Fig.3. Mergând la guruieţe dinspre Şona…
Primele patru dintre acestea (G1, G2, G3, G4) se desfǎşoarǎ pe un aliniament Vest – Est (fig.4, fig.5c). Axa lor mare este orientatǎ în lungul acestuia. Sunt cele mai înalte (8 - 10 m), iar cele mai impunǎtoare dintre ele sunt G2 şi G3. (fig.4, fig.5). G2, G3 şi G4 sunt conectate prin şei cu înǎlţimi de 2-4 m faţǎ de suprafaţa adiacentǎ (fig.5d).
Fig.4. Primele trei movile şi satul Şona în plan îndepǎrtat. Vedere de pe Dealul Şesului.
Fig.5. Movilele aliniamentului nordic fotografiate din unghiuri diferite (a - de pe G4; b - de pe G2; c - de la baza dealului Şesului; d - de pe G5).
La Sud de acest aliniament se desfǎşoarǎ un al doilea grup de guruieţe (G5, G6, G7, G8). Regularitatea dispunerii lor este mai puţin evidentǎ decât în cazul primelor patru. Dar şi acestea pot fi unite printr-o linie Vest – Est. Spre deosebire însǎ de primele patru, axele lor mari cad oblic pe aliniament. G5 ş G6 sunt conectate printr-o şa foarte înaltǎ (fig.6 stânga). G7 şi mai ales G8 sunt izolate (fig.6 dreapta). Înǎlţimile celor patru guruieţe sudice sunt mai mici (5 – 9 m). Poziţia lor inferioarǎ pe versant amplificǎ aspectul impunǎtor al movilelor nordice.
Fig.6. Movilele grupului sudic (G5…G8) fotografiate de pe G2. Se observǎ forma lor alungitǎ.
2. Valurile de pǎmânt. Sunt 5 movile alungite, de 1-3 m înǎlţime, situate la exteriorul guruieţelor, în partea frontalǎ sudicǎ (V1, V2) (fig.7) şi la baza sectorului de versant abrupt la Nord (V3, V4, V5) (fig.8). Asemǎnarea acestora cu guruieţele este firavǎ. Dar importanţa lor nu poate fi neglijatǎ.
Fig.7. Valurile de pǎmânt (V1, V2) din faţa lui G7.
Fig.8. Valurile de pǎmânt din Nord (V3, V4, V5), de la baza versantului abrupt (cu aspect de “zid de apǎrare”). Fotografiate de pe G2.
3. Versantul abrupt cu aspect de “Zid de apǎrare” (fig.8, fig.9). Versantul Nordic al Dealului Şesului coboarǎ lin în valea Carpenului. În schimb, versantul sǎu sudic prezintǎ la partea superioarǎ un sector abrupt şi alungit, care dominǎ peisajul guruieţelor, putând fi astfel uşor comparat cu un zid de apǎrare. Are înǎlţimi de ~15 m.
Fig.9. Complexul Piramidelor de la Şona. Reprezentare schematicǎ. (G1…G8 – Guruieţele cu aspect de piramide / tumuli; V1…V5 – Valuri de pǎmânt).
Nivelul de cunoaştere a piramidelor de pǎmânt se aflǎ la stadiul legendelor şi al presupunerilor. Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase, iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV. Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este utilizatǎ de jurnalişti (1,2,3), de turişti ori de cercetǎtorii de ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior, denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea. Am utilizat-o şi noi deoarece este înrǎdǎcinatǎ în memoria cititorilor. Însǎ, termenul corect pentru a desemna formaţiunile respective este “guruieţe”, dupǎ cum le spun sǎtenii din Şona(4).
Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a scuipat pǎmânt, creând movilele care se observǎ astǎzi(5). O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.”(6).
Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.(7).
Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc. Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile, denumite tumuli.(8).
O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice (9).
Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?
NOTE
1 “Realitatea TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
2 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
3 Dan Gheorghe, 2008, accesat pe 14.07.2011
4 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
5 Informator: Popa Maria, sat Şona, 12.07.2011
6 “Realitatea.TV” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
7 Sebastian Dan, “Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
8 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro” şi “Realitatea.net”, accesat pe 14.07.2011
9 “Sebastian Dan, Adevǎrul.ro”, accesat pe 14.07.2011
BIBLIOGRAFIA la sfârşitul pǎrţii a II-a
Va urma!
Continuarea şi dezlegarea misterului (adicǎ partea a II-a) miercuri, 17.08.2011 la ora 12.00, pe Geografilia Vǎ aştept!
P.S. Partea a II-a aici
Autor: Ionuţ Tudose
Data: 16.08.2011
Marcaje