Papornița Moșului
Rezultate 1 la 10 din 10

Subiect: Tarhonul - rinichi, cancer, regenerează ficatul

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588

    Tarhonul - rinichi, cancer, regenerează ficatul

    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #3
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474


    Tarhonul........rinichi,cancer,regenerează ficatul





    Si niste alte leacuri necunoscute...


    TARHONUL- Estragora- (taracon,tarcon, trarcan-Artemisia dracunculus)- , din familia composite , cifrat:

    Farmacopeia franceza nu-l retine. Se stie ca frunzele contin ulei volatil, cam 60-70 %, metilcavicol,vitamina B1 si C , saruri minerale ,urme de iod etc. Se foloseste ca stimulent al poftei de mancare, si este recomandat- AMESTECAT cu altele in ceaiurile pentru ascita,ficat , rinichi; e cunoscuta mai ales bucatarilor. Este o planta cu tulpina bogat ramificata ce ajunge pana la 150 cm. Frunzele sunt liniar eliptice, iar florile de culoare albe-verzui unite in inflorescente capituliforme-globuloase. Se recomanda in infuzii sau frunzele macerate in otet de vin pentru frectii...


    ''Noo cura (racu) stiu Gat Canceru puls cara Don indecso I- Nora alta Floroii Mina caut incet noa iota Ticu MIR Ninu IOIO Crin pons Gril Vac''.-


    ''Tomu mag. URINAC trecu au Dorina dar e Cosia i risi Floroi Tutanca notata Crin isi Tron NIN opu-i AMON I ''.-



    ''Torc URINA redau Gava redac ENE Risi notatul Acni tron Notau Romanon Nini kipu''.-



    ''Racu ceti CUca net, caca TROI Roman Noni nnnn.O''.-





    Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.12.2017 la 23:16.

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474

    Tarhonul - un remediu pentru 50 de boli




    Tarhonul, o plantă aromatică, folosită ocazional de români pentru a da gust mâncărurilor, are multiple proprietăţi terapeutice. Descoperită în nordul îndepărtat al Asiei, planta s-a răspândit destul de repede în ţări din India, America de Nord şi în Mexic.




    În Europa, francezii şi grecii au adoptat tarhonul fără rezerve. În ţara noastră, iarba aromată, cu gust pătrunzător, uşor amărui, se adaugă în preparate culinare tradiţionale : ciorba şi iahnia de fasole, mâncarea de spanac, ciorba şi drobul de miel, salatele de legume cu ouă şi cu fructe de mare. În acelaşi timp, orice friptură : de porc, de vânat, de pasăre sau de oaie, condimentată cu tarhon, este mai gustoasă şi mai sănătoasă.
    În cantităţi moderate, tarhonul se foloseşte proaspăt, uscat sau conservat în oţet. Pentru a-şi păstra aroma şi substanţele nutritive (în special vitaminele B1 şi C, eficiente într-o varietate de boli-de la hipovitaminoze, tulburări de digestie, anorexie, diabet zaharat şi până la dietele resprictive), tarhonul se adaugă în mâncare când aceasta este gata. De asemenea, profitaţi de beneficiile tarhonului folosind ceaiul, tinctura şi uleiul esenţial de tarhon.
    Plantă-minune
    Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, recomandă folosirea plantei în cazul afecţiunilor la ficat, la rinichi şi la stomac.
    O cură cu ceai de tarhon regenerează ficatul. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de frunze uscate la o cană de apă clocotită. Se consumă câte trei căni pe zi, timp de două săptămâni. Folosită tot sub formă de infuzie, planta are efect antispasmodic, capabil să combată anxietatea şi insomnia (beţi câte două căni pe zi, cel puţin două săptămâni). O astfel de cură stimulează şi funcţiile rinichilor, reduce nivelul colesterolul „rău" şi curăţă vasele de sânge.
    Datorită conţinutului bogat în antioxidanţi, tarhonul reduce riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, îmbătrânirii premature şi chiar şi al unor tipuri de cancer.
    *Specialiştii au descoperit că tarhonul este şi un bun antialergic (în cazul strănuturilor repetate). Puneţi două picături de ulei esenţial de tarhon pe o bucăţică de pâine sau de zahăr şi ţineţi leacul sub limbă vreme de trei-patru minute: efectul este rapid.
    *Persoanele care suferă de hipertensiune trebuie să urmeze o dietă săracă în sodiu. De aceea este bine să înlocuiască sarea cu această verdeaţă.
    Pentru calmarea crizelor reumatice sunt benefice compresele cu ulei de tarhon. Se umezeşte o bucată de bumbac în apa caldă care se stropeşte cu zece picături de ulei esenţial de tarhon. Compresa se aplică pe locul dureros şi se acoperă cu un fular călduros. Ceaiul de tarhon (câte trei căni pe zi), dar şi tinctura preparată din plantă (procurată de la plafar) alungă oboseala. Tinctura se administrează de trei ori pe zi (câte zece picături adăugate într-o cană de ceai).


    http://www.click.ro/utile/sanatate/t...tru-50-de-boli






    La ce folosim tarhonul? - GatesteRapid


    Tarhon (Artemisia dracunculus) - beneficii și proprietăți - CSID





    Tarhonul, condiment si medicament - Ziare.com





    Tarhonul - cultivare tarhon - e-gradinarit.ro





    Tarhon, beneficii. Tratează problemele GINECOLOGICE, DIGESTIVE ...





    Tarhon (Artemisia dracunculus): Cultivare, Inmultire | Horticultorul.ro





    Tarhonul- Planta medicinala -Farmacia naturii - YouTube



















    Tarhon - Wikipedia







    Tarhonul: un condiment care inlocuieste sarea - AgroRomania.ro





    Căutări referitoare la tarhonul

    tarhon la ce se foloseste
    tarhon proprietati
    tarhon cultivare
    tarhon pret

    retete tarhon
    tarhon cultivare in ghiveci
    tarhon wikipedia
    tarhon pentru iarna

  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474
    b.- PELINUL Absynthe- Artemisia absinthium


    La noi este cunoscut sub forma combinatiei cu vin si poate in scopuri madicinale mai putin cunoscute de noi . Se disting totusi 3 soiuri:a) cu frunze
    ciompuse, spintecate alb-verzui, poroase, si flori galbene; b) pelinul mic cu frunze alb-poroase; c) Pelinul de maturi cu flori verzui,brune, dispuse in capitule.(respectiv austriac si stoparia)
    .-d) Pelinarita,(Artemisia vulgaris) cu flori galbene,cu proprietati tonice.- cea mai cunoscuta cuprinde ulei volatil cu azulene si tuoina , flavonide, sarotenoide ,fitosteroli,vitaminele B6 ,C.

    Francezii s-au ocupat de planta inca din secolul XVI si era considerata planta linistitoare.

    Mai puternic este cel vulgar ARMOISE.-


    Si acum sa vedem ce stiau geti:

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474
    Leacul-minune din grădină. Când devine toxic pelinul, planta care tratează bolile de ficat şi ne scapă de fumat








    “Pelinul tratează diverse afecţiuni ale tractului gastro-intestinal, ale vezicii, ale rinichilor, probleme ginecologice, dermatite. Se pot face astfel spălături vaginale cu pelin, spălături ale tractului urinar, de asemenea, se pot pune câte 10 picături de ceai de pelin în fiecare nară atunci când sunteţi foarte răciţi. Pelinul este un dezinfectant minunat şi se foloseşte mai ales pentru arsuri de orice tip. Opărelile cu lichide fierbinţi, arsurile, chiar şi plăgile pot fi tratate cu ceai de pelin. Acesta curăţă şi usucă rana. Afecţiuni ale ficatului şi rinichilor, de asemenea, se tratează cu ajutorul pelinului”, explică dr. Cătălin Luca, medic internist, cu competenţă în apifitoterapie.

    Citeste mai mult: adev.ro/nrclav



    Ce poţi trata cu pelin | Articole | Click sanatate



    Tratamente naturiste cu pelin - Click





    Ceaiul de pelin: amar dar foarte sanatos - Frunza Verde





    Iata de ce foloseau bunicii nostrii atat de mult Pelinul... - Infuzie de ...





    Pelinul, armă contra cancerului - Jurnalul National


    ...


    Pelin (Artemisia absinthium) - beneficii și proprietăți - CSID





    Pelin - Wikipedia





    Hepatita. PELINUL, planta care te poate vindeca | DC News | De ce se ...





    Pelinul - dr. Catalin Luca





    Căutări referitoare la pelinul

    pelinul intrebuintari
    pelinul pentru ten
    pelinul si hemoroizii
    pelinul dulce cancer

    pelin capsule
    ceai de pelin pentru par
    pelin planta medicinala
    pelin poze



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 16.11.2017 la 16:14.

  8. #8
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474
    Alte plante si rolul lor exact in pastrarea sanatatii

    Sigur ca este in atentia medicilor ,fiind denumit ''fagus silvatca'' al carui fruct - ebun pentru porci- denumit JIR si care vine din bulgarul sau sarba-croatul Zir . Atat , mai ales ca are acest fruct alcatuit dintr-o cupa ruginie ghimpoasa, care contine doua-trei seminte.
    Ce-ar tabara porcii pe jir? In expresie populara, a ''duce la jir'' inseamna a sforai.-

    Ia sa vedem la ce este bun:


    ''Adica este cepu, luptase , ia petala FAG e sacra IMON evocat magi:ragusii clar cocsu LUP sion si cade o sputa sili patu lupau on.-''


    ''Cava lupta alm. e cagea fin mos Nant GUI ragusii Clio unul pras cali , sti rolu paru D''.-


    Deci iata realul rol al acestei plante.Vindeca POLIPII.




    A doua planta medicala de care ne vom ocupa este

    ALBASTRITA


    Mai e numita centaurea cyanus
    - din familia composite, iar dovada ca era cunoscuta de toti o dovedesc numele populare sub care este cunoscuta in toata tara. Iarba frigurilor tataise ,vinetica...Cum e recomandata in cele mai variate situatii, ar fi timpul sa-i vedem adevaratul rol, in pastrarea sanatatii . Francezii o numesc Petite Centauree, iarba lui CHIRON , celebrul dascal al lui APOLLO din mitologie, centaurul care e ranit de Hercule din greseala , etc. Trebuie deci recitita ILIADA si celelalte mitologii ,pentru a o pricepe. Contine un glicozid centaurina si tanina spun chimistii. La noi o mai numesc taranii si corobatica, floarea paiului ,ghioc, etc. naturice sau zglavoc .Ceaiurile recomandate la afectiuni renale,etc... Sa citim :


    ''Scut Ok ranit curagea acum KIRON Miop Leac spin paiu aflat ni-i capu Solon rotat e VINETICA nonos Rigi IRUL acu-i Licarnu Pons ''.-


    ''Ciuc munca surda -Kior paiul e leac Pan e kipu IOV lua irigi pons acu-i''.-


    De fapt lucrurile sunt clare, iata leacul natural al bolilor de ochi.ca poate avea influenta buna si asupra altor boli ,e alta poveste...Iata-i rostul.-




  9. #9
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474



    Cel mai puternic energizant natural: jirul


    - Leacuri mănăstireşti

    Copacul falnic ce ne încântă în pădurile din zonele deluroase, fagul, este recunoscut pentru lemnul său de bună calitate, dar şi pentru fructele de jir, care sunt hrana preferată a mistreţilor. Puţină lume ştie însă că fagul este un arbore cu multiple proprietăţi medicinale. Pe lângă proprietăţile benefice din fructul de jir, leacuri nebănuite se regăsesc în scoarţă, în muguri şi în frunze, în componenţa cărora se găsesc compuşi de natură flavonică, tanin, acizi, substanţe minerale (fier, calciu, sodiu, potasiu), precum şi alte substanţe active. Din leacurile pe care ni le-a dezvăluit monahul Procopie, de la Mănăstirea Secu, am aflat de beneficiile pe care le are fagul în tratamentul tulburărilor digestive, afecţiunilor renale, pulmonare, psihice, dar şi de efectul antifebril pe care niciun alt arbore nu îl mai are.



    Fagul conferă siguranţă şi echilibru

    Călugărul tibetan Tenzin Geshe, ajuns la un schit din zona deluroasă a Bucovinei, se ruga zeci de ore în pădurea de fag din preajma aşezământului monahal. Întrebat de unul dintre vieţuitorii de la schit ce îl determină să rămână atâta vreme în pădure, acesta i-a răspuns că nimeni pe lume nu ştie să îţi asculte gândurile precum arborele de fag. În viziunea acestuia (întemeiată pe minuţioase cercetări), fagul simbolizează protecţia, legăturile umane şi spirituale desăvârşite. Unul dintre motivele pentru care acesta şi-a dorit să ajungă în România a fost şi acela de a merge să îmbrăţişeze un fag, apoi să-şi lipească palmele şi fruntea de trunchiul său. Cât timp rămânea în pădure, acesta povestea cum pur şi simplu simte rugăciunea, care ajunge la Dumnezeu mai simplu, mai firesc, iar gândurile cele mai triste îşi găsesc alinarea. Fagul, în frumuseţea şi în fălnicia lui, s-a dovedit a fi cel mai statornic prieten al pelerinilor, dăruindu-i celui care îl atinge nu numai răcoare şi respiraţie proaspătă, dar şi o energie pozitivă de nedescris. Din acest motiv, dacă rămâneţi mai multă vreme în preajma fagilor, pe lângă faptul că vă oxigenaţi plămânii, veţi scăpa de cele mai chinuitoare depresii. După zece zile de rugăciune într-o pădure de fag (câte patru ore pe zi), dispar toate gândurile rele, iar circulaţia intracraniană este fără nicio sincopă.



    Scoarţa stopează emfizemul pulmonar

    Încă din Evul Mediu, băştinaşii foloseau scoarţa fagului pentru a scăpa de friguri sau pentru vindecarea anumitor răni deschise. Cenuşa obţinută din tăciunii de scoarţă de fag este foarte eficientă, datorită gudronului rezultat în urma arderii, fiind considerat ca un antibiotic natural. O linguriţă cu această cenuşă, diluată în 200 ml de vin alb, are proprietăţi diuretice. După şapte zile de tratament, timp în care se bea zilnic acest amestec de cenuşă şi vin, vor fi eliminaţi toţi calculii existenţi în vezica urinară. Se va îmbunătăţi vizibil şi funcţionalitatea rinichilor, obţinându-se rezultate foarte bune şi în insuficienţa renală, şi în formele de obezitate caracterizată prin retenţie hidrică. Din scoarţa ramurilor tinere de fag, bine uscate şi apoi fărâmiţate cu mâna, se poate obţine un decoct, care stopează şi chiar diminuează emfizemul pulmonar şi ţine sub control crizele moderate de epilepsie. Acest decoct se obţine din două linguriţe cu scoarţă măcinată puse în 300 ml de apă rece, după care se fierb împreună timp de zece minute la foc mic. Se ţine decoctul acoperit în jur de şapte-opt minute, apoi se strecoară şi se bea cu înghiţituri mici pe parcursul unei zile. Tratamentul durează două săptămâni, după care se face o pauză de cinci zile şi se administrează alte două săptămâni. Două căni din acest decoct, puse în cinci litri de apă caldă, pot fi folosite şi în calmarea durerilor reumatice şi a picioarelor umflate.



    Seminţele atenuează efectele secundare ale cortizonului

    Seminţele de jir, pe care fagul le face toamna târziu, sunt considerate un fel de fruct al fagului, care are o importanţă nutritivă aparte. Un fag cu o vârstă de peste 20 de ani produce câteva milioane de astfel de fructe. Un singur fruct are un conţinut de proteină brută 15%, materii grase 24% şi fibre 22%. Jirul este comestibil, fiind foarte plăcut la gust şi foarte hrănitor, energizant chiar. Dacă este puţin copt, acesta are gustul seminţelor de floarea-soarelui sau al castanelor coapte. Din seminţele de jir se obţine un ulei foarte fin, comestibil, care conţine oleină, putină, stearină şi palmitină. În fibroscleroza pulmonară face adevărate minuni. Jirul este cel mai bun detoxificant, atenuând efectele secundare ale consumului îndelungat de corticosteroizi şi stopând evoluţia tuberculozei. Dacă timp de 40 de zile vă rugaţi (după sfatul călugărului tibetan) şi mâncaţi 300 g de jir (de preferinţă crud), veţi avea un organism sănătos, debordând de energie.


    Reglează valorile colesterolului

    Iată cum scăpaţi de colesterol în 30 de zile: se ia un kilogram de sâmburi de jir şi se usucă timp de două săptămâni la umbră, după care se macină cu ajutorul unei râşniţe. Această pulbere gustoasă este foarte bogată în proteine vegetale. Câte o linguriţă cu pulbere de jir, amestecată cu iaurt sau miere din fructe de pădure, luată în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, timp de 30 de zile, reglează valorile colesterolului şi trigliceridelor.
    • Alunele şi arahidele pot fi înlocuite cu succes cu seminţele de jir!
    • Din cauza unei substanţe moderat toxice din învelişul jirului, acesta nu trebuie consumat în cantităţi mai mari de 300 g pe zi!




    http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-oct-2012.html




    Jir - Wikipedia



    Cel mai puternic energizant natural: jirul - Taifasur





    Cum te ajuta jirul - Sanatate BZI.ro





    jir - definiție | dexonline





    Fructe, legume, plante medicinale: jirul - Terapii-naturiste.ro





    HRANA VIE: Fagul (Fagus silvatica) - un aliment mai putin cunoscut





    Silvoterapie: Fagul - Forma maxima - Numarul 691 - Anul 2005 ...





    Imagini pentru jirul




    Mai multe imagini pentru jirulRaportați imagini



    Fructul fagului -jir - Recunoasterea arborilor dupa fructe - popescutraian







    Fagul (Fagus silvatica) | Lumea plantelor .::. Plante de gradina, plante ...





    Căutări referitoare la jirul


    jir imagini
    jir proprietati
    ulei de jir pret
    jir de vanzare

    vand jir
    cumpar seminte de jir
    jir comestibil
    fructul fagului se numeste

  10. #10
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.474
    Albastrita - o planta melifera, cu calitati tonice, calmante si antibiotice








    GENERALITATI


    Albastrita - CENTAUREA CYANUS -, popular este cunoscuta si sub denumirea de - tataise, tataisa vanata, vinetea, vinetica, zglavoc, potroaca, clopotel, floare vanata, floare de grau, floarea paiului, iarba frigurilor, vinetica de camp.
    Este o buruiana anuala, melifera, care creste prin lanurile de cereale, mai ales in lanurile de secara si grau, pe marginea drumului, in locuri aride si pietroase, face parte din familia Asteraceae, este originara din Asia Mica, si este raspandita in toata Europa.


    DESCRIERE

    Albastrita este o planta ierboasa, tulpina este erecta, muchiata, simpla sau ramificata, verde, paroasa, creste înalta pana la 1 metru, frunzele sunt alterne, lungi si inguste, cu marginea întreaga, verzi, alburii, datorita perilor matasosi care le acopera, frunzele superioare sunt liniare, iar cele inferioare sunt tripartite, florile sunt albastre, sau alb-roz, tubuloase, crestate pe margini, fara miros, grupate in inflorescente capituliforme, florile marginale sunt mai mari, iar cele din mijloc sunt mai mici, inflorirea are loc in vara - iulie -august -.
    FACTOR CURATIV

    In scopuri medicinale, se recolteaza florile albastre,- florile de nuanta alb-roz se indeparteaza -, in timpul infloririi, acestea au un continut bogat de antocian, mucilagii, tanin, substante amare, saruri de mangan, fosfor si potasiu, pigment albastru.
    Florile se aduna dimineata, cand sunt complet deschise, se pun la uscat in locuri aerisite si uscate, se pastreaza in saculeti de pinza sau in pungi de hartie, in locuri uscate si aerisite.


    PREPARATE, PROPRIETATI

    Preparatele pe baza de albastrita sub forma de infuzie, macerat, au proprietati - calmante,- antibiotice,- astringente,- diuretice, - digestive, antiinflamatoare,- cicatrizante,- emoliente,- tonice.
    Datorita acestor proprietati, albastrita este folosita in medicina naturista, in medicina traditionala si in cosmetica.
    CALITATI MEDICINALE SI UTILIZARE FARMACEUTICA

    Albastrita se utilizeaza pentru a trata

    • inflamatii ale ochilor,- ochi obositi, iritati, inflamati, inflamatii ale pleoapelor, conjuctivite, blefarite, ulcior, lacrimare excesiva,
    • afectiuni ale aparatului urinar, boli renale si alevezicii urinare,
    • afectiuni hepatice, litiaza biliara,
    • anorexie,
    • eficienta in bronsita, faringita, stari febrile,
    • amelioreaza starile diareice,
    • trateaza guta si reumatismul,
    • boli de piele,
    • inflamatii ale mucoaselor in zona bucala.

    Florile uscate de albastrita, se utilizeaza in industria farmaceutica ca si colorant pentru medicamente, pigmentul albastru este folosit in industria cosmetica la colorarea machiajelor, datorita efectelor benefice asupra sanatatii si frumusetii, aceasta planta albastrita, este denumita si floarea cu o mie de virtuti sau floarea fericirii.
    Infuzie din flori de albastrita - o lingurita de flori uscate, la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat 15 minute, se bea de trei ori intr-o zi, cu o jumatate de ora înainte de mesele principale, - are efect diuretic, eficienta în afectiuni renale si hepatice.
    Infuzie concentrata din flori de albastrita - doua lingurite de flori uscate, la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat 15 minute,- sub forma de comprese, trateaza conjunctivita, blefarita, inflamatii ale ochiului, roseata, ochi obositi, etc.
    Infuzie slaba din flori de albastrita - o lingurita de flori uscate, la 2 cani de apa clocotita, se lasa la infuzat 15 minute, - se aplica tamponari pentru tonifierea si revigorarea tenului, a pleoapelor zbarcite si obosite, a ochilor, eficienta pentru estomparea ridurilor, a cearcanelor si a pungilor de sub ochi, hidrateaza zonele sensibile din jurul ochilor, combate eczemele, intretine sanatatea si frumusetea parului -.


    Maceratul din flori de albastrita - o lingurita de flori uscate de albastrita se pune la macerat in vin sau bere, 12-24 de ore, intr-un recipient inchis, la temperatura camerei, se bea impartit pe parcurcursul unei zile, înainte de masa, eficienta diuretica este mai buna decat la infuzie.


    http://www.biaplant.ro/articole/alba...tibiotice.html





    Albăstrea - Wikipedia



    albastrita - definiție | dexonline






    Albăstriţa, planta ochilor sănătoşi - Monitorul Expres





    Albastrita, vinetea (Centaurea cyanus) - Eplante.ro





    albastrita PLANTA MEDICINALA - Farmacia naturala





    Albastrita - Medicamente naturiste





    Florile la albastrita - Anima Plant





    Plante din Romania, Centaurea cyanus, albastrita, vinetea - YouTube


    ALBASTRELE - GradinaMea.ro






    Căutări referitoare la albastrita


    centaurea cyanus denumire populara
    albastrea floare
    albăstrea
    albastrele ceai

    albastrele plante medicinale
    albastrele plantare
    poze cu albastrele
    centaurea erythraea




Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •