Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Dinica CIOBOTEA - Istoria Daciei în preocupările editoriale din Craiova

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    1.410

    Dinica CIOBOTEA - Istoria Daciei în preocupările editoriale din Craiova

    Prof. Univ. Dr. Dinica CIOBOTEA - Istoria Daciei în preocupările editoriale din Craiova la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    1.410
    Istoria Daciei în preocupările editoriale din Craiova la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

    Prof. Univ. Dr. Dinică Ciobotea

    În anul Centenarului Marii Uniri un sentiment vechi purtat prin milenii de existență se remodelează în Prezentul european din perspectivele rostuirilor de viitor ale națiunilor, care, într-o mișcare comună, devin personajele unei noi istorii. Așa cum ideea de Europa, concretizată astăzi prin Uniunea Europeană, a fost un curent al ideilor nobile de a dărui istoriei proiecte de anvergură creatoare, tot așa, prin timp sentimentele individuale și generale ale poporului nostru au stăruit prin „semnele Românilor ceale dintru început fericite, [careașa cum se menționa într-un hrisov din 1793 de la Iași-] cu adevărat de la Roma zburând în Dachii sunt venite”. În zilele noastre, alăturând istoria noastră de cea a Europei, reconstituim valoric sfera participației la istoria planetei și etalăm demnitatea de sine a neamului românesc, formulată de Petru Maior cu două sute de ani mai înainte cum „că mult iaste a fi [să te fi] născut român”, adică să fim dedicați prin geneză unei copărtășii în lărgimea întregului continent ce s-a așezat în toate epocile timpului ca fanion al construcțiilor umane. Dinspre unul din elementele conștiinței de neam, originea neamului românesc, destăinuit în izvoarele externe scrise ale Evului Mediu, în cronicile și în scrierile de mare demonstrație științifică ale lui Dimitrie Cantemir, reluate de corifeii Școlii Ardelene, s-au preocupat și mulți alți istorici și cugetători români din secolul al XIX-lea într-un proces de redescoperire a „măreției” originii poporului român, precum Iordachi Mălinescu (1834), Mihail Kogălniceanu (1837), I. Heliade Rădulescu (1838), Aaron Florian, Ion Maiorescu, August Treboniu Laurian ș.a. până la -pe aceeași linie- Ioachim Caton Drăgescu, autorul unei lucrări remarcabile în cultura românească, puțin valorificată la momentul apariției date fiind moartea lui la scurtă vreme după tipărire, în 1915, și învolburarea războinică a lumii între 1914 și 1918. Cartea lui Ioachim Drăgescu intitulată Pro Patria Povestire despre începutul și menirea neamului românesc (Craiova, Tiparul Tipografiei „Ramuri”, 1913, 320 p.), închinată de autor „bunului român, integrului magistrat” Constantin Poenaru de la Curtea de Apel, a rămas puțin cunoscută și de aceea unii au retipărit-o parțial ca operă a lor. Această operă rămâne însă în Istoria Românilor nu o „simplă nepretențioasă poveste a originii neamului” – după modestia autorului – ci un cuvânt de zidire pentru conștiința națională cu care poporul român a intrat în Războiul de întregire politică a neamului. Ioachim Drăgescu, timp de șapte ani a reconstituit informațiile istorice diverse privind istoria strălucită a războaielor dintre Romani și Daci, unul din cele mai grandioase evenimente ale Antichității, și printr-o modalitate estetică adecvată, fără a contraveni flagrant realului, a „adăugat adevărului un plus de relief” (Const. Ciopraga). Cartea lui este exemplară, în ea se oglindește o atitudine pe care o împărtășea gândirii politice a vremii ca un suport pentru idealul național de a alege „o menire istorică” în lume potrivită cu istoria de început a neamului românesc. „Originea noastră deoparte, jertfele pe care le-am făcut pentru apărarea culturii europene, de altă parte sunt – scria el – tot atâtea titluri la recunoștința ce ni-o datorește Europa cultă, și ni dă dreptul să ocupăm un loc de cinste în concertul popoarelor europene” (p. 314). Speranțele lui, întemeiate pe valorile straturilor etnice din care s-a plămădit poporul român și în întelegerea cvasigenerală a lumii care a așezat geopolitic planeta în anii 1918-1920 ca într-o cetate creștină cu o ordine politică veșnică, s-au împlinit prin Marea Unire din 1918. În concluzie, Ioachin Caton Drăgescu, unul dintre fruntații transilvăneni ai luptei naționale din epoca dualismului austro-ungar, a publicat la Craiova în preajma Primului Război Mondial, o carte în care a evocat originea daco-romană a poporului român, propagând doctrina dacoromânismului cu sufletul său încărcat de doctrina latinistă a cărturarilor generațiilor de după cea a Școlii Ardelene și a Supplex Libellus Velachorum din 1791 și de întreaga dezbatere istoriografică pe tema originii neamului românesc în care au excelat Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu cu Dacia înainte de Romani (1880), sasul Carl Gooss cu Cronica descoperirilor arheologice din Transilvania și Schițe despre istoria culturii preromane a bazinului mijlociu al Dunării (1876 și 1877), I. Andrieșescu cu Contribuțiune la Dacia înainte de Romani (Iași, 1912) și Nicolae Densusianu cu Dacia preistorică (publicată postum în 1913).

    Bibliografie:

    1. I. Pop Florentin, Decebal (nuvelă), Craiova, Tipografia S. Samitca, 1882, 72 p.
    2. Ioachim C. Drăgescu, Publiu Ovidiu Nasone, Constanța, 1887
    3. Dr. Ioachim Drăgescu, Pro Patria. Povestire despre începutul și menirea neamului românesc, Craiova, Tipografia „Ramuri”, 1913
    4. Ilie Dăianu, Forțele Latinității Regeneratoare. Un suflet eroic uitat: Dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938
    5. Ion Pătrașcu, Prezențe culturale italiene la Craiova în epoca modernă, Craiova, 1969
    6. N. Lascu, Călători italieni pe urmele lui Ovidiu la Tomis, în „Pontica”, 5, 1972 (extras).
    7. Gelu Neamțu, I. C. Drăgescu, militant pentru republică și dacoromânism (1866-1914), în „Anuarul Insitutului de Istorie și Arheologie Cluj”, XV, 1972
    8. Ovidiu Babu-Buzuca, Dacii în conștiința romanticilor noștri. Schiță la o istorie a dacismului, București, Editura Minerva, 1979.
    9. Virgil Cândea, Locul românilor în istoria universală, în „Tribuna României”, anul IX, 197, p. 7

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •