şi īncreţiţi, formīnd cute transversale asemenea iţarilor de līnă, purtați de țăranii moldoveni pīnă la īnceputul secolului al XX-lea. Subliniez - in legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu Dacii īn sculpturile Romei din care rezultă studiul statuilor de daci aflati atat pe Arcul de Triumf al Imparatului Constantin Cel Mare ridicat in Roma, in proximitatea Coloseumnului, cat si in marile muzee ale lumii: Roma (Vatican) Luvru (Paris) Ermitaj (Petrograd) s.a. Pe langa vestimentatie, domnia sa analizeaza atitudinea meditativa a chipurilor frumoase, cu robustețe bărbătească, demne, care sugereaza inteligentă, eternizate in neuitarea pietrei, incat se pune intrebarea legitimă: Cine este invinsul si cine invingatorul? Vă rog să urmăriți īn derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut pānă īn zilele noastre, isi are originile in imbracamintea stramosilor nostri traci (daci si geti) si se identifica cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica aromāni, vlahi, macedo-romāni. O sursă valoroasa de informație asupra continuitații portului se regaseste in tinuta domnitorilor, boierilor si a taranilor alaturi de diverse documente si cronici pictate, jurnale, tablouri, armure cu gravuri. Dupa sec XX apar si albume cu diferite variante fotografice, transformate ulterior in carti postale valoroase.

  4. #4
    Administrator Avatarul lui admin
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    4.227
    Costumul purtat de bărbaţi

    Piesele, care definesc aspectul vizual – decorativ ale costumului bărbătesc sīnt: cămaşa, iţarii şi brīul, căciula sau pălăria, sumanul, cojocul şi mantaua. Cămașa de in sau cīnepă, cu lungimea pīnă mai jos de genunchi (in sud, ca la echipele actuale de dansatori dīn Teleorman), sau scurta, pana la jumătatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașa era cu mīneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblată din fīșii drepte de țesătură. Accesorii ca: brāul, agrafe de prins tunica, brațări etc. In funcție de anotimp, (iarna adăugau cojoace, căciuli) iar īncălțămintea sub formă de opinci, era confecționată din piele și ciorapi īmpletiți din lānă, așa cum mai īntālneam īn copilărie țărani de la munte. etc. Privitor la cămaşa bărbătească -conform croielii este cunoscută prin răspīndirea unor tipuri de bază: „cămaşa dreaptă tip tunică”, „cămaşa cu platcă”, „cămaşa de mire”, „cămaşa cu fustă”etc. Cămaşa dreaptă de tipul „tunică” este o formă arhaică de largă răspīndire teritorială īn toate zonele Moldovei, deosebindu-se după dimensiuni. Deosebit de frumoase erau „cămaşele de mire”, care se brodau mărunt cu multă chibzuială de către fete pentru ziua nunţii. Acesta era de fapt cadoul miresei pentru mire, adăugīndu-se şi un brīu cu motive alese. Ea se broda īn cruciuliţe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se īmbracă īn pantaloni. Īn partea de la talie īn jos bărbații purtau pantaloni, care sīnt de mai multe tipuri: „izmene”, „iţari”, „bernevici”, „nădraji” şi „meşini”. Cele mai răspīndite erau “izmenele”, care vara serveau şi ca pantaloni, erau cusuţi din pīnză de bumbac cu in, sau cīnepă. Mai tīrziu ei se īmbrăcau ca lenjerie de corp din pīnză de bumbac. Tipic, erau „iţarii”, care se coseau din țesătură de līnă cu bumbac şi aveau o lungime de 2 m, dar fiind şi īnguşti se īncreţeau pe picior de la gleznă pīnă la genunchi. Se purtau vara şi iarna. Peste cămăşă se īmbrăca pieptarul īn sezonul rece. Accesorii ca: brāul, agrafe de prins tunica, brațări etc. In funcție de anotimp, (iarna adăugau cojoace, căciuli) iar īncălțămintea sub formă de opinci, era confecționată din piele, ciorapii īmpletiți din lānă, așa cum mai īntālneam īn copilărie la țăranii de la munte. etc. Brāul (chimirul) confecţionat din piele, lat de pānă la două palme, īmpodobit cu modele de cārmă bătută se īncingea peste cămaşă dānd acesteia īn partea de jos aspectul unor fustanele care coborau pānă la jumătatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecţionaţi din pānză albă de bumbac ţesută īn casă – pentru vară, iar pentru sezonul rece din lānă, ca şi cea pentru căputuri. (Iata explicarea cuvāntului īn DEX: „cioįreci – 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut īn casă. – 2. Īn anumite regiuni, ciorapi de pīnză sau postav purtați de femei iarna. – 3. Postav făcut īn casă, stofă de līnă groasă. – cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pīnză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvīnt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvīnt din fondul tradițional. Explicațiile date pīnă acum sīnt insuficiente: din szövedék „țesătură” (Cihac, II, 490); din ēarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, II, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ ēohe) „stofă de līnă groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). – ciorecar, (țăran, sătean). Sursa: DER (1958-1966) cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strāmți, din lānă țesută īn patru ițe și deci mai groși decāt ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, īncălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei īn macedo-romāna (cf. fr. chausses, nădragi, lit. īncălțăminte)]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) cĭoįrecĭ m. pl. (var. din turecĭ. V. tureac). Vest. Pantalonĭ țărăneștĭ strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite īnțelesuri ale cuvintelor. cioįreci, s.m., pl. – Pantaloni de lānă ce se poartă iarna: „Zină, oaie, zină, / Că din lāna ta / Cioareci noi mi-oi fa” (Memoria 2001: 29). – Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fara comentarii!” Haina exterioară purtată de daci, mai ales iarna, era un cojoc cu blana pe dinăuntru sau pe dinafară. Īn acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băştinaşii īnfofoliţi īn miţoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, īn afară de cojoace se mai purta gluga – ajustată īn jurul gītului cu un șiret și garnisită la terminații cu franjuri. Apanaj al păstorilor, gluga a rezistat īn timp transformīndu-se īn costumul popular moldovenesc īn manta cu glugă. Īn picioare, dacii īncălţau opinci legate cu nojițe, rămase şi ele īn costumul ţărănesc de-a lungul veacurilor.

  5. #5
    Administrator Avatarul lui admin
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    4.227
    Costumul purtat de femei

    Costumul purtat de femei este īnfăţişat pe Columna lui Traian ca o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapată ingenios o mantie largă, īn timp ce īmbrăcămintea comună, reprezentată īn metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămaşă de pīnză īncreţită la gīt, de o formă purtată pīnă azi īn Moldova, peste care este īncinsă de la brīu īn jos o bucată de ţesătură asemeni catrinţei. Ținuta vestimentară populara femeiasca este compusa din camașă, poale si piesa care acopera de la brāu īn jos care se diferentiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri īn concordanță cu zona geografica ”catrința”, ”vālnic”, ”fotă” si ”opreg”. Catrințele Peste poale, īn faţă şi īn spate se pun catrinţele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate īn zona de munte, la momārlani și īn cea a Sibiului). Ambele catrinţe sunt brodate pe părţile laterale cu dantelă neagră, iar īn partea de jos, aproape de jumătate au două benzi late de ornamente cusute cu mătase neagră sau alte culori sobre īn motive geometrice sau florale . Īn Maramureș catrințele sunt teșute din lānă, pe fond negru cu dungi orizontale gri (in antichitate) roșii sau portocalii (actual) . Īn īncălţări atāt femeiele cāt şi bărbaţii purtau şosete groase de lānă numite călţuni, īncălţămintea tradiţională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează īn primul rānd printr-o unitate desăvārşită, fiind cunoscut şi sub numele de „portul romānesc cu fotă”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ştergarul, betele, etc., (așa cum este costumul īn care sunt īmbrăcată eu acum!) Īn ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include īn structura sa componente ca: īnvelitoarea de cap, de corp, īncălţămintea, bijuterii şi accesorii, purtate īn funcție de importanţa zilei şi sărbătorii. Toate acestea mai ţin şi de vīrsta şi statutul social al femeii, caracterul sezonier şi felul ocupaţiei, simbolistică şi preferinţe, zonă de circulaţie şi etc. Peste tot, femeile căsătorite şi cele īn vīrstă, respectă anumite principii īn realizarea costumului, preferīnd culori mai reţinute, modele de croi mai arhaice şi modeste, utilizīnd anumite detalii de protejare a costumului, folosind un material ţesut mai simplu. Fetele tinere purtau costume naţionale de culori mai deschise şi aprinse, nu purtau pe cap basmaua sau ştergarul de īmbrobodit ori şorţul de protecţie pīnă nu obţineau statutul social de tīnără nevastă – femeie căsătorită. Catrința și cămașa purtate de femei, necesită descrierea unor numeroase detalii comparative, pentru care nu ne este suficient timpul expunerii, ele făcānd obiectul unor lucrări de vastă īntindere. Alaturi de acestea o foarte mare insemnatate mai consta in „gateala capului” ce de asemenea se deosebeste de la o zona la alta, prin frumusetea tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, naframe, cepse sau cununi se adauga si diverse accesorii vestimentare romanesti ce vin in completarea ansamblului cum ar fi braiele si betelele. In timp specialistii au gasit in evolutia costumului popular detalii de influenta occidentala si orientala ce si-au adus aportul in modernizarea costumului de curte si boieresc, īn perioada evului mediu. Pentru că cercetări demne de luat īn seamă vorbesc de Maramureșul istoric (dacic) se poate face un studiu comparativ al costumului popular -femeiesc și bărbătesc- al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile romānești, raportate la costumele reprezentate pe monumentele antice amintite. Zona maramureşeană -azi - se constituie īntr-un spaţiu al populaţiilor mixte, prin urmare şi al īntālnirii dintre diferite datini, obiceiuri şi tradiţii, īntre moduri distincte de a īnţelege lumea şi universul. Īn fond, convieţuirea īn acest context permite o reflectare a varietăţii īn unitate, elementele de īmprumut fiind “asimilate creator īn conformitate cu gustul şi concepţia artistică a poporului

    GĂTEALA PĂRULUI ŞI ACOPERITOARE DE CAP Fetiţele de pānă la 7-8 ani poartă părul rătunzat (tăiat rotund de jur īmprejurul capului), iar pe măsură ce creşte īl īmpletesc īn 2 cozi lăsate pe spate (de care se agaţă o partă-panglică simplă sau colorată, care reflectă statutul social sau lānă colorată-pletence). Boresele (femeile mai īn vārstă) şi bătrānele poartă părul īn cozi strānse la ceafă sau peste cap (cele două cozi de la spate sunt aduse īn cerc către frunte, peste care se pune marama īn zilele de sărbătoare sau .basmaua care se prinde diferit a) īntr-o parte (dreapta, de obicei) sub colţul lăsat liber la fetiţe; b) la spate, sub colţul mare lăsat liber la nevestele tinere; c) la spate, peste colţul mare (femeile mai īn vārstă) d) īn faţă, sub bărbie (bătrānele). Femeile mai ales cele din clasa privilegiată purtau capul acoperit cu o năframă legată peste părul strīns īn coc, pe cīnd cele din popor umblau cu capul descoperit. Costumele populare impresioneaza prin originalitate, particularitati stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice si bineinteles conform categoriilor sociale.

  6. #6
    Administrator Avatarul lui admin
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    4.227
    Dupa tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite incepānd cu muncile agricole, regasinduse pana la cel mai frumos ornat, cel de nunta. Pentru a obține țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin īmpāslire, prin care obțineau pāsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior īmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute īn antichitate au fost practicate de romāni, pānă la īnceputul secolului al XX-lea, iar īn județul Covasna, chiar și īn prezent. Īn termenii locali – īn funcție de ținut, aceste țesături sīnt numite: „aba”, „suman”, „șīiac” etc Din aceleasi materiale erau confectionate si straița sau desagii de cărat hrana sau alte produse. Din fier dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și aur celor din clasele privilegiate. Cele mai multe podoabe erau din argint și se foloseau pentru prinderea pelerinelor (atīt la femei cīt și la bărbați). Femeile mai purtau īn jurul gītului colane, mărgele din bronz, din sticlă, iar pe mīini brățări spiralice, lanțuri, mai rar inele și cercei. Se consideră că podoabele scumpe erau purtate numai de cei avuți. Se practica și tatuajul, care era considerat semn de noblețe. Īn decorul podoabelor deseori sīnt reproduse imagini de ființe umane și animale, motive vegetale sau fantastice, lanțuri ornamentale obținute prin īmpletire sau īmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate. Asortate cu costumul de forme simple cu o gamă cromatică modestă bijuteriile și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuīnd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creaţiei populare materiale şi spirituale, inclusiv și īn domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croială, ornamentică, culoarea unor detalii din structura costumului. Ansamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conţine mai puţine variante tipologice şi este decorat mai redus. Pentru iarnă atāt bărbaţii cāt şi femeile aveau şube, sumane sau cojoace aproape identice . Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite in anotimpurile reci, purtat atāt de femei cāt si barbați īn toate regiunile :

    PIEPTARELE ŞI COJOACELE Īn general, pieptarul, laibărul, bonda, guba şi sumanul, fiind elemente comune atāt portului femeiesc cāt şi celui bărbătesc, nu prezintă diferenţe semnificative, de aceea voi insista asupra acestora doar īn măsura īn care reflectă anumite variaţii.De pilda, in Maramureş: pieptarul este scurt pānă la brāu, din piele, căptuşit cu blană(chiar şi cel din timpul verii), fiind purtat de femeile tinere, decorat cu irhă(aplicaţii de piele subţire, colorată) şi harast (broderii īn motive florale, cu predominanţa roşului, pe toată suprafaţa). Pieptarul bărbaţilor permite o largă desfăşurare ornamentală existānd, astfel, īn mai multe variante: a) cel bătrānesc sau de lucru, care are spaţii albe vaste, cu borderii doar pe margini; b) cel care are aplicaţii de piele de culoare vişinie, pe toată suprafaţa, exceptānd partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental avānd atāt broderii policrome cāt şi aplicaţii şi nasturi din piele, ţinte de metal şi ciucuri din lānă. Laibărul din lānă este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sură, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lānă ca o jachetă care coboară sub mijloc şi se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri : a) de tip suman – avānd un croi simplu deschis īn faţă cu māneca prinsă de umăr, īn culoare naturală sau b) cu gaica la spate, cu buzunar, guler, manşete. Guba se deosebeşte de cea din Oaş prin tehnica de īnnodare a miţelor şi prin faptul că ţesătura se piaptănă; croiul este identic celui din Oaş, dar diferă prin modul de purtare, īn Maramureş se ţine pe umeri avānd o mānecă īn faţă.

    ĪNCĂLŢĂMINTE Maramureş: opincile din pile de vită cu obiele ţesute din lānă albă vor fi īnlocuite de cizmele negre (uneori şi roşii) cu toc şi cu ornamente la călcāi(ţinte)

    ANEXE, PODOABE Un rol aparte īn ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe viu, deoarece sīnt păstrate īn colecțiile muzeelor lumii. Podoabele și obiectele din metal prețios -culminānd cu brațările dacice - găsite īn săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie și ingeniozitate. Maramureş: zgărdanul apare sub o formă inedită (zgarda scumpă) , adică a unor şiruri de 20-30 de mărgele de coral, purtate īn zilele festive. Īn rest, așa cum dovedesc piesele arheologice descoperite ca: inele, brațări, cercei īmpodobeau mīinile și capul femeilor.

  7. #7
    Administrator Avatarul lui admin
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Posturi
    4.227
    De subliniat că celebrele brațări dacice erau purtate de bărbați, lor atribuindu-se si calitați electromagnetice, adevărate captatoare energetice, care sporeau puterea brațelor și a minții. Accesoriul principal – amintit mai sus - rămāne chimirul, prevăzut cu un lăcaș gen portmoneu, unde erau păstrați banii, dar si alte spații delimitate, folositoare de pildă pentru gresia (o piatră tare) cu care ascuțeau coasele de cosit fānul etc. Multi detractori ai neamului nostru, de-a lungul vremurilor au contestat ideea continuității populației Daciei. De altfel cred că acest fapt l-a determinat și pe savantil Bogdan Petriceicu Hașdeu nu numai să se īntrebe īn cadrul omui dialog interior ci chiar să pună pe hārtie īntrebarea retorică: Peritau dacii? dāndu-și cu siguranță seama de importanța acestei teme fundamentale. Acum, peste īncă un veac de cānd a fost pusă această īntrebare, timp īn care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neīndoios și categoric NU! Unul din argumentele forte, pe lāngă cel al graiului, al unității de limbă și simțire -reflectată īn mod fabulos īn bogăția nuanțată a folclorului, culminānd cu fascinantul dans terapeutic bărbătesc Călușul, care a făcut obiectul prezentării unei lucrări īn anii anteriori, alături de multiple ritualuri precreștine asimilate de biserică – toate se regăsesc pānă azi pe o īntindere ce coincide cu īntinderea vechii Dacii. Dintre toate mi se pare semnificativ portul popular poate și pentru faptul că īl vedem purtat cu māndrie și demnitate zi de zi la posturile de televiziune (desigur la emisiunile de profil), de toți atiștii interpreți ai folclorului romānesc, fie īn cāntec și joc ori īn reconstituirea sau chiar practicarea ritualurilor arhaice.

    Concluzii

    Analizīnd comparativ elementele costumului dacic și formele de port popular autohton, păstrate īn colecțiile muzeelor se pot trage concluzii deosebit de interesante. Poate fi observată o continuitate uimitoare a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările īn timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine sa stii ca romān să diferentiezi o ie de Muscel, o fota de Bucovina, un brau de Bistrita, o marama din Oltenia si un sort cu franjuri din Hateg sau un clop de Oas. Ideal este sa ne cunoastem datinile si traditiile pentru a ne putea putea insusi cu usurinta originile noastre pur romānești. Importanța și scopul cercetarii pe teren a portului popular poate fi multiplu. Pe de o parte, se urmăreşte identificarea unor piese de costum, rămase īncă necunoscute sau care sunt pe cale de dispariţie, pe de altă parte, se īncearcă suprinderea diferitelor procese de influenţe interetnice sau intraetnice, care au avut loc de-a lungul veacurilor şi care au determinat o anumită evoluţie sau schimbări survenite īn portul popular. Acoperind corpul uman īn toate īmprejurările vieţii sale, de la naştere pānă la moarte, costumul popular constituie nu numai un ansamblu material cu funcţii practice, de apărare contra intemperiilor, ci şi un purtător de semne şi simboluri, un limbaj de comunicare, transmiţāndu-ne atitudinea creatorului faţă de societatea īn care trăieşte şi-şi modelează opera. Portul este o marcă identitară de o mare importanţă. Costumul este purtat cu multă māndrie, dar aceasta īnseamnă mai mult de atāt, el nu trebuie redus la aspectul pur fizic şi trebuie văzut ca o expresie a zbuciumului lăuntric al ţărăncilor īn căutarea celor mai expresive forme artistice. Prin urmare putem afirma pe bună dreptate, fără să greșim, că poporul romān este – cum s-a mai spus - un popor antic īn viață! Pentru ca femeile sunt cele care prin lucrul māinilor lor au īmbracat omenirea de-a lungul mileniilor, īnchei cu poemul dedicat femeilor din Carpați:

    Hărăzită de zeu

    Īţi mulţumesc ţărancă romānă Ce te-ai păzit de “īnnoiri” Ca de tăişul straniului Tu nu eşti preamărită, ca īn măreţe fapte Dar tu ai īn grijă viaţa zi şi noapte.

    Tu, care nu ai dat pradă flăcărilor Războiul de ţesut şi prietenă ai rămas Cu vegherea mirosului de pāine, a icoanei Ce stă şi azi deasupra dăinuirii vetrei tale Cum stau cuibărite īn ascunzişurile dinspre imnuri Cāntecele de leagăn , doinele, baladele
    Lumini ale bucuriei extatice timpurii şi tārzii Ce ai dat-o anilor cu florile pe care le iubeşti Le porţi īn suflet, le-ai făcut vorbitoare zāmbindu-ţi ele vesele iernile din covoare

    Cānd viscolul īn galop nevăzut Bāntuie ţinutul şi hornurile Belşugul īţi inundă masa, Velinţele īmpodobesc casa, īn sunetele cāntecului de dragoste, şi colindelor īn care ai tăi au crezut.

    Tu, singură mergi curajoasă prin păduri, cunoşti glasul păsărilor, ierburile, fiarele
    Obārșia neamului nostru  martie 2018  89

    şi ca prin farmec sub semnele tale, se supun urmāndu-te īmblānzite, vieţuitoarele!

    Izvoarele spală rănile dorului depănat pe marginea apei Din murmurul lor īmprumuţi cāteodată suspinul Cānd o nefastă despărţire īţi dăruie destinul.

    Aur din aurul lunii presari pe cărări de simţire Alături de iubit īţi clădeşti neobosită, fericirea pe cărări suitoare ţi-aleargă copiii apăruţi ca din vis din trupul tānăr şi īmprimăvărare, din necuprins, din tainic balans al duhului vieţii, rodire īn fantasticul dans.

    Tu, care eşti trecut, şi aşteptare eşti Plămădită din supunere şi nesupunere Din tărie şi răbdare, bogată Ca o păzitoare investită de zeu, neīnfricată Străbaţi īn febra paşilor armonii carpatine Şi te īnalţi ca o statuie īn faţa grindinii şi ploilor Stăpānă a plaiului, sclava bucuriei zorilor

    Eşti născătoare a vitejilor adevăraţi Tu, care nu eşti o legendă, ori fiică de īmpăraţi Ci o femeie vie, trează, simplă din Carpaţi

    Elena Armenescu (din volumul Memoria Statuilor)

    Cāt despre grai, mai grăitoare decāt orice argumentație mi se pare poezia lui George Coșbuc:

    Graiul neamului Fie-a voastră-ntreaga țară, Și de cereti, vă mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului si se sculară Să ne vremuiască traiul Cāti dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsam! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n māini au stat: Au văzut si munți de oase, Și de sānge rāuri rosii, Dar din țara lor nui scoase Nici potop și nici furtună. Graiul lor de voie bună Nu l-au dat! Astăzi stăm și noi la pāndă, Graiul vechi să-l apărăm; Dar pe-ascuns dușmanii cată Să ni-l fure, să ni-l vāndă. Dacă-n vreme tulburată Nu neam dat noi graiul țării, Azi, īn ziua deșteptării, Cum să-l dăm? Repezi trec cu vifor anii, Ispitind puterea ta, Neam romān! Cu ură mare Vor căta mereu dușmanii Graiului romān pierzare; Dar să piară ei cu totii: Nu lam dat, si nici nepoții Nu-l vor da!

    NB Lucrare prezentată la cel de al XIV-lea Congres de dacologie 16-18 august Buzău, Romānia

    Cu iile īn sărbători (de Sānziene)

    Cānd oamenii erau curați La suflet, la pămāntescul trup Sub semnul divinității adunați Īn fața bordeielor de lut

    Sub razele sale, māngāietor Soarele cu duioșie le arată Māndrețea fascinantă a florilor Care īncāntă ochii de fată.

    - Vă iau cu mine, nu doar īn gānd Am să vă cos pe cămașa mea Zice o fată frumoasă rāzānd Și prima iie din cusătură se ivea!

    De-atunci suratele, la īntrecere Cos pe ascuns să nu li se ”fure” Modelul zeiesc pentru petrecere Ori cadoul unic, ales pentru mire!







    Cusută cu drag, fir lāngă fir, Ori cu fire-ncrucișate iscusit, Printre frunze, vesel trandafir, Dorul - īn rāuri de flori īmpletit!

    Cu iia și cu fota – īnveșmāntate Crezi că sunt zeițele pămāntului Făpturi - prin strai și grai purificate Prin dans, aduc ofrande cerului.

    Alături de flăcăii viteji, visători Īn straiele cusute sub opaiț, seara Doar joc și cānt īn sărbători Răsună īn tot locul primăvara.

    Cānd florile vestesc că vin ielele Cānd soarele urcă pānă la zenit Petrec romānii cu Sānzienele De dimineață pānă-n asfințit!

    Toamna, cānd dă mustul īn vin Și frunzele īn bănuți aurii Īncep nunțile, iar iile din in Scoase din lăzi, atunci să te ții...

  8. #8
    Senior Member
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    66.996



    Adrian PopīnElena Armenescu

    10 iunie la 19:43 ·








    PATRIOTISMUL inseamna Omenie, Bun Simt, Munca Cinstita...si logica impecabila, oferite in DAR Neamului in care te-a zamislit DUMNEZEU, responsabil, continuu si pana la capat, de catre Sufletul pus pres in fata profanilor.
    Tudor Gheorghe - Patriotismul





    YOUTUBE.COM



    Tudor Gheorghe - Patriotismul
    Tudor Gheorghe - Patriotismul












    Īmi place
    ComenteazăDistribuie








    3Elena Armenescu şi alţi 2





    Comentarii


    Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/.../2247-Scopul-%C3...Administrează




    SFATULBATRANILOR.RO



    Scopul īnfiinţării „SFATULUI BĂTRĀNILOR














    Īmi place
    · Răspunde · Şterge previzualizarea · 2z









    Livia Ciuperca · Prieteni cu Daniel Roxin şi cu īncă cinevaS-ar cuveni un SFAT al BĂTRĀNILOR! Cāte strāmbătăţi nu ar fi corectate, Doamne!
    1


    Administrează



    Īmi place
    · Răspunde · 6h










    Trebuie stabilite doar niste principii de selectie a celor merituosi pentru aceasta...atat.





















    Adrian Pop Toate popoarele lumii au Sfinti si " Uriasi in gandire " ce trebuie cautati si invatat de la ei, indiferent in ce dimenisuune se gasesc, pentru ca au legatura directa cu DUMNEZEU...dupa care acestia trebuie UNITI intr-un Sfat al Batranilor la nivel Mondial, in planul fizic.1


    Administrează



    Īmi place
    · Răspunde · 5h









    Elena Armenescu Adevarat!1


    Administrează



    Īmi place
    Īmi place



    Ador



    Haha



    Uau!



    Tristeţe



    Furie









    · Răspunde · 23 min













  9. #9
    Senior Member
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    66.996
    https://www.youtube.com/watch?v=h5Z9...&feature=share

    LA GRANITA DINTRE LUMI 2018 06 25

Informații subiect

Utilizatori care navighează īn acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează īn acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •