Papornița Moșului
Rezultate 1 la 4 din 4

Subiect: Gorunul - Paralizie, diaree - pag 34, Vol 3

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551

    Gorunul - Paralizie, diaree - pag 34, Vol 3

    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.211
    Gorunul..........................paralizia,acţiune antitoxică şi antiseptică asupra florei microbiene în diaree,




    Iar acum sa ispitim GORUNUL.-Quercus sessiliflora.- Este numit in franceza Rouvre(Roure) si cifrat de geti:


    Mai este denumit la noi goron,gradun,jip,stejar alb,etc.E un fel de stejar mai scund. Frunzele sale au petiolul mai lung decat ale stejarului,iar florile femele nu au peduncul de sustinere.Fructul e o ghinda ,1-5 la un loc numite gorunete. Scoarta de pe ramurile tinere se recolteaza primavara,cotine tanin,derivati flavonici,mai multe substante pectice,etc,iar farmacistii nostri il recomanda drept antihemoragic,antidiareic,antiseptic,etc, ceai, decoct,pentru spalaturi externe sau in baie(300 gr scoarta la 344litri apa apa fiarta...Are proprietati asemanatoare stejarului. Sa-l citim si noi:

    ''Ceti Dama e Carp Ise lut VEDE pura Plt Lilu cocs sta dus Mue:PARALISI- pupusiglam Nou-i :Guta dar el lo-n siropu Clio canceros-Mantu gasit''.-


    ''Ecce tipar aeve depura VIRUS DRP tatsigla spun, vad gura tuci NIN Proclus''


    ''Ecce aeve PUT,glas irita spun Guru Dava Proclus L''


    ''Cap spun Tucu datat LUP''


    ;''scap nut Poputu''.-



    Scurt comentariu.-

    1.- Arborii de mai sus sunt leacuri, totul este sa stim calitatile specifice asa cum au fost cifrate de geti , sa le folosim la timp, pentru pastrarea si recapatarea starii de sanatate.-

    2.- Evident,se asimileaza perfect fructele si leacurile DIN ZONA unde locuim. Propaganda strainilor cu fructe exotice e daunatoare sanatatii noastre. O serie de factori nestudiati inca vor demonstra nu numai ineficienta dar si eroarea semnalata.(marul sau mandarina nu sunt acelasi lucru pentru copii nostri).-

    3.- In cazul porumbarului- se insoteste cu Tufanica numita si crizantema cu flori mici, sau Dumitrita,amanunt foarte important! Iata si leacul EPILEPSIEI ! Evident , in cartea VEDELOR sunt si altele...

    4.- Frasinul,cum se vede este leacul altei boli INCURABILE. Numai ca, iata ami sus cam tot ce stiau marii preoti care vindecau...

    5.- Stejarul este inrudit cu Gorunul.Dar chiar cuvantul STEJAR (st!=atentie, e JAR!) arata ca are cea mai mare putere calorica...

    6.- Farmacistii,medicii vor stabili cele de cuviinta.-



    Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.12.2017 la 23:22.

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.211
    Stejarul şi Gorunul




    Quercus robur – sinonim Quercus pedunculata (Stejar)

    Quercus petraea – sinonim Quercus sessiliflora (Gorun)
    Familia Fagaceae
    Denumiri populare mai cunoscute: goron, gorun, sledun, trăjor, tufan.
    Arbori înalţi până la 50 de metri, cu coroana largă, frunze alterne lobate, flori dispuse monoic în amenţi, fructul este o ghindă, lemn foarte rezistent şi dur având multe utilizări în industria contrucţiilor (stejarul pedunculat – Quercus robur, stejarul pufos – Quercus pubesceus, stejarul rosu american – Quercus borealis). Ocupă 21% din suprafaţa pădurilor româneşti, începând din zona de câmpie şi până în zona dealurilor şi montană inferioară.
    In scopuri medicinale se foloseşte scoarţa netedă a ramurilor tinere de trei ani – cinci ani, cu grosimea până la 10 cm, recoltată în perioada optimă din martie – aprilie, când scoarţa se desprinde uşor datorită începerii circulaţiei sevei. Recoltarea constă în tăieturi inelare la distanţe de 10-30 cm care se unesc apoi printr-o tăietură în lung şi astfel fragmentele desprinse în formă de tub se usucă la soare în aer liber, în strat subţire. Produsul nu are miros iar gustul este astringent.
    Componenţii principali: acid cvercitanic, catechine, acid elagic, acid galic, substanţe de natură triterpenică, fridelinol, acid nectanic, flavonoidici, substanţe pectice şi rezinoase, zaharuri, oxalat de calciu, taninuri etc.
    Proprietăţi:

    Intern: acţiune antitoxică şi antiseptică asupra florei microbiene în diaree, iar prin acţiunea de precipitare a proteinelor are acţiune astringentă, hemostatică şi antispetică.

    Extern: astringent, cicatrizant şi dezinfectant.

    Indicaţii:
    Intern: în enterite, melene şi metroragii sub formă de fiertură (decoct 1% – 3%; câte 200 ml de ceai pe zi); în diaree.

    Extern: sub formă de decoct 5% – 10% în gargarisme, ca loţiuni hemostatice, ca antihemoroidal, în fistule anale, leucoree, transpiraţia excesivă a mâinilor şi picioarelor, plăgi care supurează; decoctul obţinut din coaja de stejar (cu conţinut bogat în taninuri) fiartă cu piatră acră (sulfat dublu de aluminiu şi potasiu – sau alaun) se tine în gură contra durerilor de gură; macerată în oţet în asociere cu alaun se foloseşte în gingivite şi contra durerilor de măsele.

    Mod de folosire:

    Intern: decoct – două linguriţe la 200 ml de apă rece fierte 20-30 de minute; se beau două ceaiuri pe zi.

    Extern: decoct – trei linguriţe la 200 ml de apă rece, sub formă de gargară, comprese, băi de şezut, spălături vaginale, băi în diferite boli de piele.

    Fructele de stejar conţin amidon, uleiuri, taninuri, săruri minerale, vitamine. Pentru a fi folosite se îndepărtează învelişul, iar embrionul se prăjeşte şi se pulverizează obţinându-se asa-zisa „cafea de ghindă”, care se utilizează ca antidiareic sub formă de decoct – o linguriţă de ghindă la o ceşcuţă de apă, care se bea dimineaţa, pe stomacul gol. Cafeaua de ghindă este indicată şi în tratarea anemiilor şi a rahitismului.





    Gorunul (Quercus petraea)




    Gorunul, reprezinta un arbore a carui coaja are calitati terapeutice.

    Inca din vremuri stravechi, scoarta gorunului a fost apreciata datorita proprietatilor de: astringent, antidiareic, dezinfectant.
    Gorunul este intrebintat la tratarea unor diverse afectiuni (de exemplu durerile dentare erau indepartate cu ajutorul decoctului preparat din scoarta de gorun).

    Scoarta de gorun, este utilizata astazi ca remediu natural in tratamentul:
    - hemoroizilor,
    - diareei,
    - menstruatiei abundente,
    - vaginitelor, hemoragiilor (uterine, anale, nazale),
    - afectiunilor intestinelor, leucoreei.
    In tratamentul afectiunilor interne se recomanda a se administra ceaiul preparat din coaja de gorun.
    Pentru afectiunile externe recomandate sunt compresele sau baile cu apa rezultata din fierberea timp de un sfert de ora a coajei de gorun.

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.211
    Imagini pentru gorun





























    Gorunul de 900 de ani din Mercheaşa
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.11.2017 la 16:59.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •