Un nevăzător şi prietenul său fără mâini au plantat 10.000 de copaci în zece ani

Jia Haixa şi Jia Wenqi sunt, fără îndoială, printre cei mai neobişnuiţi eroi ecologişti descoperiţi de media până acum: primul este nevăzător, al doilea nu are mâini (ambele i-au fost amputate). Cu toate acestea, împreună, de zece ani încoace, au plantat peste 10.000 de copaci pe malul unui râu din China.





Relaţia dintre cei doi a început când nici unul, nici celălalt nu puteau obţine locuri de muncă din cauza afecţiunilor fizice. Aşa că unul a devenit ochii celuilalt, iar celălalt – mâinile noului său prieten. Şi-au propus să transforme un spaţiu de trei hectare întins de-a lungul râului din satul Yeli (provincia Hebei din nordul Chinei) dintr-un loc searbăd într-o zonă verde, motivaţi de faptul că aveau nevoie de o ocupaţie pentru a supravieţui. “Eu sunt mâinile lui. El este ochii mei. Suntem buni parteneri”, explică Haixia. În vârstă de 53 de ani, el s-a născut cu cataractă congenitală în urma căreia a rămas orb la ochiul stâng. În anul 2000, şi-a pierdut vederea şi la ochiul drept, în urma unui accident de muncă. Wenqi, amicul său, şi-a pierdut braţele într-un accident, când avea numai trei ani.





S-au cunoscut în anul 2001 şi, cum niciunul nu se mai putea angaja, au decis să se ajute unul pe celălalt. Erau nevoiţi să găsească o modalitate de a câştiga bani, ca să poată supravieţui. “Fiul meu a venit acasă într-o zi şi mi-a povestit despre cum l-a impresionat mirosul unei portocale aduse la şcoală de un coleg. Mi-a părut rău pentru el, că nu putea mânca o portocală a lui. Asta, însă, m-a motivat să nu mă dau bătut. Trebuia să fac ceva pentru el, pentru ca el să aibă mai mult decât avusesem eu”, spune Haixia. Împreună cu amicul său, a pus la cale un plan care să îi ajute şi pe ei, să câştige bani, dar şi generaţiile viitoare, care să beneficieze de avantajele unei zone verzi. Au luat în “leasing” (de la guvern) malul râului, pe o suprafaţă de trei hectare, cu scopul de a planta acolo pomi. Guvernul nu le-a cerut chirie, date fiind condiţiile în care cei doi trăiau.


În fiecare zi, Haixia şi Wenqi pleacă de acasă la 7 dimineaţa, cu două unelte minimaliste. Wenqi îşi ghidează camaradul orb până la lotul lor de pământ. Cum nu au bani şi nu pot achiziţiona puieţi, cei doi recoltează butaşi manual, ceea ce nu le este deloc uşor, mai ales având în vedere că unul nu vede şi celălalt nu are mâini. Ghidat încet de tovarăşul său, Haixia este cel care colectează butaşii, dar şi cel care sapă gropile şi îi plantează. Wenqi, ajutându-se de picioare, udă puieţii abia plantaţi. Munca lor decurge extrem de încet, dar, în ciuda acestui fapt, în ultimii zece ani ei au reuşit să planteze 10.000 de copaci şi nu intenţionează să se oprească. “Suntem pe picioarele noastre, reuşim să supravieţuim şi lăsăm ceva generaţiilor viitoare”, spun cei doi.