ADRESA UNDE LE GĂSEȘTI
http://cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html

· Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca (vol. I). Aşezarea medieval-timpurie. Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2013 versiune digitală decembrie 2017


Cercetările arheologice desfăşurate pe grindul sudic al Popinei Blagodeasca (com. Vlădeni, jud. Ialomiţa) între anii 2000-2012 au dus la descoperirea şi analizarea unei aşezări medieval-timpurii importante.
Stadiul actual al cercetării arheologice medieval-timpurii indică un dezechilibru între periegheze şi cercetări sistematice. Doar în sudul României au fost repertoriate peste 200 de aşezări, în majoritate covârşitoare, rurale. In biblioteci există însă doar cinci monografii arheologice şi o singură lucrare de sinteză pentru acest teritoriu. Este inutil să mai arăt că din cele cinci lucrări, trei se referă la cetăţi bizantine care au, în virtutea istoriei lor, un specific aparte. Publicarea celor aproape 60 de complexe arheologice cercetate integral (locuinţe, gropi de bucate, cuptoate menajere) vor aduce astfel, sperăm, un plus de informaţie necesar studierii acestei epoci la nordul Dunării.
Obiectivele lucrării sunt specifice unei monografii arheologice. Ne vom referi la cadrul natural al aşezării atât la cel istoric cât şi contemporan, atât de diferit de epoca în care aşezarea a evoluat. Apoi, am considerat necesar să spunem câteva lucruri despre istoria scrisă a locului în lumina primelor atestări documentare.
Complexele arheologice cercetate integral adică locuinţe adâncite, gropi de bucate, cuptoare menajere sunt descrise în detaliu, în conformitate cu vocabular arheologic. Am destinat câte un capitol stratigrafiei şi evoluţiei aşezării cât şi cercetărilor interdisciplinare care întregesc demersul arheologic. Nu lipsesc nici datele referitoare la istoricul cercetărilor, dar nici studiile speciale dedicate fie unor anumite categorii ceramice, fie unor evenimente, fie unor aspecte specifice istoriei şi arheologiei medieval-timpurii.
Deasemenea am beneficiat de sprijinul unor specialişti, cărora le adresez întreaga mea consideraţie şi mă refer la prof. univ.dr. Ştefan Olteanu care ne-a călăuzit în primii ani de săpături, Dragoş Moise şi Adrian Bălăşescu care s-au ocupat de cercetarea unei părţi a materialului paleofaunistic, la doamna Maria Constantinescu autoarea analizelor carpologice şi nu în ultimul rând la domnul Călin Şuteu, autorul determinărilor arheomagnetice.
Sperăm ca publicarea acestor rezultate să fie o contribuţie la arheologia Bărăganului care se dovedeşte, iată, locuit din timpuri istorice şi nu populat în timpuri moderne, aşa cum din lipsă de informaţie susţin unii etnografi până azi. Să nu uităm că în judeţul Ialomiţa se află o serie de situri arheologice importante la nivel naţional cum ar fi Piscul Crăsani, Oraşul de Floci, Dridu (aşezarea care a dat denumirea eponimă culturii medieval-timpurii - secolele VIII-XI) din România.


· [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image002.jpg[/IMG]
Revista Ialomița, editată de Muzeul Județean Ialomița din Slobozia, 1983-2003/2004. versiune digitală noiembrie 2017


Revista Ialomița, cu contribuții în domeniul istoriei, arheologiei, etnografiei și muzeologiei, și-a reluat activitatea în anul 2000 după o absență în domeniu de șaisprezece ani, fiind editată de către Muzeul Județean Ialomița cu sediul în Bulevardul Matei Basarab, nr. 30, Slobozia. În urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate era publicat un număr special al revistei intitulat Materiale de istorie agrară a României, coordonat de Răzvan Ciucă și editată de către același muzeu. Articolele din numerele recente ale revistei sunt redactate în limba română, fiind acompaniate de către un rezumat în limba engleză, în timp ce în trecut rezumatul lipsea, studiile fiind scrise doar în limba română.


Ialomița - Materiale de istorie agrară a României - 1983(pdf 89 MB), cuprins (pdf); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de istorie, arheologie, etnografie - III - 2000 (pdf 22 MB), cuprins (pdf); nou!
Ialomița - Studii și comunicari de arheologie, istorie, etnografie și muzeologie - IV - 2003-2004 (pdf 50 MB), cuprins (pdf); nou!
· [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image004.jpg[/IMG]
Diaconu, Gheorghe - Tîrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti: Editura Academiei Române, 1965, 332 p. cu il. versiune digitală iulie 2017


La Tîrgşor, au fost descoperite vestigii arheologice începînd din paleoliticul superior şi continuînd fără întrerupere pînă în secolele XVIII-XIX. În lucrarea de faţă ne propunem să valorificăm cercetările arheologice privind necropola complexă de la Tîrgşor, care datează din secolele III -IV e.n. Pentru prima oară într-o staţiune arheologică din ţara noastră au fost surprinse trei necropole deosebite din punct de vedere etnic, dar care au folosit acelaşi teritoriu de înmormîntare. Datorită acestei împrejurări, la Tîrgşor au fost obţinute date preţioase privind raportul de întretăieri şi suprapuneri dintre mormintele celor trei necropole, şi anume cea sarmatică, cea geto-dacică şi cea de tip Sîntana de Mureş-Cerneahov. Gruparea mormintelor pe acelaşi teritoriu de înmormîntare ne-a dat putinţa de a studia legăturile pe care le-au avut populaţiile care au folosit necropola atît în ceea ce priveşte cultura materială, cît şi în practicile rituale.
· [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image006.jpg[/IMG]
Topoleanu, Florin; Costin Croitoru - Lămpile antice din colecţia Muzeului Brăilei "Carol I" (Lampes antiques dans les collections du Musée de Brăila "Carol I"), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I", 2015, Bibliogr ISBN 978-606-654-166-4 versiune digitală iulie 2017


Marea majoritate a pieselor studiate provin din Dobrogea: de la Callatis 35 de opaiţe, reprezentând 65% din total, secondat la mare distanţă de situl de la Arrubium cu doar opt exemplare reprezentând 15%, Histria, cu patru piese și Beroe / Ostrov cu două. Câteva opaiţe au fost găsite în situri din stânga Dunării, trei la Barboși și unul la Grădiștea. 0Cele mai multe dintre piesele la care facem referire au fost donate muzeului de către Paul Bălcănescu, celebru colecţionar brăilean, sau au fost preluate din „fondul muzeal” al liceului „Nicolae Bălcescu”, la care se adaugă desigur achiziţiile de la persoane fizice.