Roiba, Rodea, Patachina....laxativ vegetal

[Adrian Pop]

DSC01476.jpg

DSC01477.jpg




DSC01478.jpg

DSC01479.jpg

[Adrian Pop]

DSC01480.jpg

DSC01481.jpg

[latan.elena]

Roiba,Patachina....lacsativ vegetal.



Roiba, Rodea , Patachina, Bourdaine, cifrat

Planta aceasta erbacee , perenica , are rizoma puternica , ramificata ce emite axe caulinare ramificata si cam aplecata. Florile sale sunt cate 4 sau rar cate 6 verticilate, florile sunt mici ,galbenii, in cime de haze terminale si axiale , pentamere, au stilul divizat in doua stigme.Fructul este didim , din doua achenii baciforme concrescute. Are o origine antica, probabil din Asia mica , si este apoi cultivata in Europa si nordul Africii pentru materia ce se procura in arta tictoriala. Radacina contine -intre altele, glicoza, zaharoza, mucilagii, pectina amil, acide organice putine si substanta amara necristalizabila numita RUBIAN. Sub influenta unor alcali sau enzime se desface in glicozav si materii colorante din care ALIZARINA e cea mai stabila . Asa se prepara culoarea rosie-portocalie-numita de francezi rouge garance importanta in colorarea stofelor. In medicina s-a incercat folosirea in tratamentul rahitismului si icterului scrie Gh.P. Grintescu, dar din aceasta clasa a Rubiaceelor mai sunt si altele. Ce stiau geti ?
Intr-o sinteza semnata de A. Manciot, planta e numita Nerprun Bourdaine si se insista asupra scoartei recoltata in faza infloriri furnizand un laxativ si purgativ vegetal cu actiune imediata fara a provoca iritatii. Ei recomandau un decoct (15-30 grame ) dar folosind scoarta uscata, abia dupa un an. Era deosebit de specia noir-prun, bourguepine sau epine de cerf. Dar s-o citim si romaneste:


''Eata DOCSIA-muie trup LACSI:Rodea carpului Ros-Elan cota fata ivi inimos Osir (rosi) sign Kiru(uric) ICS galuric Lionu pons''.-


''Eta Docsiea sau (aum-mau) dremai rana e forta lumi(i) scris aci-gura o scap noul scris''.-


''e Vadastra ariana lumei , graiul ICS,o spun Vova''.-


scurt comentariu

E foarte greu de trecut cu vederea peste niste amanunte esentiale in viata materiala si spirituala a neamului nostru romanesc. Este obsedanta dorinta de a REPETA adevaruri fundamentale ,la fiecare pas, cu conditia ca descifratorul sa poata spune motivat '' Nihil humani a me alienum non puto''- nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain, atibuite lui Picco...
In prima descifrare avem numele DOCSIEI- care+ orto - deci drept ne spune clar originea Ortodoxiei. Ca se mai numea si Dokia, si Dacsa , este evident pentru cei care au strabatut literatura vedica si celelalte. E interesant ca, pentru a ajunge la precizarea toponimului Vadastra, va trebui c a sa citeasca corect ecuatia a doua, unde e vorba de ''gura, scris, forta lumii,''etc, pentru ca Rana(nara) verb a povesti, etc are si el locul sau. Si, iata minunea textului.Vadastra-este ariana lumii.-
Cultura neolitica Vadastra este atestata de specialisti in mileniul 4 a.H.E. o comuna din judetul Olt. Se crede ca la baza ei sta si cunoscuta cultura Dudesti raspandita pe o zona vasta combinata cu Marita din Bulgaria, Boian, ca si Vinca , deci intre Olt si Jiu. Erau agricultori si crescatori de animale . Erau locuite din stravechime bordeie, asezari inconjurate de santuri de aparare impotriva nomazilor. Uneltele de tip microlite, silex si piatra slefuita din os, corn, arama. Dar ceea ce ne intereseaza in chip deosebit este CERAMICA. Vase cu picior inalt, cu suprafata lustruita, de culoare neagra sau cenusie ,ornamentate cu benzi de pliseuri.Spirale, volute, vase antropomorfe , figurine feminine si masculine de o frumusete unica...in Europa. Primul cercetataor V.Christescu publica in revista Dacia,3-4,1927-1932(p.167-220). E urmat de Corneliu M. Mateescu in Brich uber den v Int. Kongress fur und Frhgeschichte,1961,p. 529-534; idem in Atti del VI congresso intern.delle Scienze Preistoric et protosorich, 21965, 258-263. In fine D. Berciu in sinteza''zorile istoriei in Carpati si la Dunare'' stabileste la Vadastra o sinteza a neoliticului mijlociu (p.93). In paralel se fac sapaturi la Cernica.La Vadastra
pe Dealul Cismelei se concentreaza cercetarea. Alti cercetatori ca G. Cantacuzino, S. Morintz, ca si asemanarile cu o zona larga din Bulgaria facute de G. Georgiev in relatie cu Veselinovo, de peste Dunare. Mai sunt si alti cercetatori care se ocupa de acesta zona importanta. Ceramica Vadastra este originala cu totul si face legatura- dupa parerea arheologilor care au sapat.-o cu altele din zona indepartata-prefigurand si celebra Cucuteni, unica in Europa, ca si Vadastra. Ceramica sa este impresionanta prin decoratia sa, perfectiunea, inventivitatea si indrazneala combinatiilor, cum scrie Berciu. '' Caracterul spiralo-meandric este foarte accentuat, cat si tendinta organizarii materialului in metope. Plastica antropomorfa avaselor cu masca este de felul celei de la ''Troia I si II. Se suprapune in viziunea specialistului roman:Salcuta.
Si , dupa aceste mici lamuriri iata o comunicare de prim ordin: Vadastra era ariana lumii-aci apare graiul ICS- oltean , ceea ce este esential. Mai mult , ceea ce nu s-a spus ar fi ca vasele antropomorfe ar trebui studiate in relatie cu '' caile enrgiei vitale'' pe care expertii o cauta prin India pe Gange, dar care de fapt aci isi afla originea!
Specificarea VEDELOR.. nu poate scapa unui ochi avizat. Relatia dintre cultura materiala si cea spirituala , n-ar mai trebui simplificata de tot felul de nabadaiosi inculti, care o asteapta inca de la ...Roma.- E vremea ca istoria antichitatii sa fie istoria Daciei , nu basmele firoscoase greco-romane, stupide, mincinoase, antiromanesti. E vremea botnitei pentru acesti denigratori alogeni, care populeaza Curtile Dorului...
Dar ,inca nu avem o sinteza clara a trecutului indepartat in afara Daciei Preistorice a lui Nicolae Densuseanu-capodopera contestata de alogeni, batjocorita numai pentru ca spunea adevarul despre Daci.La ea s-ar putea adauga parti din Tocilescu, Miulescu, Berciu, ...Si, ar fi cat se poate de logic sa acordam 3 ore zisei civilizatii grecesti si tot 3 celei romane. In rest 2 migratorilor spre DEMASCARE , iar in rest sa incepem frumos in urma cu 7500 de ani o conexa cunoasterea vietii noastre materiale si spirituale.-Faptul ca si azi ne considera restul Europei tigani , arata ca batjocura lor n-a avut limita. Noi nu vom face acelasi lucru , ci le vom relata materiale adevarate, dezbracandu-i de povesti , adica vechea replica:''regele e gol''! Cu toate implicatiile. Trebuie sa crestem si instruim o generatie intreaga de oameni de stiinta care sa-si slujeasca poporul mai presus de propria viata.-

[latan.elena]

Roiba-efecte terapeutice






Denumire știinţifică: Rubia tinctorum.

Denumiri populare: iarba de vopsea, garanţa.
Prezentare. Roiba este o plantă erbacee întâlnită în flora spontană. Aparţine familiei rubiaceelor. Rizomul său este mediu dezvoltat, iar tulpina, care poate ajunge la maximum un metru înălţime, are patru muchii. Frunzele sunt lanceolat-eliptice. Florile, mărunte, au culoarea galben-palid și apar în lunile iunie și iulie. Fructul de roibă este o bacă brun-roșcată, uneori neagră. Această plantă crește pe pârloage, în pământuri înţelenite, pe taluzurile drumurilor, pe marginea terenurilor cultivate.
Pentru nevoi medicinale se recoltează rădăcina, care are culoare roșie, și rizomul.
Din acestea se prepară infuzie, pulbere, extracte.
Substanţe active importante: câteva glucozide – galiozină, alizarină, purpurină, lucidină, tanin. Datorită compușilor săi foarte activi, mai ales a lucidinei, preparatele de roibă se vor administra numai sub supravegherea specialistului, a medicului. Utilizarea lor timp îndelungat, și mai ales fără supraveghere, poate duce la grave probleme de sănătate. Din această plantă se obţine o pregnantă culoare roșie cu care, altădată, se vopseau textilele.
Întrebuinţări. Roiba este cunoscută ca un agent pentru dizolvarea anumitor categorii de calculi renali. Preparatele pe bază de roibă acţionează nu numai asupra calculilor renali, ci și în sensul reechilibrării și bunei funcţionări a întregului rinichi.
Totodată, roiba intensifică activitatea bilei. În general, preparatele din această plantă sunt un depurativ destul de puternic, ce duce la curăţirea și dezintoxicarea rinichiului, a organelor și căilor aferente rinichiului și ficatului. Preparatele de roibă sunt folosite și în bolile articulaţiilor, anemie, lipsă de poftă de mâncare, rahitism.



Pudra de Roibă - MAYAM - Elemental


Roiba şi proprietăţile ei medicinale - Ziua de Constanta



Cum te ajuta roiba - Sanatate BZI.ro



Roiba – Fares.ro




Roiba (Rubia Tinctorum) - totul despre planta medicinala




Roiba, planta care sparge pietrele din rinichi - MExMobil




Roiba | Plante medicinale - Ghid medical




roibă - Wikționar




Căutări referitoare la Roiba


unde se gaseste roiba
radacina roiba