TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA”

Sediul legal central: Bucureşti, Dr. Taberei nr.26/119, dosar 4375/303/2008 la jud. sect.6; Cont CEC Bank, Ag. Dr. Taberei, Buc., sect.6,

Cod IBAN R096CECEB60430RON4156049, Cod fiscal nr. 4929150. www.academiadacoromana, geostroe@gmail.com, 0722972522

Academia DacoRomānă - A.D.R.- este instituție autonomă īn cadrul Fundaţiei Academia DacoRomān㠔T.D.C.” din 9.05.2008.

Certificat de īnscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.35/PJ/2002,

Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromāneşti pe Terra noastră comună, īntr-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!

__________________________________________________ ____________________________________

Bucureşti, nr.30 din 25.11.2017 d.Chr. (25.11.12 017 după Zamolse (d.Zm.) īn Calendarul DacoRomānilor)

COMUNICATUL nr. 12 din 25.11.2017

PETRU DEMETRU POPESCU A DEVENIT ISTORIE ĪN CER

Fundația Academia DacoRomānă prin Senatul ADR aduce la cunoștință membrilor și simpatizanților noștri, precum și tuturor celor care l-au cunoscut pe marele profesor, fenomenalul om de geniu, PETRU DEMETRU POPESCU (29 iulie 1929-22 noiembrie 2017) de imensa pierdere pentru Romānia: azi, īn cavoul familiei sale din cimitirul Bolovan din Ploiești a fost īnmormīntat. Puțin īnainte de aceasta, am discutat telefonic cu cel plecat la cele veșnice. Așteptam să vină din excursia īn Grecia – tot pasionat de istorie īn veci, ca să obținem bun de tipar pentru cea mai recentă carte a sa, care, acum, a devenit ultima: Enciclopedia povestirilor și legendelor istorice. Īncepuse Gaudeamus tīrgul de carte din acest an la București și după lansările de carte care au constituit, īn fond, īntr-o sesiunea anuală de comunicări a Academiei DacoRomāne īnchinate Zilei naționale, am primit vestea cea mai tristă: profesorul Petru Demetru Popescu undeva īn Grecia, līngă pietrele de la Olimpia, a suferit un accident fiind lovit la cap. Nimeni nu poate preciza cum s-a īntīmplat, s-o fi īmpiedicat, a alunecat de pe scara autobuzului, a fost īmpins de cineva, a avut amețeli, s-a dezechilibrat la coborīre? Cert este că a fost internat urgent īntr-un spital grecesc și apoi a fost transferat īn Bucuresti, la Floreasca, unde nu a mai putut fi salvat. A avut o presimțire pentru că nu mai avea liniște. Era obosit și mohorīt. Īși īndeplinise toate visele pīna atunci. Īl urmărea īmplinirea visului acestei excursii, atras de farmecul istoriei. Olympia, ca oraș īn Grecia antică, īn Elis, este cunoscută ca loc de desfășurare a Jocurilor Olimpice īn perioada clasică, comparabile īn timp cu Jocurile Pitiene ținute la Delphi. Ambele jocuri se desfășurau īn fiecare olimpiadă (la fiecare patru ani), Jocurile Olimpice datīnd din cel mai tīrziu 776 ī.Chr,, pīnă la sfīrșitul secolului IV, cīnd īmpăratul Teodosie le-a abolit. Acolo este și statuia uriașă a lui Zeus, făcută din fildeș și aur, una dintre Cele Șapte Minuni ale Lumii, făcută de Phidias.
Petru Demetru Popescu care a aspirat la propriu aerul olimpicilor, inspirat el īnsuși ca un olimpian autentic, a fost un īnvingător, cel puțin pe trei planuri. Are o familie minunată, a īnvins timpul cu o vīrstă de longeviv și a devenit nemuritor prin opera pe care a creat-o cu o forță de creație divină, prin uriașa zestre care ne-a lăsat-o drept moștenire. Era un om de o cultură istorică ireproșabilă, un talentat profesor, un mare scriitor, prozator, poet, epigramist, critic literar, fondator de cenacluri literare, un mentor pentru școala de pedagogie națională, un filosof al istoriei și al culturii, un romancier de marcă, și mai presus parcă de toate un mare povestitor. Era recunoscut drept regale povestirilor și legendelor istorice al DacoRomāniei. Mi-a povestit īn scurtele noastre momente de respire că a vrut să devină actor și chiar a reușit. Lucia Sturdza Bulandra īnsă a constatat că avea o memorie fenomenală, era un bun orator tot ce trebuia unui actor. Putea deveni coleg cu Stela Popescu care s-a prăpădit īn această vreme īn glorie deplină. Pentru enciclopedia vie care recita cu mare talent zile īntregi din Eminescu și alți clasici, inclusiv īn citeva limbi străine, un singur lucru nu corespundea carierei. Vocea lui era normală, nu putea umple o sală de spectacole. Așa se face că s-a dedicat cercetării științifice, creativității, educației și culturii istorice, literelor și filosofiei timpului. Destinul său, diferit de cel al Stelei Popescu – ca stea care a mers la cer, este totuși temporal vorbind asemănător. Cred că milioanele de spectatori ai doamnei egalează milioanele de cititori, elevi, studenți, colaboratori, auditori chiar īnalți funcționari de stat, ofițeri superiori, oameni politici redutabili pe care i-a modelat pentru patrie și onoarea de cetățeni, de apărători ai memoriei spirituale a cetății. Desigur a dus o viață modestă, la catedră, la masa de scris, la tribună. Īnsă valoarea lui īl va aduce la vedere. Din păcate, la noi trebuie să mori ca să īți fie recunoscută valoarea. Actorii sunt mai norocoși pe scenă. Cultura, educația și īnvățămīntul sunt mai puțin vizibile, investiția īn om se face pe termen lung. Avem datoria de a proteja valorile de patrimoniu. Profesorul era doctor īn dacoromānistică doctor honoris causa al Academiei DacoRomāne și avea pregatită o surpriză la lansarea lucrării sale monumentale: Enciclopedia legendelor și povestirilor istorice. Am instituit special pentru Petru Demetru Popescu titlul si diploma de PĂRINTE AL PATRIEI titlul suprem oferit de Fundația Academia DacoRomānăși iată, nu a reușit să iși vadă opera tipărită și nici diploma meritată. Eu cred că merita să rostească un discurs de academician chiar in Academia Romānă. Cele peste două sute de titluri de carte stau mărturie uriașei forțe de creație și dăruire pentru neamul romānesc Timpul nu a mai avut răbdare. Un centru de cercetare al ADR ii va nemuri numele și prin reeditarea lucrărilor sale cu remarcabile contribuții la patrimoniul național cultural istoric și literar artistic promitem ca īmpreună cu moștenitorii săi să instituim premiul Petru Demetru Popescu, iar dacă moștenitorii vor stărui le recomandăm să fondeze o fundație cu numele tatălui și bunicului lor pentru a eterniza zestrea īntru cultura națională dacoromānească pe care a slujit-o zi și noapte. Și nu este doar un șir de vorbe īn vīnt. De multă vreme nemuritorul nu mai dormea. Scria, concepea, crea, cerceta. Mintea sa lucra cu toți neuronii și imaginația sa creatoare ar fi putut scoate la lumină incă multă vreme aur și diamante īn cultura și știința romānească și universală. Era profund religios, creștin ortodox autentic, a creat și literatură creștină. Conducīnd pe ultimul drum un asemenea titan atit de modest, īn aparență plăpīnd, blīnd și sensibil, cu o inteligență și memorie fenomenală īmpreună cu prof.univ. dr. Gheorghe Pețu care īl cunoștea din interiorul Ministerului Educației și īnvățămīntului și l-a īndrăgit atīt de mult, am īnțeles că astfel de oameni, profund devotați profesiei și patriei, fenomene autentice ale geniului romānesc sunt pe cale de dispariție și că pierderea acestei personalități este irecuperabilă pe termen foarte lung. Cu siguranță cel mai reprezentativ romān al dacoromānismului ne privește cu dragoste de acolo de unde este. Am reușit să ne bucurăm de īnțelepciunea și talentul său inconfundabil. Ne lipsește președintele de onoare care patrona ședințele de comunicări și dezbateri din fiecare joi după amiaza la Academia DacoRomāne.
Dumnezeu să īl odihnească īn pace, acolo īn ceruri, pentru că pe Pămīnt a muncit zi și noapte pentru națiune!

GLOSSĂ
Petru Demetru Popescu
1
Firul vieţii este unul
De cīnd treci a lumii poartă,
Cel cuminte şi nebunul,
Sunt mīnaţi de-aceeaşi soartă,
Idealuri se destramă,
Viaţa-i scurtă şi curmată,
Numai dragostea de mamă
Nu se stinge niciodată.
2
Un destin mereu ne mīnă
Şi-l purtăm chiar din născare,
Fericirea e stăpīnă,
Rar şi doar din īntīmplare,
Pe cīnd regula urmează
Nenorocul cu duiumul,
Chiar cīnd omul avansează,
Firul vieţii este unul.
3
Frămīntările sunt bune
Dar neşansa este clară
Pentru cei ce vor s-adune,
Fulgi de nea īn miez de vară.
Gloria e o formulă,
Desuetă şi deşartă,
Şi averea ei e nulă
De cīnd treci a lumii poartă.
4
Filosoful se socoate
Numai după cum gīndeşte,
Īnsă luat după dreptate,
Nimănui nu foloseşte,
Fiindcă mulţi sunt fără minte,
Tot alăturea cu drumul,
Īnsă merg tot īnainte,
Cel cuminte şi nebunul
5
Īmpăraţii, frunţi īnalte
Cu coroana-nfiptă-n plete,
Nu se-nvrednicesc īncalte
Să trăiască pe-ndelete,
Ci-şi īndreaptă zilnic paşii
Īnsprea-a nemuririi artă,
Dar şi ei ca şi ostaşii,
Sunt mīnaţi de-aceeaşi soartă.
6
Şi cu cīt mai mult averea
Se clădeşte din risipă,
Şi īnverşunat puterea
Se menţine pe-o aripă,
Totul e deşertăciune
De nu-ţi afli rost şi seamă,
Cīnd sub pala de tăciune,
Idealuri se destramă.
7
Timpul scurmă īn tăcere
Tot ce omul făureşte,
La mărire, decădere
Prea abil le pregăteşte,
Cīnd te crezi mai bun, mai tare,
Vine coasa necurmată
Şi te smulge ca pe-o floare,
Viaţa-i scurtă şi curmată.
8
Ce rezistă-n lumea asta,
Care flamură anume,
Că mărirea e năpasta,
Bogăţii, searbede glume!
Cine? doar fiorul dulce,
Ce te mīngăie, te cheamă,
Te alină să te culce,
Numai dragostea de mamă!


9
Şi credinţa ce nu piere,
Īn strămoşii tăi de sīnge,
Ţara, limba ei de miere
Şi izvorul care plīnge,
Fermecat ca o cīntare
Şi dumnezeirea toată,
Ruga cea sincerătoare,
Nu se stinge niciodată!
10
Nu se stinge niciodată,
Numai dragostea de mamă,
Viaţa-i scurtă şi curmată,
Idealuri se destramă,
Sunt mīnaţi de-aceeaşi soartă
Cel cuminte şi nebunul,
De cīnd treci a lumii poartă,
Firul vieţii este unul!


Geo Stroe, un dac liber, īmpreună cu dacii liberi și simpatizanții dacilor din București, din țară și din lumea largă
__________________________________________________ __________________________________________________ ________________
FUNDAȚIA ACADEMIA DACOROMĀNĂ „TEMPUS DACOROMĪNIA COMTERRA” (F.A.D.R.T.D.C.)
este rezultatul unificării prin absorbţie a FUNDAŢIEI TEMPUS, fondată de preşedintele fondator Geo Stroe (constituită la 23.11.1991 īn Traian-Ialomița; dosar 751/PJ/1991 la Judecătoria sect.1), cu ACADEMIA DACOROMĪNĂ – A.D.R. (continuatoare şi legatară unică a Institutului Naţional pentru Romīnitate şi Romīnistică - INPROROM, fondat la 1.12.1991, urmașă a şcolii Aula zamolsian㠖 Andronicon - prima universitate populară din lume, a Societății cultural-științifice Renașterea Daciei fondată la 1 oct. 1949 la Sarmisegetusa, a Cercului de studii ”DECENEU” din anii `70, a Societății ”Carpații” īnființată la 24 ianuarie 1882 īn București, reactivată la 24.01.2014 la statuia lui Mihai Viteazul de la Univesitatea din București, dosar nr. 34/PJ īnregistrat la 24.01.1992 la Judecătoria Sect.1, prin sentinţa civilă nr. 49 din 31.01.1992, reorganizată, ulterior, reorganizată īn Academia DacoRomīnă la 9.05.1995; apoi, cu alte modificări īn dosarul nr. 51/P.J./2003), pentru īnfăptuirea Programului PROTEMDACOM-12 050 (2 050). Ca fundaţie, este independentă de stat sau de partide politice, non-profit, are personalitate juridică de drept privat, de cercetare īn domeniile ştiinţei, culturii, artei şi tehnicii, independentă īn acţiunile ei. Ea se constituie ca o societate a oamenilor liberi, care au conştiinţă de dacoromīni şi deviza: „A fi pentru a şti, a şti pentru a avea, a avea pentru a putea, a putea pentru a face, a face pentru a fi oameni fericiţi!” A.D.R. este autonomă īn cadrul F.A.D.R.T.D.C. cu deviza: “Īntru eternizarea valorilor temporale dacoromīneşti pe Terra noastră comună, īntr-o lume comterristă, a fiecăruia şi a tuturora!” Scopul A.D.R. este cunoaşterea, cercetarea, crearea, stimularea, promovarea, apărarea şi eternizarea valorilor dacoromīneşti din īntreaga lume, pe Terra noastră comună. Obiectivul strategic al A.D.R. este pregătirea spirituală a renaşterii pentru reīntregirea naţiunii dacoromīne din īntreaga lume, īn contextul valorilor umane, europene și universale. Are cont CEC Bank S.A., Ag. Drumul Taberei nr.4, Buc., sect. 6, Cod IBAN Cod IBAN R096CECEB60430RON4156049, Cod fiscal nr. 4929150. www.tempusdacoromania.ro, www.academiadacoromana.ro, geostroe@gmail.com, 0722 972 522; https://www.setthings.com/ro/fundati...ia-dacoromana/
N.B. Autorul respectă Normele limbii dacoromīne adoptate de Senatul A.D.R.