Despre NEBUNIE si matraguna

[Adrian Pop]

DSC01576.jpg

DSC01577.jpg




DSC01578.jpg

DSC01579.jpg

[Adrian Pop]

DSC01580.jpg

DSC01581.jpg



DSC01582.jpg

[latan.elena]

Despre NEBUNIE si matraguna

Desi a fost cunoscuta din antichitate si s-a bucurat de atentia vracilor, vrajitorilor, magicienilor, planta nu este nici astazi folosita la valoarea sa . Vorba romaneasca '' ai baut matraguna''? spune exact situatia in care te pune interlocutorul care ''aiureaza'', viseaza lucruri ce tin de domeniul oniric. Se insoteste intrebarea adesea cu ''viscoleste'' sau aiureaza, adica numai vise , necum realitati palpabile.
Sunt carti destule despre magie , explicarea viselor,etc, iar ami nou Horoscopul zilei este prezent in toata presa audio-vizuala. Tot felul de fetite istete ne prezic ''in bloc'' zodiacul. Pe cate stim , cel care a facut primul zodiacul a fost Darius- fiul lui Histaspe, cel ce a fost faraon egiptean- iar in cartile de istorie rege persan; este cel izgonit de Dromikete si pomenit prima data in istorie, de Herodot infrant de ENE BASARAB, cum am precizat noi , iar cetatea Helis este SLONUL.- Amanuntele se afla in vol.I-, Limba vorbita de Adam si Eva.-
O Psihofiziologie a visului-in sens unanim siintific nu avem, dar referirile din epoca greco-romana sunt suficiente pentru a regandi acesta chestiune de mare importanta ori si azi. ONEIROKRITIKE-(arta interpretarii viselor) l-a preocupat pe Aristotel. El nota:
''Este un fapt ca miscarile ce se ivesc in noi de-a lungul zilei raman ascunse, in cazul ca nu sunt deosebit de intense, in comparatie cu miscarile si a jari din timpul starii de veghe; in stare de somn, insa, dimpotriva, cele mici par a fi puternice''... Asa se face bunaoara ca ''boli ce par sa se iveasca in trup, pot fi visate mai inainte de declansarea lor propriuzisa. ''si procesele din somn sunt adesea temerile faptelor din timpul zilei prin aceea ca si gandul lor este prefigurat''.- Se obisnuieste la tara ca oamenii sa incerce a-si explica ce au visat, sa gandeasca ei singuri semnificatia pe care o vor avea.
(Parvva naturalia,5.Despre profetia ivita in vis-Aristotel).-
In evul mediu, filozoful Roger Bacon(1214-1294) calugar franciscan englez se disculpa in celebra scrisoare catre Papa Nicolae al III-lea , de a se fi ocupat cu magiasi, acuza biserica de aceasta grava eroare.(v.Epistola fratriis Rogerii Baconis). Supranumit si Doctorul admirabil acest veritabil savant ataca violent filosofia din vremea sa . El scrie '' Unii se incred prosteste in orice, ca mai determina si pe altii sa creada. Adevarat ca numai pe nestiutori , fiind numai acestia mai pot sa fie uimiti de miracole care nu exista sau care nu au nici o ratiune filosofica , nici o arta nici o putere naturala in joc''.- El combate pe cei care inselau cu prezicerile false, aratand ca sanatatea este in functie de regimul de viata , semn veghe , excretie si secretie ,aer si pasiuni,''... La noi Gheorghe Sincai filosof roman scrie intre 1804-1808 Invatatura fireasca spre surparea superstitiilor (norodului). Punea accent pe stiinta.
El critica ''boscoanele'' si '' scaruirea faturilor'', opunandu-le o cunoastere stiintifica; acesti cavaleri ratacitori bat lumea degeaba,prapetuand superstitiile si prostia...Iata trei oameni care s-au ocupat despre influenta stelelor asupra sortii oamenilor .-
In Noul Oganon,I,3 nota Bacon:''Intre a putea si a sti , e mare diferenta ...Stiinta si puterea omului sunt unul si acelasi lucru, fiindca necunoasterea cauzei face sa dea gres efectul. Natura nu este invinsa decat ascultand de ea ; ceea ce in stiinta este cauza in practica este regula''.- Unul dintre elevii lui Aristotel, Theofras iata-i CARAC..:'' unui superstitios daca un soarece i-a ros sacul sau faina, s-ar duce la prezicator sa-l intrebe ce-i de facut...;daca aude cucuveaua in drum e cuprins de neliniste si nu cuteaza sa porneasca mai departe decat daca a rostit cuvintele ZEITA ATHENA ATOTPUTERNICA !... Daca a visat colinda la deslegat erii de vise, pe la ghicitori si auguri ca sa afle carui zeu sau zeite sa se inchine''.-
In Franta secolului nostru reputatul profesor de la SORBONA Pierre Maxime Schrihl era ingrozit de sumedenia de horoscoape zilnicee din presa..(vNevus philosophique de la France et de l'atranger- nr 2/1956).- Ceea ce avem si noi azi din belsug...
Acest mic inceput arata studiul actual -ieri si astazi INCERTITUDINEA unei importante ramuri a cunoasterii.- Martaguna numita in chip si fel la noioamna Codrului ,Doamna Mare Iarba codrului , Imparateasa, Iarba sarpelui ,etc , e o planta halucinogena cu o bogata bibliografie. Cel mai important studiu apartine lui Mircea Eliade(Cultul Matragunei in Romania, cap.VII din cartea De la Zalmoxis la Genghis-Han,Paris 1970) tradusa recent si la noi. In 1980, la editura stiintifica si enciclopedica.-Remarcabile studii datoram lui S.Fl. Harian aparut in Albina Carpatilor(1880), Valer Butura (Gradina mea nr 11-12,1936), Elena N. Voronca, Andrei Oiesteanu, etc. In fine ,in cartea lui Cornel Dan Nicolae-leacuri si remedii magice din Carpati,ed ETHOS, Buc, 1999,p. 142-150).- Dar sa vedem cum era incifrata de stramosii nostri geti.


''Ceti DAKSA e superlativa eta Probu SEO Nona sigla CIOC e; tai , iau Tufau, alta fama(fasa) sigla G''.-


Tic Eac e supt Laur iata ese corp Nebunia cocotei fat alia Via Sava G.-


Exista o interesanta literatura asupra modalitatii in care trebuie recoltata planta. Planta contine stropina, beladonina, hisciamina, scopelamina, cu actiune puternica asupra sistemului nervos. Iata cum se adreseaza plantei prin invocatie recoltatorul:'' Buna seara Matraguna, buna Doamna si buna maica, care atingi cu capul cerul, care iti frangi radacinile sub pamant si a carei rochie flutura in vant. Tu esti regina cerurilor si a furtunilor, tu care esti regina florilor in fata ta toate florile se prosterna si te premaresc , pe tine te chem si pe tine te rog cu coatele goale , cu genunchii goi, fruntea plecata pana la pamant sa dai putere si sanatate sa dai leac bolnavului''(cf. Gineon Mengiuca, De insemnatatea botanicei romanesti , in Familia , na X , Budapesta, 1874, p. 511).- sau

Matraguna , Doamna buna
marita-ma 'n asta luna
de nu 'n asta'n hailalta
ca s-a ros coada de boarta
degetele de inele
si grumajii de margele''(cf. V. Butura, Cultul Matragunii in Muntii Apuseni, Gradina mea, 1936, nr. 10-11).-

Culegatoarea spune:''Eu iti dau miere,paine si sare, da-mi mie putere Sfintiei tale''.-

Matraguna unica pe care am decodificat-o are in Oltenia si Neamt o intreaga literatura populara. Socotim ca esentialul l-am desvaluit, precizand ca este o planta otravitoare ce poate fi folosita EXCLUSIV DUPA INDICATIILE MEDICULUI SI FARMACISTULUI. Poate sa aduca bine, dar, poate provoca Moartea celor care nu-i cunosc structura intima. Desigur , farmacistii si medicii vor putea sa-i dezvaluie intreaga valoare terapeutica.- Medicina naturista nu exclude in nici un fel stiinta medicala dobandita cu truda ci numai ii orienteaza cercetarea in viitor. Plantele care nu sunt otravitoare pot fi folosite de orice om...Cele cancerigene numai sub indicatia medicului.-

Tudor Diaconu

[latan.elena]

Matraguna (Atropa belladonna) sau planta vrajitoarelor





Matraguna este o planta perena cunoscuta si cu numele popular de belladonna, tilidonie, imparateasa, ciresul-salbatic, doamna-codrului sau cireasa-lupului. Face parte din familia Solanaceae sau Solanacee si are denumirea stiintifica de Atropa belladonna. Numele plantei vine de la cuvintele italiene ,,bella” (frumoasa) si ,,donna” (femeie), si se refera la ochii mari si negri care erau considerati un simbol al frumusetii cu multi ani in urma. De asemenea numele de ,,Atropa” vine de la zeita Atropos din mitologia antica romana. Cuvantul ,,atropos” insemna teribil si nemilos si face referire la puterea acesteia de a taia firul vietii. Aceasta planta erbacee creste in Europa, America de Nord si Asia de Vest. Apare mai ales in padurile de foioase din zonele montane, foarte frecvent poate fi observata in Muntii Carpati si in Caucaz. De asemenea este prezenta in Muntii Alpi la altitudini de pana la 1700 m. Poate creste inalta de pana la 1,5 m, are tulpina ramificata cu frunzele alungite, eliptice si ovale, de un verde-inchis, iar florile in forma de clopot in nuante de culoari maronii-violet, au lungimea de 2-3,3 cm si latimea de 1,2-2 cm, se dezvolta dintr-un caliciu verde. Fructele sunt rotunde, asemanatoare unor cirese, suculente si de culoare neagra lucioasa, cresc dintr-un caliciu cu cinci colturi. Perioada de inflorire este in prima luna de vara, polenizarea este realizata de insecte. Prefera locurile umbroase si solurile calcaroase. Inmultirea plantei se face prin rizomi in lunile de primavara. Desigur inmultirea se poate realiza si prin seminte insa rezultatele nu sunt intotdeauna bune avand in vedere faptul ca doar 60% din seminte sunt viabile.

In scop terapeutic de la matraguna se folosesc frunzele si radacina. Frunzele se culeg cu mana in perioada de inflorire, in luna iunie (pentru ca au o cantitate mare si concentrata de alcaloizi) si se pun la uscat in loc uscat si ferit de razele soarelui, au colorit verde-brun sau verde-inchis si miros caracteristic, ca de narcotice. Radacina plantei se scoate din pamant toamna, se curata si se spala, se taie in bucati de 10 cm si se pune la uscat intr-un loc bine aerisit, curat si la umbra.
Preparatele din frunzele si radacina plantei sunt folosite in medicina pentru tratamentul afectiunilor antispastice, pentru ulcere duodenale si gastrice, pancreatita, gastrita cronica hiperacida, colecistita, astm, colita cronica dureroasa. Medicamentele realizate din aceasta planta au efect analgezic si ajuta la ameliorarea simptomelor ulcerelor stomacale, gastritei cu aciditate ridicata, a spasmelor tractului gastro-intestinal, ca antidot pentru intoxicatii cu ciuperci, in cazuri de astm, pietre la rinichi si vezica biliara. Radacina de matraguna ajuta in tratamentul bolii Parkinson, iar pulberea din frunze este folosita in tratamentul astmului. Tinctura de matraguna este un bun remediu pentru afectiunile tractului gastro-intestinal. Doza trebuie stabilita intotdeauna de un medic specialist, nu trebuie sa depaseasca 5-10 picaturi, administrate de 2-3 ori pe zi. Sucul acestei plante a fost folosit in productia de medicamente oftalmologice, atropina numita si atropa inca se mai foloseste si azi in acest scop datorita efectului ei. Acest element activ numit atropina a fost descoperit de chimistul Maine in anul 1833.
In Maroc se prepara un ceai din fructe de Belladonna care are efect afrodisiac pentru barbati. De asemenea se spune ca o doza mica din aceasta planta ajuta la cresterea memoriei, stimularea creierului. Radacina plantei era folosita in sec al XIX-lea in medicina in preparate pentru tratamnetul tusei convulsive, bolilor de nervi, epilepsiei, colicilor renale, icterului, bolilor esofagului, gatului, tractului urinar si respirator. Astazi planta se foloseste mai ales in preparatele homeopatice.
Cu multi ani in urma, in Evul Mediu, matraguna era considerata ,,planta vrajitoarelor”, ea era cunoscuta drept planta otravitoare periculoasa si ca ar contine elemente toxice ce ar putea face oamenii sa zboare. Exista o lucrare a lui G. Battista della Porta numita Magiae Naturalis in care scrie ca o persoana care foloseste elixirul din aceasta planta se transforma in pasare sau alt animal sacru. Efectele psihoactive ale fructelor de Belladonna si modul cum ele pot intoxica sunt descrise si in cartea lui Robert Anton Wilson numita ,,Unde stai acum”. De asemenea exista credinta ca planta era folosita de samani in ritualurile lor de a deveni oracoli, respirau vaporii toxici ai plantei si intrau intr-un fel de transa iar datorita acestei tamai sacre putea sa stabileasca contactul cu anumite zeitati si sa raspunda la intrebari. Exista si doua filme in care apare aceasta planta, cel de scurt metraj numit Belladonna in care sunt descrise efectele psihoactive ale plantei prin portretizarea ritualului de magie in care vajitoarele folosesc boabele de matraguna si respectiv filmul Atropa belladonna care prezinta o poveste aproape asemanatoare.
Faptul ca este o planta otravitoare este adevarat, consumul ei in cantitate mare poate da efecte secundare, delir, convulsii, blocaj respirator si astfel cauza moartea. Planta nu este recomandata persoanelor care sufera de tahicardie, fibrilatie, glaucom si este contraindicata femeilor care sunt insarcinate sau alapteaza. Primul semn de otravire sau intoxicatie cu matraguna este o stare de entuziasm, apoi apar dureri de cap ceea ce indica actiunea plantei in sfera psihometrica. Persoana intoxicata devine vesela, vorbeste si rade mult, apoi aceste simptome se transforma in frenezie, halucinatii vizuale, cosmaruri, lipsa capacitatii de a mai recunoaste mediul din jur, apare senzatia de sete exagerata, gura este uscata, pupilele sunt dilatate ceea ce arata clar otravirea. Uscaciunea in gat, senzatia de inclestare si imposibilitatea de inghitire sunt alte simptome clare. Este afectata vederea, ochii devin rosii, apar dificultati de mentinere a echilibrului, persoana pare turmentata, are dificultati de vorbire, de inchitire, respiratie si tuse spasmodica. Asupra creierului aceasta planta are efect de excitare, relaxare si apoi de slabiciune, creierul este afectat, reflexele sunt slabite si apoi paralizate. Toate partile plantei sunt toxice de aceea trebuie folosita numai la recomandarea medicului si in preparate homeopatice.
Exista doua varietati de planta: Atropa belladonna varianta belladonna care are fructele negre si florile rosii si Atropa belladonna varianta lutea care are fructele galbene si florile de asemenea galbene.
Inca din vremuri de demult aceasta planta a provocat teama, ea fiind considerata o planta folosita de vrajitoare, desi pana in prezent nu sunt cunoscute detalii privind utilizarea plantei in ritualurile magice de vrajitorie. Mai mult decat atat exista unele pareri ca aceasta planta ar fi responsabila chiar si de disparitia dinozaurilor, ca anumite specii de animale preistorice ar fi mancat vegetatia din jur printre care si Belladonna si s-ar fi otravit treptat. Totusi acest lucru nu a putut fi demonstrat si deci moartea dinozaurilor continua sa ramana un mister pentru toata lumea.
In Antichitate planta era folosita pentru efectul ei afrodisiac, psihoactiv, ca aditiv pentru bere, vin de palmier, in tratamentul unor boli cauzate de demoni sau fortele intunericului.


SURSA;https://bodygeek.ro/matraguna-atropa...-vrajitoarelor

[latan.elena]

Matraguna | Terapii Naturiste



Frumoasele plante mortale. Trei ierburi din România pe care doar ...






..



Matraguna - Atropa belladonna - ROmedic





Matraguna - Terapii Naturiste





Mătrăguna-efecte terapeutice - Afaceri Ardelene





Matraguna (Atropa belladonna) - Sfat Medical







5 plante fatale in apropierea ta - Ele.ro







Ghidul De Sanatate Medicina naturista si ingredientele active





Căutări referitoare la matraguna in medicina naturista

matraguna otrava
matraguna poze
matraguna planta
matraguna drog

matraguna efecte
frunzele de matraguna
matraguna vraji
matraguna imagini

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Înainte