Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: http://dacica.ro/aurora/data-reala-descoperire-matrita-sarmizegetusa-regia/

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551

    http://dacica.ro/aurora/data-reala-descoperire-matrita-sarmizegetusa-regia/

    http://dacica.ro/aurora/data-reala-d...egetusa-regia/


    Când a fost descoperită, în realitate, matrița de la Sarmizegetusa Regia?

    Povestea descoperirii matriței de la Sarmizegetusa Regia a produs un efect de hipnoză în masă. Atât de fascinați am fost cu toții de acest episod neașteptat, încă nimeni nu și-a mai pus întrebări, în ciuda faptului că în jurul poveștii planează o serie de aspecte neclare.
    După ce a trecut „unda de șoc”, am început să pun întrebări și am formulat nu mai puțin de 5 cereri, prin intermediul Fundației Dacica, prin care am cerut detalii. La prima, adresată în 22 aprilie 2016 Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice (SPAMI), nu mi s-a răspuns în termenul legal. Am facut reclamație administrativă și SPAMI mi-a răspuns într-un final că nu deține nici un fel de detalii cu privire la descoperirea matriței. Am făcut o a treia hârtie, pe care am adresat-o Consiliului Județean, în atenția descoperitorului matriței, Brylynskei Vladimir, angajat al acestei instituții. Cei de la direcția Relații cu Publicul mi-au răspuns că cererea a fost redirecționată la SPAMI. Le-am spus că degeaba au redirecționat-o, că cei de acolo susțin că nu știu nimic. M-au sfătuit să fac o altă hârtie, adresată direct și exclusiv Consiliului Județean. Am făcut-o, era deja a patra. Mi-a răspuns… SPAMI, care între timp și-a adus aminte că știe destule despre descoperirea matriței. Deci mințise inițial. Însă mi-a răspuns doar parțial, ocolind unele întrebări. Așa că am făcut o a cincea cerere, prin care am cerut să mi se răspundă la întrebările ocolite în răspunsul anterior. La asta încă aștept răspuns.
    Până la această dată, după ce am pus laolaltă toate informațiile, inclusiv cele din presă, am ajuns la concluzia că există mai multe versiuni cu privire la data descoperirii matriței, dintre care, evident, doar una poate fi reală. Personajul principal este administratorul sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia, Brylynskei Vladimir Bogdan Iarema (după numele din buletin, dar care se semnează cu o grafie modificată a numelui, Brilinsky) și fantastica sa poveste cu Noaptea de Sânziene.
    *Versiunea lui Vladimir Brylynskei: dimineața zilei de 24 iunie
    Totul a început în data de 1 iulie 2013, când Consiliul Județean Hunedoara dădea un comunicat de presă în care spunea că în noaptea de 23 spre 24 iunie (deci cu o săptămână înainte) avusese loc o furtună violentă la Sarmizegetusa Regia, în urma căreia a fost descoperită o matriță de bronz, sub un fag dezrădăcinat:

    Din informațiile publicate ulterior reiese că un copac fusese doborât de furtună și căzuse peste alt copac, pe care îl dezrădăcinase. Acesta din urmă s-a prăbușit peste drumul ce trece pe la sud de fortificație. Locul este situat în apropierea porții de sud și a „băii romane”. Administratorul sitului a fost anunțat în legătură cu acest eveniment, iar a doua zi dimineața (luni, 24 iunie) s-a dus la locul cu pricina pentru a evalua pagubele și posibilitatea de degajare a drumului. Atunci a găsit piesa. Adevărul, 02.07.2013:
    Am ajuns în dimineața următoare în acel loc, după ce am fost anunțat că trunchiul unui copac prăbușit a blocat drumul. Am scos piesa de sub rădăcinile fagului.
    Brylynskei s-a dus la fagul prăbușit împreună cu 5 copii, care să îl ajute la degajare. Nu s-a dus cu angajații firmei care se ocupau de întreținerea sitului (Compact Silver Security) sau cu localnici, ci s-a dus cu niște minori, dintre care unul, cel care va observa primul piesa, era din Londra. Nu înțeleg cum puteau niște copii (ai unor turiști??) să ajute la degajarea unor fagi seculari prăbușiți, dar să trecem peste asta. Agerpress, 16.06.2015:
    ‘În noaptea de Sânziene, când flăcările bat pe comori — așa cum spun legendele populare, a avut loc o furtună în zona Sarmizegetusa. Au căzut câțiva copaci. Am chemat mai mulți copii să ne ajute să degajăm acești arbori și în una dintre gropile rezultate din cauza dezrădăcinării unui copac, un copil a văzut ceva și a strigat ‘Nenea Brilinski, ce este acel obiect verde?’. Acolo ne aștepta matrița’, a spus administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinski.
    Copilul se numește Ionuț Trufaș. Muzaholic (fără dată):
    La evaluarea pagubelor si a posibilității de degajare a drumului, care era blocat din cauza copacului, un băiat, Ionuț Trufaș, dintre alți 5 pe care i-am rugat sa mă ajute la degajare, a găsit aceasta matriță.
    Ulterior Brylynskei și-a adjudecat integral descoperirea. Dilema, 13-19 august 2015:
    În noaptea de Sînziene din 2013, la poalele unui copac, am făcut cea mai fabuloasă descoperire de la Cloşca cu puii de aur încoace. O matriţă de bronz. Eu personal.
    La întrebarea adresată de mine cu privire la identitatea celorlalte persoane care l-au însoțit pe administrator în momentul descoperirii, Administrația sitului mi-a răspuns că se cunoaște doar numele lui Trufaș Ionuț (Londra) și cel al lui Radu Brylynskei (din New York, fiul lui Vladimir Brylynskei), ceilalți fiind necunoscuți. Trecând peste faptul că nicăieri în presă nu a fost „scăpat” numele fiului administratorului, eu înțeleg din asta că administratorul culesese niște minori necunoscuți, nu se știe de pe unde, poate veniți în vizită în sit, și i-a pus la degajat copaci. Cum nu se cunoaște numele tuturor, nu avem decât doi martori, dintre care unul este „în familie”. Desigur, se pune întrebarea unde erau, lunea dimineața, paznicii, jandarmii, cei care ajutau la curățenie în sit. Dar o să revin mai jos cu această întrebare.
    Versiunea nr. 1: Noapte de Sânziene, furtună, cade copacul, e anunțat administratorul, care vine dimineața cu 5 copii ca să degajeze drumul, unul dintre copii vede ceva verde în groapa produsă de dezrădăcinare, administratorul identifică și extrage matrița dintre rădăcinile copacului. Timp de o săptămână nu se face public nimic, totul este păstrat secret.
    Să mai ascultăm o dată povestea, de altfel convingătoare, spusă de însuși Vladimir Brylynskei:


    *Versiunea Administrației sitului: seara zilei de 23 iunie
    După trei ani de la eveniment, am solicitat Administrației sitului (Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice) să îmi comunice ziua și ora la care a fost descoperită piesa. Mi s-a răspuns (după odiseea birocratică descrisă mai sus) că descoperirea a avut loc în data de 23 iunie, între orele 18 și 19. Adică înainte de furtuna din noaptea de 23/24 iunie. Cu o zi mai devreme de data din comunicatul oficial, dat cu 3 ani înainte de același Consiliu Județean Hunedoara. Abia acum am înțeles de ce SPAMI nu a vrut să îmi răspundă la primele cereri. Am mai aflat, din același răspuns al SPAMI, că piesa a fost transportată undeva (nu se spune unde) cu o mașină privată, a petrecut noaptea într-un fișet metalic (al cui?) și a fost predată la Muzeul din Deva (MCDR) a doua zi, la ora 9.30. Echipa de arheologi de la Cluj-Napoca ajungea în sit o oră mai târziu, la 10,30 dimineața, după ce fusese anunțată în seara descoperirii.
    Cele două versiuni se bat cap în cap, deși ambele aparțin Consiliului Județean. Am motive să cred că cea de-a doua este cea corectă, cel puțin pentru faptul că, dacă piesa ar fi fost găsită dimineața, arheologii nu ar fi avut cum să se teleporteze de la Cluj și să ajungă în sit la ora 10,30 (drumul de la Cluj-Napoca până în sit dura, la acea vreme, cel puțin 4 ore).
    Se pot imagina mai multe explicații. Fie Brylynskei nu s-a aflat în sit la momentul descoperirii (piesa a fost găsită de un paznic sau de altcineva) și a inventat ulterior povestea cu Noaptea de Sânziene, flăcări pe comori și cei 5 copii, ca să își adjudece meritele și să își facă imagine. Fie a găsit chiar el piesa sâmbătă seara, dar din motive numai de el știute a „mutat” momentul duminică dimineața. Se pot imagina multe în fața unei astfel de minciuni și s-ar putea să fim mereu pe lângă adevăr: doar justiția poate face lumină. Ceea ce rămâne cert este că Consiliul Județean și administratorul sitului au mințit, iar asta e suficient ca să pun la îndoială de acum încolo tot ce provine de la această administrație.
    Dar situația este mult mai complicată de atât…
    *Versiunea martorilor: 23 iunie, fără Vladimir Brylynskei
    Între timp începuse să circule vestea că una dintre persoanele care participaseră la descoperirea matriței a formulat o cerere de recompensă legală în baza legii 182/2000. M-am gândit că o fi părintele unuia dintre cei 5 minori. Am întrebat SPAMI dacă are cunoștință de vreo cerere de acest gen. Mi-a răspuns că NU, dar aveam să aflu nu doar că cererea fusese adresată (Muzeului, ce-i drept) cu 2 luni înainte de acest răspuns, ci și că, tot atunci, SPAMI fusese dat în judecată de persoana respectivă pentru neplata sumei cuvenite. Și nu doar SPAMI, ci și Muzeul din Deva, Consiliul Județean Hunedoara, Ministerul Culturii și Statul Român prin Ministerul Finanțelor aveau calitatea de pârâți în același dosar. Mi-e greu să cred că SPAMI nu știa că a fost chemat în judecată.
    Reclamanta, Andreea Maria Ciuciu, din Arad, în vârstă de 30 de ani, prin avocații săi, cere 1/7 din cei 45% din valoarea piesei, pe care îi prevede legea. Ea prezintă condițiile descoperirii piesei într-un mod cu totul diferit de versiunea administratorului sitului, ceea ce ridică niște mari semne de întrebare cu privire la circumstanțele descoperirii piesei. Din informațiile prezentate rezultă că matrița a fost descoperită înainte de Noaptea de Sânziene, de un grup de 7 persoane, cel puțin 5 dintre acestea fiind adulți, între care și fiul administratorului sitului, Radu Brylynskei, și soția acestuia. Adevărul, 17.10.2016:
    La data de 23.06.2013 împreună cu un grup de prieteni am vizitat vestigiile cetății Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei – jud. Hunedoara. Acest grup de prieteni era compus, pe lângă subsemnata, din numiții Trufaș Ioan, Robert Kurti , Gura Cristian și soția acestuia și Radu Brylynskei și soția acestuia.
    Făcând o plimbare prin pădurea din jurul cetății o persoană din grup a observat un arbore doborât de furtună, smuls din pământ cu tot cu rădăcini. Uitându-ne mai cu atenție în groapa astfel formată, ni s-a părut că observăm, ieșind din pământ, un obiect cu forma regulată. Din curiozitate, și inițial pe un fond de glumă, ne-am apropiat și am început să dezgropăm obiectul, care se dovedea a fi unul din metal, dar nici unul dintre noi nu putea determina despre ce e vorba. Dându-ne seama despre faptul că obiectul ar putea reprezenta un artefact antic, probabil dacic, având în vedere locația unde ne găseam, l-am dezgropat de tot, l-am introdus în rucsacul unuia dintre cei din grup și l-am transportat la tatăl lui Radu Brilinski – unul din membrii grupului nostru. Aceasta pentru că tatăl lui Brilinski – Vladimir Brilinski, era administratorul sitului Sarmizegetusa.
    Acesta când a văzut obiectul a luat legătura cu superiorii săi și cu diverse cadre universitare din domeniul istoriei și arheologiei pentru a-i încunoștiința despre descoperire. Am lăsat obiectul în păstrarea dlui Brilinski Vladimir, așa cum acesta ne ceruse, și care l-a prezentat a doua zi dimineață persoanelor pe care le anunțase despre descoperire şi care s-au deplasat la faţa locului pentru a-l examina.
    Și, mai adaugă dna Ciuciu în cererea sa:
    (…) Am observat că relatările din presă vorbesc despre respectiva descoperire ca aparținându-i domnului Brilinski Vladimir. Asta deși dânsul nu fusese de față în momentul dezgropării matriței.
    Brusc, apele se tulbură. Versiunea descoperirii piesei, prezentată de Andreea Ciuciu, este diferită de cea oficială, prezentată de-a lungul celor trei ani de Vladimir Brylynskei. Întrebat de ziarul Adevărul cu privire la aceste neconcordanțe, Vladimir Brylynskei spune că mare parte a informațiilor sunt false. Care parte?
    Versiunea nr. 2: piesa a fost găsită în data de 23 iunie de un grup format din cel puțin 5 adulți, între care și fiul administratorului sitului, a fost scoasă din context și predată administratorului (nu se spune unde), care, în acel moment, nu se afla în sit.
    Prin urmare, cea de-a doua verisune a Consiliului Județean (cea a SPAMI) este corectă, piesa a fost găsită duminica seara, însă cineva minte cu privire la identificarea persoanelor – ori martora, ori Administrația: evident, administratorul își cunoștea cel puțin nora în acel grup, pe lângă fiul său.
    Este clar, așadar, că povestea cu furtuna din Noaptea de Sânziene este un basm, iar „descoperirea” din dimineața zilei de 24 iunie, cu cei 5 copii, este o chestie regizată (în cazul în care chiar a avut loc). A fost sau nu de față Brylynskei Vladimir la descoperirea piesei, în seara zilei de 23 iunie? Dacă da, ce a făcut peste noapte cu piesa? Dacă nu, de ce minte că el, personal, a descoperit piesa?
    Furtuna avusese loc, probabil, cu câteva zile înainte. Conform echipei de arheologi conduse de Gelu Florea, ar fi avut loc în noaptea de 22 spre 23 iunie (Florea G. și alții, Matrița de la Sarmizegetusa Regia, Editura Mega, 2015, p. 13). Tot ei sunt cei care afirmă, în aceeași lucrare, că piesa a fost mutată din sit „din motive de siguranță” (p. 24), afirmație cel puțin ciudată, în lumina datelor de mai sus.
    Și povestea Andreei Ciuciu stârnește niște de semne de întrebare. Prima întrebare este unde se aflau agenții de pază și jandarmii când un grup de 7 persoane scormonea în pământ, aproape de drum? Știți, acea firmă de pază pusă ilegal, cu încălcarea legii 564/2001 care prevede că monumentele UNESCO trebuie să fie păzite de MAI, fără plată. Acea firmă de pază plătită din banii noștri, care are program până la 8 seara. Unde era?
    Eu am fost în sit cu 3 săptămâni înainte de descoperire, în data de 2 iunie 2013. La acea vreme încă nu fuseseră instituite traseele obligatorii de vizitare, așa că puteai ieși de pe potecă, însă erai permanent supravegheat de un paznic, care nu îți permitea să te duci pe oriunde. Deși ploua zdravăn, un agent de pază echipat cu pelerină verde mi-a suflat permanent în ceafă și m-a însoțit peste tot pe unde am mers. Și eram singură. M-am dus la „baia romană”, situată foarte aproape de locul în care urma să se găsească matrița. Nu mi-a dat voie să cobor între ruine, să fac poze, așa că am făcut de sus, de pe movilele de pământ.
    Paznic în apropierea zonei matriței, în data de 02.06.2013

    Spun asta ca să arăt cât de urmărită era la acea vreme o singură persoană care vizita situl, inclusiv pe traseul viitoare descoperiri. Cum de nu i-a văzut nimeni pe cei 7?
    A doua întrebare: cine a decis scoaterea piesei din sit? La întrebarea mea de ce piesa a fost scoasă din sit înainte de venirea arheologilor SPAMI mi-a răspuns că la acea vreme situl nu era păzit și pe timpul nopții, iar piesa ar fi putut fi sustrasă. Arheologii spun și ei că piesa a fost scoasă repede din sit din motive de siguranță. Cine a decis acest lucru, dacă administratorul nu era acolo și nici nu exista nici o posibilitate de comunicare cu nimeni (nu exista semnal GSM sau internet). Au fost anunțați jandarmii de la pichetul de la Poarta de Vest? Mai erau paznicii acolo? S-a comunicat prin stație cu cineva care a luat această decizie? Nu putea fi chemată poliția sau/și jandameria, care să tragă o bandă galbenă împrejur și să păzească piesa peste noapte, până veneau arheologii?
    *Recompensă sau dosar penal?
    Tânăra povestește că au scormonit în pământ să scoată piesa, au extras-o, au băgat-o în rucsac și i-au dus-o lui Brylynskei-tatăl. În fotografiile publicate de echipa de arheologi se văd urmele degetelor care au scurmat pământul împrejurul matriței (Matrița de la Sarmizegetusa Regia, p. 55, fig. 26).
    Urmele degetelor care au scotocit în pământ

    Muzeul a răspuns corect, cred eu, că ceea ce au făcut ei este o infracțiune. Conform legii 182/2000, art. 47, alin. 2,
    „Persoanele fizice sau persoanele juridice neautorizate nu au dreptul de a efectua în siturile arheologice detecţii şi cercetări sau orice fel de alte intervenţii care pot deteriora sau pot afecta aceste situri”.
    A fost distrus contextul piesei, deci se poate considera intervenție neautorizată care a afectat situl.
    Pe de altă parte, găsirea matriței pare să se încadreze, totuși, în categoria descoperirilor întâmplătoare: legea nu face distincție între descoperiri întâmplătoare într-un sit (unele situri pot avea sute de hectare) și descoperiri întâmplătoare în afara siturilor. Însă se precizează clar în lege că o astfel de descoperire trebuie predată primarului, care anunță Direcția de Cultură. Ei au dus-o (acasă?) la un angajat al Administrației, care a dus-o a doua zi la Muzeu. Deci nu prea s-a respectat legea.
    Rămâne să stabilească instanța dacă sunt îndeplinite condițiile pentru recompensă. Până una-alta, petenta se poate trezi cu dosar penal, împreună cu toți ceilalți (inclusiv fiul lui Brylynskei), pentru intervenție neautorizată în sit.
    Piesa a fost evaluată, neoficial, la 2 milioane de euro (cifră vehiculată tot de adminsitratorul sitului, vezi aici). Suma cerută de Ciuciu este 500.000 lei. Dacă va câștiga, s-ar crea un precedent care i-ar putea determina și pe ceilalți 6 să solicite partea care li se cuvine. De altfel, Ciuciu spune că știe de o cerere de recompensă formulată de Radu Brylynskei, dar nu a putut obține o confirmare oficială.
    Dar mai e ceva de lămurit.
    *O fotografie cu cântec
    Situația se complică și mai mult dacă examinăm fotografiile. Au fost făcute publice trei fotografii care par să reprezinte momentul descoperirii. Prima, singura publicată imediat după descoperire, este cea cu piesa între rădăcinile copacului și a fost atașată la Comunicatul de presă al Consiliul Județean din data de 1 iulie. Așadar, o fotografie oficială.

    Alte două fotografii (una color și una alb-negru), care îl surprind pe Brylynskei Vladimir ținând piesa în mâini, lângă copacul căzut, sunt făcute publice abia în 2015. Când au fost făcute acele poze și de către cine? Am cerut Administrației să îmi pună la dispoziție toate fotografiile făcute în momentul descoperirii. Mi s-a răspuns că nici Administrația, nici Consiliul Județean nu dețin nici o fotografie din momentul descoperirii. Nu e cam ciudat? Faci așa o mega-ultra descoperire și nu faci nici o poză? Nimeni nu avea la el măcar un telefon cu cameră foto în 2013? Totuși, pe pagina oficială a Administrației se găsește una dintre cele trei poze (cea color cu Brylynskei ținând piesa în mâini), pe care este trecut copyright-ul SPAMI, iar fișierul digital se cheamă „Matrita-momentul-descoperirii”. Fotografia nu pare să fi fost făcută seara…

    Ambele fotografii în care apare Brylynskei au suferit modificări în Adobe Photoshop în anul 2015, așa încât exif-ul nu spune mare lucru. Însă cealaltă fotografie, cea oficială, care însoțește comunicatul de presă din 2013, se dovedește a fi fost făcută cu un camcorder SONY MHS-TS22 în seara zilei de 22 iunie 2013, așa cum arată datele exif. Adică cu o zi înainte de descoperire… Sâmbătă seara, la ora 19:57:39, cu 2-3 minute înainte de închiderea programului, când nimeni nu mai era în sit, dar era suficientă lumină pentru o fotografie, căci era a doua zi după solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an… În acea zi soarele apunea la ora 21,17. Fotografia a fost făcută cu apertura maximă a diafragmei, 2.8.

    Există, desigur, și posibilitatea ca exif-ul să fi fost modificat sau ca data aparatului să fi fost setată greșit. Însă cum diferența este de o zi (în urmă!), șansele unei astfel de erori/modificări sunt mici. Să le luăm, totuși, în cacul. Întrebarea-cheie este: cine a făcut această fotografie „oficială” și când? Să ne spună Consiliul Județean. Conform presei, autorul este Vladimir Brylynskei. Sau, în orice caz, fotografia a ajuns în proprietatea lui și în cea a Consiliului Județean. Deși, repet, au declarat că nu dețin nici o fotografie din momentul descoperirii. Pot deduce de aici că poza nu este făcută în momentul descoperirii și că piesa a fost dusă înapoi în sit la un moment dat, probabil luni dimineața.

    Dar dacă totuși exif-ul nu a fost modificat? Se conturează o a treia variantă: piesa era în sit încă din seara zilei de 22 iunie și se știa de existența ei. Că a rămas sau nu acolo peste noapte, nu putem ști, la cât de plimbată s-a dovedit a fi ulterior.
    Cu aceste două date-cheie, care însă trebuie verificate – declarația Andreei Ciuciu (minte sau nu minte?) și exif-ul fotografiei oficiale (a fost sau nu a fost modificat?) -, se conturează următorul film al evenimentelor, cât se poate de încurcat:
    22 iunie 2013 ora 19:57 matrița este fotografiată în sit, fotografia îi este atribuită lui Vladimir Brylynskei
    23 iunie 2013 ora 18-19 matrița este descoperită în sit de fiul lui Vladimir Brylynskei și prietenii săi
    24 iunie 2013 ora ?? matrița este (iar) descoperită în sit de Vladimir Brylynskei și cei 5 copii
    ora 9:30 piesa este predată la Muzeul din Deva
    ora 10:30 arheologii ajung în sit (cu tot cu matriță?)
    Se vede clar că povestea cu copiii nu a avut când să se mai desfășoare. Poate doar dacă Brylynskei s-a dus în sit la 7 dimineața cu matrița și cu cei 5 copii, a regizat descoperirea piesei, a fugit apoi la muzeu, unde a predat-o la 9,30, iar la 10,30 era înapoi în sit, cu arheologii (și cu piesa, cu care acum se fotografiază).
    Am întrebat SPAMI de ce a fost nevoie de o săptămână pentru a se anunța descoperirea. Mi s-a răspuns că a fost necesară „o minimă cercetare a piesei”. Între timp, s-au dus Sânzienele și flăcările de pe comori, nimeni nu mai știa exact când a fost furtuna și nimeni nu a mai pus întrebări.
    *Opinia arheologilor
    Săpăturile desfășurate pe parcursul mai multor campanii în locul în care a apărut piesa arată că aceasta a ajuns acolo întâmplător, pe la începutul sec. II d.Hr.. S-a plecat de la ideea că matrița trebuie să fi aparținut unui atelier de bijutier, dar în teren nu s-a găsit nimic care să confirme această presupunere. Totuși, Brylynskei se grăbea, în vara lui 2014, să declare presei că matrița provenea dintr-o locuință dacică amenajată pe un picior de stâncă. Replica HD, 14.08.2014:
    În acel loc, se fac săpături pentru a găsi povestea matriţei. Practic, s-a dovedit că matriţa provenea dintr-o locuinţă dacică amenajată pe un picior de stâncă. S-au mai găsit o caligă de tip roman şi mai multe unelte, descoperiri care demonstrează că matriţa era aici înainte de războaiele daco-romane”, spune Vladimir Brilinsky.
    Arheologii însă nu au susținut niciodată așa ceva, iar rezultatele lor arată altceva. Concluzia celor 3 campanii, prezentată în cartea despre matriță publicată în 2015, este aceea că piesa a ajuns în acel loc aruncată, împreună cu alte materiale refolosite (ceramică, sticlărie, piese metalice), provenind din/de la diferite construcții, cu prilejul amenajării acelei zone în perioada de sfârșit a funcționării cetății în Antichitate (adică iîn preajma războaielor cu romanii sau în timpul staționării garnizoanei romane). Cu alte cuvinte, matrița a fost luată din altă parte cu o șarjă de pământ, împreună cu alte resturi, și aruncată acolo, în acel strat de amenajare.
    Desigur, ne putem întreba cum ar fi fost posibil ca o piesă de 8 kg să fie aruncată din greșeală, câtă vreme toate muncile se făceau manual pe atunci. Dacă ar fi fost ridicată pe o lopată împreună cu pământul din jurul ei, cu siguranță i s-ar fi simțit greutatea. Chiar făcând abstracție de decorul excepțional și funcționalitatea piesei, 8 kg de bronz erau un chilipir pentru oricine ar fi dat peste ea, fie el și soldat roman. Dar hazardul poate fi invocat oricând, nu se poate contesta că piesa a fost aruncată acolo în Antichitate, iar povestea ei rămâne, deocamdată, o enigmă.
    *Gura lumii
    Nu putea lipsi gura lumii din această poveste, căci nu întotdeauna scoate ea fum dacă nu arde nimic. Cine va investiga mai departe această poveste ar fi bine să urmărească și acest fir.
    Se vorbește pe la colțuri că piesa ar fi fost găsită cu ceva timp înainte, prin braconaj, în alt loc, împreună cu alte piese din bronz, și ar fi fost plantată în sit, profitându-se de acea dezrădăcinare și de momentul Sânzienelor, care a dat o aură magică întâmplării și a hipnotizat lumea. Scopul? „Spălarea” piesei. Singura dovadă că piesa a stat acolo din Antichitate o constituie amprenta ei, rămasă în pământ. Cât de amănunțit s-a analizat acea amprentă? Există indicii că este veche sau putea fi făcută și recent, prin imprimarea piesei în pământ? Bârfe, deocamdată. Nu le-aș fi invocat dacă totul ar fi fost clar. Dar dacă tot s-a dovedit că apele sunt tulburi, măcar să vedem toate variantele.
    Și încă o întrebare: dacă paznicii și jandarmii dormeau când s-a scotocit în pământ, poliția și procuratura a fost sesizată a doua zi? Au fost la fața locului? S-a lămurit unde a fost piesa peste noapte și ce tratament i s-a aplicat? S-au luat niște amprente de pe acea piesă și de pe sol, s-au luat probe de sol ș.a.?
    *Rezumat
    1. Furtuna nu a avut loc în Noaptea de Sânziene, matrița nu a fost descoperită în dimineața zilei de 24 iunie, iar administratorul sitului, Brylynskei Vladimir, foarte probabil nu a fost de față la descoperirea ei. Publicul a fost mințit de către Consiliul Județean (prin comunicatul din 1 iulie 2013) și de către administrator (prin toate declarațiile din presă) cu privire la data și circumstanțele descoperirii matriței. DE CE?
    2. Conform unui martor, piesa a fost descoperită în data de 23 iunie de către fiul administratorului și prietenii săi, în total 7 persoane, care au scos-o din pământ și au transportat-o într-un rucsac.
    3. Nimeni din serviciul de pază sau jandarmerie nu i-a văzut pe cei 7 scurmând la rădăcina fagului și nu i-a văzut scoțând piesa din sit.
    4. Piesa a fost dusă în aceeași seară (acasă?) la administrator și a „petrecut” noaptea într-un loc necunoscut.
    5. Descoperirea a fost anunțată public abia după o săptămână.
    6. Fotografia oficială a piesei are în exif data de 22 iunie, cu o zi înainte de descoperire.
    VA URMA.



    Tag: Administrația Sarmizegetusa Regia, Brylynskei Vladimir, Consiliul Județean Hunedoara, Matrița de la Sarmizegetusa Regia, SPAMI
    Categorie: Agora, Investigații, Sarmizegetusa Regia




    Articolul următor
    Articolul anterior


    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    26.06.2014
    Posturi
    7.916
    Concluzii uluitoare după noua evaluare a matriţei antice din Sarmizegetusa Regia. Un expert a stabilit valoarea piesei unice în lume după un criteriu bizar 26 iunie 2019, 16:22 deDaniel GuţăDevino fan Salvează în arhivă download pdf print article +1 (1 voturi) cuvinte cheie:hunedoara matrita sarmizegetusa regia sarmizegetusa regia 25 comentarii 0 share 5 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Matriţa antică din Sarmizegetusa Regia Matriţa antică descoperită în Sarmizegetusa Regia, în urmă cu şase ani, a fost evaluată din nou, de un fost arheolog în vârstă de 74 de ani, la soclicitarea instanţei, pentru a-i stabili valoarea. Concluziile expertizei sunt uluitoare. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Sarmizegetusa Regia, de nerecunoscut în 1980. Imaginile aeriene unice ... Suma uriaşă pentru care a fost asigurată matriţa antică din Sarmizeget... VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmi... Despre matriţa descoperită în urmă cu şase ani, în Sarmizegetusa Regia, unii pasionaţi de astfel de artefacte au susţinut că ar putea valora un milion de euro. GALERIE FOTO La prima evaluare efectuată de experţi, piesa din bronz scoasă la iveală în vara anului 2013 din Sarmizegetusa Regia a fost estimată 560.000 de lei. O nouă expertiză a fost realizată recent, după ce Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei, pentru că ar fi participat la găsirea artefactului.Tribunalul Hunedoara, unde se judecă procesul, a încuviinţat expertiza, însă raportul specalistului care a efectuat-o oferă informaţii controversate. După ce Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, propus pentru a evalua matriţa, ar fi refuzat solicitarea, de noua expertiză s-a ocupat dr. Ghiorghe Papuc (74 de ani) un fost arheolog din Constanţa. Potrivit informaţiillor adevarul.ro, a evaluat piesa la 200.000 de lei, iar motivul este uluitor. El a ajuns la concluzia că se impune un astfel de preţ pentru că „se pare că matriţa de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia”. Expertiza realizată de evaluatorul constănţean, specializat în istorie romană, începe cu câteva date generale despre artefact, prezentate de-a lungul tiimpului publicului larg: „Evaluarea se referă la Matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia în urma unei furtuni din noaptea dintre 22 şi 23 iunie 2013, când arbori au fost culcaţi la pământ, cu care ocazie a apărut matriţa case se imprimase îm pământ pe 3 laturi dn cele 6. Locul descoperirii se afla la 50 de metri est de poarta de sud a fortificaţiei. În zonă au apărut fragmente ceramice dacice, databile la spre sfârşitul sec. I şi din prima jumătate a sec II d. Chr. Matriţa este din bronz, având greutatea de 8,341 kg, forma este hexagonală, grosimea laturilro este cuprinsă între 4,84 li 5,05 cm, iar lungimea este cuprinsă între 8,77 cm şi 9,35 cm. Pe piesă sunt reprezentate animale fabuloase, precum grifonul în mai multe variante, dar şi animale de pradă, precum leul, tigrul, leopardul, ursul, dar apare şi rinocerul, hipopotamul sau elefantul. Alături de acestea mai apar mistreţul, lupul, taurul, zimbrul, câinele, cerbul, calul, ţapul, antilopa şi iepurele”, scrie dr. Ghiorghe Papuc, potrivit documentelor consultate de adevarul.ro. „Pe matriţă sunt ilustrate motive ale artei cultural – artistice” Arheologul susţine apoi că matriţa ar fi fost produsă şi folosită în afara teritoriilor stăpânite de daci şi după ce a fost adusă în Sarmizegetusa Regia, nu a fost folosită, ci a fost îngropată, o afirmaţie aproape imposibil de dovedit. „Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice artei cultural artistice (!): pe de o parte lumea romană, dar şi lumea nord-pontică şi greco-scitică. În primul secol al erei creştine capitala dacică şii zona sa erau familiarizate cu stilul artistic mediteranean, pe care îl adapta propriului gust. Matriţa este potrivită pentru a decora mai multe categorii de piese: podoabe, accesorii pentru armament, costume ceremoniale, piese de mobilier şi chiar veselă. Piesa a fost produsă în afara Daciei (în zona italică sau zona est-mediteraneană, alexandrină sau nord-pontică), unde a fost chiar folosită, dovadă în acest sens sunt urmele de pe faţete. Piesa pare a fost adusă în Dacia după luptele cu dacii ale împăratului Domiţian. Atunci meseriaşii din Imperiu veneau în Dacia pentru a realiza astfel de ornamente, dar situaţia politică a influenţat negativ această practică. O dovadă în plus a fost dispariţia matriţei prin îngroparea ei în zona amintită. Aşa se explică unicitatea piesei şi era firesc ca în acest mod să nu apară rezultatele folosirii matriţei. În concluzie se pare că matriţa de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia. Acest lucru ne-a determinat să evaluăm piesa la suma de 200.000 de lei”, susţine dr. Ghiorghe Papuc, expert al Minsterului Culturii. Acesta a primit 2.000 de lei pentru aevalua artefactul. În urma săpăturilor arheologice, efectuate în zona în care în 2013 a fost descoperită matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia, au fost scoase la iveală materiale arheologice bogate. Dintre acestea la muzeul din Deva pot fi văzute fragmene ceramice bogat împodobite şi numeroase piese de sticlă şi cioburi din mărgele de sticlă. „Toate aceste fragmente au fost descoperite într-o groapă săpată în stâncă, în 2014, în timpul săpăturii din zona unde a fost găsită şi matriţa din Sarmizegetusa Regia, iar acest lucru ne-a adus la concluzia că ele ţineau de utilizarea matriţei înainte de cucerirea romană”, informa arheologul Cătălin Cristescu. Cum a fost stabilit preţul iniţial Iniţial, matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei, de către expertul atestat Adriana Pescaru, fost director al Muzeului Civilizaţiei Dacce şi Romane din Deva. „Piesa descoperită la Sarmizegetusa este o matriţă lucrată în bronz, cu decor realizat în negativ, ce folosea la turnarea diferitelor obiecte cu caracter militar, uz casnic, piese de mobilier. Aparţine perioadei arheologiei clasice şi se prezintă într-o stare de conservare foarte bună, într-un procent de 100 la sută. Piesa a fost descoperită întâmplător în situl arheologic de la Sarmizegetusa, la sud de poarta de sud a incintei fortificate, într-o poziţie secundară, posibil ajunsă aici de pe terasa superioară din cadrul unui atelier”,se arată în rezultatul evaluării artefactului. Arheologul Adriaa Pescaru a explicat şi cum a fost stabilit preţul estimativ al matriţei antice. „Pentru stabilirea preţului estimativ al piesei s-a plecat de la costul cantităţii de material folosit – bronz lingou. Valoarea de execuţie a unui astfel de obiect la ora actuală, la care se adaugă valoarea istorico-documentară, frecvenţa, vechimea, materialul tehnic, valoarea artistică, starea de conservar. La valoarea totală se adaugă valoarea de bun de excepţie, adăugându-se şi valoarea de conservare – restaurare a bunului, astfel valoarea piesei reprezintă suma de 560.000 lei şi poate fi clasată la categoria Tezaur”, se arată în rezultatul evaluării artefactului. Piesa unică în lume Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită, spun specialiştii, care atestă că prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Vă recomandăm să citiţi şi: Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani Matriţa antică din Sarmizegetusa Regia va fi reevaluată. Un istoric renumit a fost propus pentru expertizarea artefactului VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice” Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: FOTO Matriţa din Sarmizegetusa, expusă la Deva 0 0 (0 voturi) Vizionez mai târziu IMAGINI DIN ACEEASI GALERIE DISTRIBUIE IMAGINEA 35 share 5 Live

    Citeste mai mult: adev.ro/ptpiy6

    https://adevarul.ro/locale/hunedoara...8d7/index.html
    Alina Bratu

    E-mail: alinabratu2004@yahoo.com
    Skype: alina.bratu.tier1
    Messenger: alinabratu2004
    https://www.facebook.com/alina.bratu.100

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •