http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/08...si-unde-crapa/
Unde dai și unde crapă!
Publicat īn 6 august 2012 Gheorghe Funar
Așadar, serialul „Balamucul“ continuă, iar o consecinţă bună a referendumului naţional din 29 iulie a.c. o constituie faptul că romānii au aflat una dintre modalităţile importante de fraudare a alegerilor post-decembriste de către cei care s-au aflat sau se află la Putere.
Astfel, īn ziua de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Conform Biroului Electoral Central (BEC), la acest referendum naţional au participat 8.459.053 de alegători, din care au votat DA, pentru demitere, un număr de 7.403.836 alegători şi NU, adică īmpotriva demiterii, doar 943.375 dintre alegători, iar 111.842 au fost voturi nule. Dacă aceste rezultate sīnt raportate la numărul de persoane care s-au prezentat la referendum, īnseamnă că 87,52 la sută dintre alegători au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, 11,15 la sută au votat īmpotriva demiterii lui şi 1,32 la sută şi-au anulat votul.
Īn urma acestor rezultate comunicate de BEC, īn ziua de 1 august a.c., rezultă că de facto preşedintele suspendat Traian Băsescu a fost demis din funcţia de preşedinte al Romāniei. De jure, īncă nu se ştie! Urmează ca, printr-o decizie a Curţii Constituţionale a Romāniei – care este amīnată, īn mod surprinzător, pīnă pe 12 septembrie a.c. să se stabilească efectul votului la referendumul naţional, iar īn cazul īn care Curtea nu validează referendumul sau rezultatul acestuia, se va ajunge īn Parlament, care va hotărī soarta preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Īn urma votului exprimat de 8.459.053 de cetăţeni la referendumul naţional din 29 iulie a.c., s-a ajuns la un nou balamuc īn politica romānească şi rezultatul lui este incert. De ce? Pentru că Guvernul Ponta şi-a dat cu stīngul īn dreptul şi a deschis Cutia Pandorei īn legătură cu cifra de 18,3 milioane de alegători īnscrişi pe liste (vii şi morţi), cifră care este mai mare decīt īn realitate cu mai mult de 2 milioane de cetăţeni, care au plecat īn lumea de apoi sau care nu există īn această viaţă, avīnd date de identitate fictive. Fiind īn Anul Caragiale, īn mod incredibil, dar adevărat, Guvernul Ponta s-a ţinut de poante la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Preluīnd evidenţele de la Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc şi Ungureanu, a comunicat la BEC un număr mai mare al alegătorilor īnscrişi pe liste decīt numărul total al locuitorilor din Bucureşti şi din foarte multe localităţi din numeroase judeţe. Guvernul Ponta nu a aflat că īn Capitala Romāniei şi īn judeţele ţării, pe līngă adulţi, există 3,5%-4% minori din totalul populaţiei. Această aberaţie şi absurditate a Guvernului Ponta, īnsuşită şi de preşedintele interimar, Crin Antonescu, nu este īntīmplătoare. Stratagema cu acele 2-3 milioane de cetăţeni fictivi īnscrişi pe listele electorale a fost folosită de guvernele post-decembriste şi de partidele politice care s-au aflat, prin alternanţă, la Putere, īmpreună cu UDMR, cu scopul de a frauda alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale. Folosindu-se de cele peste 2 milioane de persoane fictive de pe listele electorale permanente şi de voturile aferente acestora, īn mare secret, PDL şi USL (PSD, PNL, PC), īmpreună cu UDMR, au fraudat alegerile şi au eliminat Partidul Romānia Mare din Parlament, din toate Consiliile Judeţene şi din Consiliile Locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ.
Pīnă la anunţul făcut de către Curtea Constituţională, se conturau 3 variante posibile de soluţionare, la masa verde, a referendumului naţional din 29 iulie a.c., respectiv: 1) Să fie validat rezultatul referendumului şi să fie demis de jure preşedintele suspendat Traian Băsescu; 2) Să nu fie validat referendumul naţional de către Curtea Constituţională, datorită neparticipării la vot a morţilor īnscrişi pe liste, īn această situaţie trebuind să fie convocat Parlamentul īn sesiune extraordinară, care să hotărască asupra căii de urmat; 3) Să fie anulat referendumul naţional, datorită boicotării lui de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de către PDL, UDMR şi Guvernul Ungariei, dar mai ales din cauza interzicerii dreptului de a vota pentru un număr mare de cetăţeni, cărora le-au fost reţinute ilegal actele de identitate de către primari şi patroni de firme.
Īn seara zilei de 27 iulie a.c., preşedintele suspendat, Traian Băsescu, īntr-o Conferinţă de Presă, le-a cerut primarilor şi liderilor locali ai PDL să restituie cărţile de identitate pe care le-au reţinut de la cetăţeni, pentru a nu putea vota la referendum, şi, de asemenea, să distrugă şi să dea foc listelor cu cetăţenii pe care i-au determinat să nu meargă la vot īn 29 iulie a.c. Cei care au săvīrşit infracţiuni cu ocazia referendumului naţional au fost somaţi public de preşedintele suspendat să distrugă probele. La aceste cazuri se adaugă neparticiparea la vot a multor alegători, care au fost ameninţaţi de către primarii PDL că īşi vor pierde ajutoarele sociale, pensia minimă etc. La boicotarea referendumului naţional, inclusiv de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, este posibil ca, īn decizia Curţii Constituţionale, să se ţină seama şi de neasigurarea buletinelor de vot şi a secţiilor de votare necesare pentru cetăţenii romāni aflaţi īn străinătate. Se ştie că, pentru circa 4 milioane de alegători romāni, alungaţi din Ţara-Mamă de Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, au fost organizate doar 301 secţii de votare, unde au fost trimise numai 500.000 de buletine de vot. Practic, nu au fost asigurate circa 3,5 milioane buletine de vot pentru alegătorii romāni din străinătate! Buletinele de vot respective au fost tipărite, dar au rămas īn Romānia. De ce? Ce s-a făcut cu ele? Cine le-a īntrebuinţat şi cum? La aceste motive de anulare a referendumului naţional din 29 iulie a.c. se adaugă cel esenţial, respectiv cifra falsă de 18,3 milioane de alegători vii īnscrişi pe listele electorale permanente. Se ştie că la această cifră, majorată fictiv, anunţată īn mare grabă de ministrul Ioan Rus şi comunicată de Guvernul Ponta la BEC, se raportează numărul real al alegătorilor care au votat.
S-a ajuns la acest nou balamuc din politica romānească, acum, pe tema referendumului naţional privind demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, datorită unei situaţii incredibile, dar adevărate: autorităţile Statului Romān nu ştiu care este numărul real al alegătorilor, nici din ţară şi nici din străinătate. Īn mod normal, īnainte de declanşarea referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul Ponta trebuia să stabilească, printr-o hotărīre, care este numărul cetăţenilor romāni cu drept de vot. Cifra respectivă trebuia comunicată şi Parlamentului, cu ocazia votării modificărilor şi completărilor la Legea referendumului. Guvernul Ponta nu a īndeplinit aceste cerinţe elementare şi obligatorii.
Acum, după referendum, sīnt vehiculate, oficial şi neoficial, mai multe variante referitoare la numărul alegătorilor romāni pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c., şi anume:
1) 18.308.612 alegători īnscrişi pe listele electorale, susţine ministrul Ioan Rus, al Administraţiei şi Internelor (MAI), este cifra viilor şi morţilor cu drept de vot. Īn listele electorale comunicate de MAI există un număr uriaş de persoane decedate, precum şi altele, care īncă nu s-au născut. Ministrul Ioan Rus, partener de afaceri cu Paszkany Arpad Zoltan, unul dintre principalii sponsori ai lui Traian Băsescu şi al PDL, s-a grăbit să dea publicităţii şi să susţină, fără să verifice, că īn Romānia sīnt 18.308.612 cetăţeni cu drept de vot la referendumul din 29 iulie a.c. Această cifră, de circa 18,3 milioane de alegători, este mai mare decīt aceea de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004, cu toate că populaţia Romāniei a scăzut de atunci cu peste 3 milioane de oameni. Este incredibil, dar adevărat: Guvernul Romāniei nu ştie care este populaţia reală a ţării noastre! Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) nu are situaţia exactă a cetăţenilor romāni cu drept de vot, la nivel naţional şi pe localităţi, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu cunoaşte care este numărul real al cetăţenilor romāni plecaţi īn străinătate şi īn ce ţări se află. Ca urmare, numărul de 18,3 milioane de alegători, comunicat de Guvernul Ponta la Biroul Electoral Central, este mai mare cu peste două milioane de cetăţeni faţă de realitate. De reţinut că Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta au menţinut cifra falsă, de peste 18 milioane de alegători, pentru a putea jongla cu cīteva milioane de voturi şi a frauda alegerile. Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a recunoscut la televiziune, īn campania pentru referendum, că la alegeri puteau fi „mutate“ de la un partid la altul, sau de la un candidat prezidenţial la altul circa 2 milioane de voturi, cu ajutorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
2) Cifra de 16.527.971 de alegători este susţinută de USL, pe baza calculelor făcute după ce, la solicitarea PSD, īn 27 iulie a.c., Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat că, după recensămīntul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, s-a stabilit că populaţia totală a Romāniei a fost de 20.254.866 de locuitori, din care 18,4% sīnt minori, adică 3.726.895 de persoane. De reţinut că USL afla aceste cifre oficiale de la INS tīrziu, īn ultima zi a campaniei pentru referendum, dar nu le-a mediatizat şi nu le-a comunicat imediat la BEC şi la Curtea Constituţională. De ce le-a ascuns pīnă după referendumul din 29 iulie a.c.? Probabil pentru a „conserva“ cifra falsă de 18,3 milioane de alegători, cu care să se poată frauda apropiatele alegeri parlamentare din 2012 şi posibilele alegeri prezidenţiale anticipate din acest an.
3) 17.000.000 de alegători, a precizat īn scris, īn anul 2003, Curtea Constituţională. De atunci, populaţia Romāniei a scăzut dramatic, ca urmare a Holocaustului īmpotriva romānilor. Acum, īn Anul Caragiale, Curtea Constituţională putea să uite de această cifră şi să raporteze numărul votanţilor la referendumul din 29 iulie la viii şi morţii comunicaţi de ministrul Ioan Rus ca fiind īnscrişi pe listele electorale. Ce vină au cei aproape 8,5 milioane de alegători care s-au prezentat la referendum şi de ce numărul lor să fie raportat la numărul celor īnscrişi īn listele false, la care face trimitere ministrul Ioan Rus?
4) 16.600.000 de alegători rezultă din sistemul informatic al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, care a fost inaugurat de preşedintele Băsescu.
5) Cifra de 17.000.000 de alegători este susţinută de către specialiştii īn demografie din Romānia.
6) 16.100.000 de alegători au existat īn Romānia īn 2010. Aşa a susţinut public preşedintele Traian Băsescu, spre sfīrşitul anului respectiv. Dīnsul a declarat că populaţia Romāniei īn acel an a fost de 19,8 milioane de locuitori. Scăzīnd cele 3.700.000 de minori, rezultă că cifra pe care o cunoştea şi o ştie preşedintele suspendat, Traian Băsescu, pentru alegătorii cu drept de vot este de circa 16,1 milioane. Cu toate că această cifră este cea mai apropiată de realitatea faptică, Traian Băsesu şi liderii PDL nu au spus adevărul Poporului Romān şi au acceptat şi vehiculat cifra falsă de 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot la referendumul naţional din 29 iulie a.c. Deci, cu peste 2 milioane de persoane fictive!
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) recunoaşte abia acum, după referendum, că listele electorale sīnt greşite. Obligaţia legală cu privire la stabilirea numărului real al alegătorilor din Romānia revine Guvernului, Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central. Īnainte de referendumul din 29 iulie a.c., acestea nu au fost preocupate şi nu au stabilit numărul real al alegătorilor, iar după referendum au serioase īndoieli şi au realizat că şi-au bătut joc de Poporul Romān, mai ales de cei care s-au prezentat la vot. Singurii neafectaţi sīnt decedaţii de pe listele electorale neactualizate.
Acum, după referendum, preşedintele suspendat Băsescu şi liderii PDL cer Curţii Constituţionale ca, īmpotriva voinţei exprimate de 87,52 la sută dintre alegătorii care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, să invalideze acest referendum şi să raporteze pe cei 8.459.053 de participanţi la vot la cifra falsă de 18.304.000 de alegători, şi nu la cea reală, care este mai mică cu peste 2 milioane, respectiv de circa 16.100.000 de alegători, cifră cunoscută de către Traian Băsescu şi conducătorii PDL. Suspendatul preşedinte vrea să se īntoarcă la Palatul Cotroceni, sfidīnd votul pentru demiterea sa din funcţie, dat de 7.403.836 de cetăţeni, cifră mai mare cu 2 milioane decīt cei care l-au votat la alegerile prezidenţiale din anul 2009. Liderii PDL şi preşedintele suspendat īşi argumentează pretenţia de invalidare a referendumului pe faptul că aceia care nu s-au dus la vot, inclusiv morţii din listele electorale, au spus NU demiterii. Fiind īn Anul Caragiale, după o asemenea „logică“ portocalie, rezultă că, adunīnd la cei care s-au prezentat la vot pe cei care au spus īn gīnd NU demiterii, se ajunge la o participare de cel puţin 100 la sută la referendumul din 29 iulie a.c. şi, pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională īl validează fără probleme.
Logic şi legal, Curtea Constituţională nu trebuie să valideze referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi datorită următoarelor motive temeinice:
a) Boicotarea referendumului naţional de către preşedintele suspendat Băsescu şi de către PDL care au cerut alegătorilor să nu se prezinte la vot. Fapta este extrem de gravă şi incredibilă īn Uniunea Europeană. PDL a īncălcat Legea partidelor politice, Legea nr.14/2003, art.2, care obligă partidele să stimuleze participarea cetăţenilor la scrutinuri. Cu toate acestea, nici spre finalul campaniei pentru referendum şi nici după referendum, liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, nu s-au adresat cu plīngeri la Tribunalul Bucureşti şi nu au solicitat scoaterea īn afara legii a PDL. Romānii ştiu bine: „Corb la corb nu-şi scoate ochii!”.
b) Amestecul īn treburile interne ale Romāniei şi influenţarea grosolană a referendumului naţional din 29 iulie a.c. făcute de Guvernul Ungariei, prin premierul Viktor Orban, care i-a īndemnat pe cetăţenii romāni de etnie ungară să nu participe la vot. Premierul Ungariei s-a aflat, īn ultima săptămīnă a campaniei pentru referendumul din 29 iulie a.c., la Universitatea de vară de la Tuşnad, unde i-a asigurat pe cetăţenii romāni de etnie ungară că Ungaria sprijină toate acţiunile vizīnd autonomia teritorială şi dezmembrarea Romāniei, iar la referendum le-a cerut ungurilor să-l boicoteze prin neparticiparea la vot. După referendum, s-a constatat că ungurii din Ardeal şi din Bucureşti nu s-au prezentat la vot. Ei au fost asiguraţi de conducătorii Guvernului Ungariei că, dacă contribuie la blocarea demiterii lui Traian Băsescu, vor obţine autonomia teritorială a mai multor judeţe din Romānia. Cu toate că declaraţiile antiromāneşti ale premierului Ungariei au fost publice, nu a existat nici o reacţie fermă din partea actualilor şi foştilor conducători ai Romāniei. Au făcut pe surdo-muţii: preşedintele interimar Crin Antonescu, preşedintele suspendat Traian Băsescu, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Biroul Electoral Central, liderii PDL şi UNPR, foştii preşedinţi ai Romāniei, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. O reacţie palidă a avut premierul Victor Ponta, care a spus că este „foarte revoltat”. Īn acea situaţie de la Tuşnad, Guvernul Romāniei trebuia convocat īn şedinţă extraordinară şi să hotărască īnchiderea Universităţii ungureşti de la Tuşnad, să-l declare persona non-grata pe premierul Ungariei, Viktor Orban, şi să-i īnştiinţeze pe conducătorii Uniunii Europene despre cele īntīmplate. Viaţa a confirmat, din nou, cīrdăşia dintre foştii şi actualii conducători ai Romāniei şi ai partidelor politice parlamentare cu UDMR şi conducătorii Ungariei. De mai bine de 21 de ani, Partidul Romānia Mare este singurul care a acţionat cu fermitate īmpotriva acţiunilor antiromāneşti ale Ungariei şi UDMR, solicitīnd inclusiv īnchiderea Universităţii de vară de la Tuşnad, unde au participat de multe ori preşedinţii Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Curtea Constituţională a Romāniei a rămas să hotărască, īn 12 septembrie a.c., īn privinţa referendumului naţional din 29 iulie a.c. De facto, peste 7,4 milioane de romāni, prin vot, l-au demis pe preşedintele suspendat Traian Băsescu. De jure se va ajunge la aceeaşi soluţie. Pentru tot balamucul produs cu ocazia referendumului naţional din 29 iulie a.c., amplificat de cifra falsă a numărului alegătorilor cu drept de vot, este necesar să fie traşi la răspundere şi pedepsiţi toţi cei vinovaţi, inclusiv preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta. Īn cazul īn care Curtea Constituţională decide anularea referendumului din 29 iulie a.c. şi organizarea unui nou referendum, se impune ca toate cheltuielile ocazionate de referendumul precedent să fie imputate persoanelor vinovate.
Aşadar, a fost prelungită, cu circa o lună, de către Curtea Constituţională, agonia preşedintelui suspendat Traian Băsescu. A fost amīnată cu cel mult o lună adoptarea unei decizii de către Curtea Constituţională. Sīnt şanse ca serialul „Balamucul” să devină şi mai interesant īn cursul lunii august a.c. Vaporul lui Traian Băsescu s-a scufundat! Ca urmare a referendumului naţional din 29 iulie a.c., PDL şi USL se prăbuşesc īmpreună. USL a demonstrat, īmpreună cu Guvernul Ponta, că nu a fost īn stare nici măcar să stabilească numărul real al cetăţenilor cu drept de vot din Romānia. După ce ministrul Ioan Rus a declarat că „referendumul a fost bine organizat“, USL şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat Curţii Constituţionale să constate că Guvernul Ponta a comunicat o cifră falsă referitoare la numărul alegătorilor vii din Romānia. Īn mod normal, īn actuala situaţie, Guvernul Ponta trebuia să ceară un răgaz Curţii Constituţionale pīnă cīnd elimină morţii şi persoanele fictive din listele electorale folosite la fraudarea alegerilor de către Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta se īncăpăţīnează să nu prezinte scuze Poporului Romān pentru tot balamucul şi harababura din timpul şi de după referendumul naţional din 29 iulie a.c.
Marcaje