https://lupuldacicblogg.wordpress.co...din-danemarca/
De excepție Dacii din Danemarca. Un arheolog danez vorbește despre strămoșii noștri comuni și ne arată COMORILE DACICE din Danemarca
Publicat pe 11/12/2016de Lupul Dacic
4 Votes
Așa cum ne-a obișnuit an de an, echipa minunată și entuziastă de la Formula As a făcut și īn această toamnă o călătorie īn nordul Europei, īn căutarea urmelor dacice. Ceea ce au descoperit și īn acest an, aruncă īn aer īncă o dată istoria, așa cum o cunoaștem noi.
De aceea, vă recoamnd cu căldură acest interviu luat de jurnalistul Cătălin Manole arheologului danez Prof. Flemming Kaul Arheolog la Muzeul de Istorie din Copenhaga, specialist īn perioada fierului din epoca pre-romană.
Formula As:
Este doar o chestiune de timp pānă cānd vom cunoaşte adevăratul trecut al strămoşilor noştri comuni
Mă aflu pe holurile Muzeului de Istorie din Copenhaga, alături de un mare spe*cia*list, bucuros să īmi arate ves*tigii lăsate īn Danemarca de strămoşii romānilor. Cu un aer rebel, de căutător de comori, profesorul Flemming mă con*duce printre vitrine pline de minuni desco*perite de arheologii danezi. Prima oprire este īn faţa unui vas din argint aurit, decorat minunat cu figuri ce par regi, preoţi şi zei*tăţi, īnconjurate de fiinţe şi animale fan*tastice. Īn*tinde māna spre el şi mă priveşte zāmbind.
Vas dacic!
Dacic?, repet uluit.
Comoara dacică de la Muzeul din Copenhaga: Vasul Gundestrup. Secvenţă cu şarpele dacic şi capetele de lup
Da, acesta este un vas dacic sau tracic. Se nu*meşte Cazanul Gundestrup, după locul mlăştinos un*de a fost descoperit īn Danemarca, īn nordul Jutlandei. Făcut din argint aurit, este una dintre cele mai fru*moa*se şi importante descoperiri de pe terito*riul danez. Aşa ceva numai pe malurile Dunării, īn Dacia, se putea face. Cu siguranţă că vi pare familiar: tehnica de lucru şi chiar şi unele reprezentări, răz*boinici sau animale fantastice, sunt foarte ase*mă*nătoare cu cele de pe coi*furile descoperite īn Ro*mā*nia, la Agighiol, Pe*re*tu, Coţofeneşti sau Cu*cuteni. Vasul are o teh*nică de realizare uni*că şi cāteva detalii strict da*cice, pe care nu le gă*sim īn altă par*te. Dacă vă uitaţi la co*lierul aces*tei zeităţi, de exemplu, el are anumite particu*larităţi care ne spun clar că sunt tracice sau dacice. Este o dis*cu*ţie foarte tehnică, dar eu cu asta mă ocup, cu ast*fel de obiecte. Co*lie*rul acesta are un sistem par*ticular de prindere īn ca*pete, o altă piesă Am ur*mărit semnalarea unor astfel de coliere şi īn alte părţi ale Europei şi este destul de curios ce am descoperit. Ele apar īn Danemarca īn nordul Jutlandei, īn Suedia pe insula Gotland, īn Ucrai*na şi la Marea Neagră, de parcă o mānă uriaşă le-a presărat pe toată această īntindere. Un alt obiect interesant de pe acest vas este coiful ce poartă pe creştet o pa*săre, care aminteşte de superbul coif descoperit īn Romānia la Ciumeşti. Probabil cel mai convingător argument rămāne īnsă stilul şi tehnica de realizare a acestui vas, īntālnite nu*mai īn sud-estul Europei, īn zona Dunării. Numai īn acea zonă īntālnim blana ani*malelor realizată din puncte sau linii bătute īn argint sau argint aurit. Com*binaţia de stil şi tehnica folosită pe vasul Gundestrup ne trimit clar la partea de mijloc sau de jos a Dunării, pe ambele maluri ale fluviului, fie īn sud, fie īn nord, la Peretu sau Agi*ghiol, īn Romānia. Ase*mănare izbi*toare este şi cu pan*dantivul găsit la Surcea, tot din Ro*mānia. Istoricul Drexel a fost unul dintre primii cer*cetători care a studiat acest vas ritua*lic şi l-a pus de la īnceput īn legă*tură directă cu desco*peririle de la Săliş*tea, din Romā*nia, unde apare repre*zentată şi o femeie īnveş*mān*tată īn haine tradi*ţio*nale, cum se īntālnesc şi astăzi īn sate*le romā*neşti. Mai sunt şi alţi cer*ce*tători de aceeaşi părere Ber*ciu, Ho*redt, Powell sau Marazov. Ce īn*seamnă, efec*tiv, aceste reprezen*tări, cine sunt aceste personaje, dacă sunt zeităţi sau doar preoţi, este greu de spus. Acest vas este īncon*jurat de mister şi, din pă*cate, multe lucruri deocam*dată nu ştim să le explicăm.
Īntre Dacia şi Danemarca au existat legături clare
Aşa cum v-am spus, noi suntem īn Danemarca pe urmele dacilor. Există dovezi care să susţină ideea, de necrezut, că ei au ajuns pānă aici?
Cătălin Manole și arheologul danez
Veniţi, să mergem īn sala următoare. Aici avem două cupe de argint, care sunt cu siguranţă dacice! Felul īn care sunt decorate şi apoi forma lor vorbeşte de la sine pentru un specialist. Sunt două cupe iden*ti*ce, din argint, nu mai mari de 10 cm fiecare. Cupele stau pe un picior ce are la jumătate un nod proe*mi*nent. Aceste pocaluri au sus o parte īngustă, aurită, şi sunt de*co*rate cu semi*cercuri ce re*pre*zin*tă cel mai probabil flori de lotus şi frun*ze. Datorită al*tor des**coperiri din Ro*mā*nia, acum ştim că aceste po*ca*luri pro*vin din zona cen*tral-ves*tică a Da*ciei. Mo*de*lele īn*crus*tate sunt o co*pie a ar*tei gre*ceşti, īnsă īntr-un stil re*gio*nal da*cic. Cea mai ma*re ase*mă*na*re exis*tă īntre aces*te vase şi ce*le des*co*perite īn tezaurul de la Sān*crăieni, īn Tran*silvania şi, cel mai probabil, au ajuns īn Dane*marca cu 100 de ani ī.e.n.
Pentru istoria noastră, ce spuneţi este cu ade*vărat extraordinar. Cum credeţi că au ajuns dacii īn Danemarca? Este vorba de o migraţie, de vizite la rudele īndepărtate?
Se ştie că au existat contacte īntre lumea aceea şi cea de aici, mai ales prin partea sud-estică. Mărturii ale acestor contacte au fost descoperite īncă din epoca bronzului, aşa că o vizită la rudele din nord nu este ex*clusă! E clar că dacii mai fuseseră aici cāndva, cu*noş*teau drumurile şi aveau contacte. Dacă ne referim strict la legătura dintre Dacia şi zona scan*dinavică, aceste cupe cred că sunt unul dintre cele mai elocven*te exemple ale legăturilor. Nu ştiu dacă putem vorbi de o migraţie, dar cu siguranţă ele atestă nişte relaţii cla*re īntre Dacia şi Danemarca. Cam īn aceeaşi peri*oa*dă avem multe similitudini şi īn ceramica desco*pe*rită la noi, foarte asemănătoare cu cea din cultura Poie*neşti. Este greu de spus dacă a fost o migraţie ma*sivă, pentru că nu avem evidenţe clare. Se pare că dacii au venit fie prin Polonia şi au mers mai departe către Skatiski, peste Marea Baltică, fie au venit pe la graniţa Serbiei de astăzi cu Ro*mānia, prin Timişoara. Au fost poate războinici sau comercianţi. Ce este im*portant, īnsă, este că aceste urme există, deci, cu sigu*ranţă au trecut pe aici.
Mai există obiecte ce atestă prezenţa dacilor īn Scandinavia?
Vasul Gundestrup
Dacă tehnica vasului Gundestrup ne trimite către sudul Daciei, către Dunăre, există o serie de alte des*co*periri ce ne trimit către nordul Daciei, Moldova de astăzi din Romānia, şi anume, colierele īn formă de co*roană. Datorită formei lor speciale, aceste co*liere au atras atenţia īncă de la īnceput. Cu mici diferenţe de fabricaţie, prezenţa lor a fost semnalată īn multe locuri, şi nimeni nu avea o explicaţie clară de unde provin. Īn timp, datorită descoperirilor arheologice, s-a ajuns la concluzia că prezenţa acestui co*lier indică faptul că oamenii plecaţi din zona vechii culturi Cucu*teni au tra*versat Europa, ajungānd pānă īn nord. S-a mai descoperit la Hjortspring, o sabie ciudată, datată pe la 350 ī.e.n. care are doar un tăiş şi o formă curbată. Seamănă cu ma**chaira, o sabie grecească de*venită populară īn Tracia, aşa nu*mitul cuţit tracic. O sabie asemă*nă*toare găsită la Silivaş, īn Transil*vania, este un reper foarte bun. Astfel de vestigii din epoca de fier pre-romană sunt destul de multe, da*că ar fi să le enu*me*răm. Printre ele sunt şi cāteva pandantive de aur, găsite pe insu*la Got*land, īn Suedia, un altul a fost găsit īn Da*ne*mar*ca, la Bredballe Mark, īn estul Jut*lan*dei, şi este similar celui găsit la Peretu, īntr-un mormānt, un*de şi măr*ge*lele aflate par iden*tice. Dar cred că cele mai im*portante desco*pe*riri care vorbesc des*pre legă*tura cu Dacia sunt cele două cupe de ar*gint dacice, des*co*pe*rite la Mollerup, tot īn estul Jutlandei.
După decenii īntregi īn care prezenţa dacilor īn nordul Europei a fost contestată sau pusă la īndo*ială, ce schimbă des*co*peririle des*pre care vorbiţi, prezente şi īn muzeele Scan*dina*viei?
Ele demonstrează, īn primul rānd, legături clare īntre Scandinavia şi Dacia, īncă din epoca de fier pre-romană. Ies īn evidenţă nişte coridoare clare prin care se comunica, fie prin partea de nord, prin Polo*nia de azi şi Germania de nord, fie prin sud, pe cursul Dună*rii. Dar aceste legături, confirmate īn mod evident pentru acea perioadă, sunt, de fapt, mult mai vechi, īncă din epoca bronzului, cānd nordul Europei şi Tran**silvania erau cu siguranţă legate prin ade*vărate reţele de comunicare.
Ceramica din acea pe*rioa*dă, prea puţin studiată, ar putea să aducă noi răs*punsuri īn acest sens. Descoperirile despre care vor*bim nu sunt neapărat noi. Nouă este īnsă posibilitatea de a le pune īn relaţie foar*te rapid cu alte descoperiri şi alte studii, ceea ce dă o precizie şi o acurateţe mult mai mare īn inter*pretarea lor corectă. Īn funcţie de săpă*turile arheo*logice şi pe baza noilor tehnologii, cred că este doar o chestiune de timp, pānă cānd vom avea īn faţă, adevă*ratul trecut al strămoşilor noştri comuni.
Cătălin Manole
Sursa: Formula As
http://www.cunoastelumea.ro
Marcaje