Papornița Moșului
Pagina 2 din 2 PrimulPrimul 12
Rezultate 11 la 20 din 20

Subiect: Dr.Gheorghe Funar - UN BUN ROMAN

  1. #11
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/08...si-unde-crapa/

    Unde dai și unde crapă!
    Publicat īn 6 august 2012 Gheorghe Funar

    Așadar, serialul „Balamucul“ continuă, iar o consecinţă bună a referendumului naţional din 29 iulie a.c. o constituie faptul că romānii au aflat una dintre modalităţile importante de fraudare a alegerilor post-decembriste de către cei care s-au aflat sau se află la Putere.

    Astfel, īn ziua de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Conform Biroului Electoral Central (BEC), la acest referendum naţional au participat 8.459.053 de alegători, din care au votat DA, pentru demitere, un număr de 7.403.836 alegători şi NU, adică īmpotriva demiterii, doar 943.375 dintre alegători, iar 111.842 au fost voturi nule. Dacă aceste rezultate sīnt raportate la numărul de persoane care s-au prezentat la referendum, īnseamnă că 87,52 la sută dintre alegători au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, 11,15 la sută au votat īmpotriva demiterii lui şi 1,32 la sută şi-au anulat votul.

    Īn urma acestor rezultate comunicate de BEC, īn ziua de 1 august a.c., rezultă că de facto preşedintele suspendat Traian Băsescu a fost demis din funcţia de preşedinte al Romāniei. De jure, īncă nu se ştie! Urmează ca, printr-o decizie a Curţii Constituţionale a Romāniei – care este amīnată, īn mod surprinzător, pīnă pe 12 septembrie a.c. să se stabilească efectul votului la referendumul naţional, iar īn cazul īn care Curtea nu validează referendumul sau rezultatul acestuia, se va ajunge īn Parlament, care va hotărī soarta preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Īn urma votului exprimat de 8.459.053 de cetăţeni la referendumul naţional din 29 iulie a.c., s-a ajuns la un nou balamuc īn politica romānească şi rezultatul lui este incert. De ce? Pentru că Guvernul Ponta şi-a dat cu stīngul īn dreptul şi a deschis Cutia Pandorei īn legătură cu cifra de 18,3 milioane de alegători īnscrişi pe liste (vii şi morţi), cifră care este mai mare decīt īn realitate cu mai mult de 2 milioane de cetăţeni, care au plecat īn lumea de apoi sau care nu există īn această viaţă, avīnd date de identitate fictive. Fiind īn Anul Caragiale, īn mod incredibil, dar adevărat, Guvernul Ponta s-a ţinut de poante la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Preluīnd evidenţele de la Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc şi Ungureanu, a comunicat la BEC un număr mai mare al alegătorilor īnscrişi pe liste decīt numărul total al locuitorilor din Bucureşti şi din foarte multe localităţi din numeroase judeţe. Guvernul Ponta nu a aflat că īn Capitala Romāniei şi īn judeţele ţării, pe līngă adulţi, există 3,5%-4% minori din totalul populaţiei. Această aberaţie şi absurditate a Guvernului Ponta, īnsuşită şi de preşedintele interimar, Crin Antonescu, nu este īntīmplătoare. Stratagema cu acele 2-3 milioane de cetăţeni fictivi īnscrişi pe listele electorale a fost folosită de guvernele post-decembriste şi de partidele politice care s-au aflat, prin alternanţă, la Putere, īmpreună cu UDMR, cu scopul de a frauda alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale. Folosindu-se de cele peste 2 milioane de persoane fictive de pe listele electorale permanente şi de voturile aferente acestora, īn mare secret, PDL şi USL (PSD, PNL, PC), īmpreună cu UDMR, au fraudat alegerile şi au eliminat Partidul Romānia Mare din Parlament, din toate Consiliile Judeţene şi din Consiliile Locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ.

    Pīnă la anunţul făcut de către Curtea Constituţională, se conturau 3 variante posibile de soluţionare, la masa verde, a referendumului naţional din 29 iulie a.c., respectiv: 1) Să fie validat rezultatul referendumului şi să fie demis de jure preşedintele suspendat Traian Băsescu; 2) Să nu fie validat referendumul naţional de către Curtea Constituţională, datorită neparticipării la vot a morţilor īnscrişi pe liste, īn această situaţie trebuind să fie convocat Parlamentul īn sesiune extraordinară, care să hotărască asupra căii de urmat; 3) Să fie anulat referendumul naţional, datorită boicotării lui de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de către PDL, UDMR şi Guvernul Ungariei, dar mai ales din cauza interzicerii dreptului de a vota pentru un număr mare de cetăţeni, cărora le-au fost reţinute ilegal actele de identitate de către primari şi patroni de firme.

    Īn seara zilei de 27 iulie a.c., preşedintele suspendat, Traian Băsescu, īntr-o Conferinţă de Presă, le-a cerut primarilor şi liderilor locali ai PDL să restituie cărţile de identitate pe care le-au reţinut de la cetăţeni, pentru a nu putea vota la referendum, şi, de asemenea, să distrugă şi să dea foc listelor cu cetăţenii pe care i-au determinat să nu meargă la vot īn 29 iulie a.c. Cei care au săvīrşit infracţiuni cu ocazia referendumului naţional au fost somaţi public de preşedintele suspendat să distrugă probele. La aceste cazuri se adaugă neparticiparea la vot a multor alegători, care au fost ameninţaţi de către primarii PDL că īşi vor pierde ajutoarele sociale, pensia minimă etc. La boicotarea referendumului naţional, inclusiv de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, este posibil ca, īn decizia Curţii Constituţionale, să se ţină seama şi de neasigurarea buletinelor de vot şi a secţiilor de votare necesare pentru cetăţenii romāni aflaţi īn străinătate. Se ştie că, pentru circa 4 milioane de alegători romāni, alungaţi din Ţara-Mamă de Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, au fost organizate doar 301 secţii de votare, unde au fost trimise numai 500.000 de buletine de vot. Practic, nu au fost asigurate circa 3,5 milioane buletine de vot pentru alegătorii romāni din străinătate! Buletinele de vot respective au fost tipărite, dar au rămas īn Romānia. De ce? Ce s-a făcut cu ele? Cine le-a īntrebuinţat şi cum? La aceste motive de anulare a referendumului naţional din 29 iulie a.c. se adaugă cel esenţial, respectiv cifra falsă de 18,3 milioane de alegători vii īnscrişi pe listele electorale permanente. Se ştie că la această cifră, majorată fictiv, anunţată īn mare grabă de ministrul Ioan Rus şi comunicată de Guvernul Ponta la BEC, se raportează numărul real al alegătorilor care au votat.

    S-a ajuns la acest nou balamuc din politica romānească, acum, pe tema referendumului naţional privind demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, datorită unei situaţii incredibile, dar adevărate: autorităţile Statului Romān nu ştiu care este numărul real al alegătorilor, nici din ţară şi nici din străinătate. Īn mod normal, īnainte de declanşarea referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul Ponta trebuia să stabilească, printr-o hotărīre, care este numărul cetăţenilor romāni cu drept de vot. Cifra respectivă trebuia comunicată şi Parlamentului, cu ocazia votării modificărilor şi completărilor la Legea referendumului. Guvernul Ponta nu a īndeplinit aceste cerinţe elementare şi obligatorii.

    Acum, după referendum, sīnt vehiculate, oficial şi neoficial, mai multe variante referitoare la numărul alegătorilor romāni pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c., şi anume:

    1) 18.308.612 alegători īnscrişi pe listele electorale, susţine ministrul Ioan Rus, al Administraţiei şi Internelor (MAI), este cifra viilor şi morţilor cu drept de vot. Īn listele electorale comunicate de MAI există un număr uriaş de persoane decedate, precum şi altele, care īncă nu s-au născut. Ministrul Ioan Rus, partener de afaceri cu Paszkany Arpad Zoltan, unul dintre principalii sponsori ai lui Traian Băsescu şi al PDL, s-a grăbit să dea publicităţii şi să susţină, fără să verifice, că īn Romānia sīnt 18.308.612 cetăţeni cu drept de vot la referendumul din 29 iulie a.c. Această cifră, de circa 18,3 milioane de alegători, este mai mare decīt aceea de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004, cu toate că populaţia Romāniei a scăzut de atunci cu peste 3 milioane de oameni. Este incredibil, dar adevărat: Guvernul Romāniei nu ştie care este populaţia reală a ţării noastre! Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) nu are situaţia exactă a cetăţenilor romāni cu drept de vot, la nivel naţional şi pe localităţi, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu cunoaşte care este numărul real al cetăţenilor romāni plecaţi īn străinătate şi īn ce ţări se află. Ca urmare, numărul de 18,3 milioane de alegători, comunicat de Guvernul Ponta la Biroul Electoral Central, este mai mare cu peste două milioane de cetăţeni faţă de realitate. De reţinut că Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta au menţinut cifra falsă, de peste 18 milioane de alegători, pentru a putea jongla cu cīteva milioane de voturi şi a frauda alegerile. Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a recunoscut la televiziune, īn campania pentru referendum, că la alegeri puteau fi „mutate“ de la un partid la altul, sau de la un candidat prezidenţial la altul circa 2 milioane de voturi, cu ajutorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

    2) Cifra de 16.527.971 de alegători este susţinută de USL, pe baza calculelor făcute după ce, la solicitarea PSD, īn 27 iulie a.c., Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat că, după recensămīntul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, s-a stabilit că populaţia totală a Romāniei a fost de 20.254.866 de locuitori, din care 18,4% sīnt minori, adică 3.726.895 de persoane. De reţinut că USL afla aceste cifre oficiale de la INS tīrziu, īn ultima zi a campaniei pentru referendum, dar nu le-a mediatizat şi nu le-a comunicat imediat la BEC şi la Curtea Constituţională. De ce le-a ascuns pīnă după referendumul din 29 iulie a.c.? Probabil pentru a „conserva“ cifra falsă de 18,3 milioane de alegători, cu care să se poată frauda apropiatele alegeri parlamentare din 2012 şi posibilele alegeri prezidenţiale anticipate din acest an.

    3) 17.000.000 de alegători, a precizat īn scris, īn anul 2003, Curtea Constituţională. De atunci, populaţia Romāniei a scăzut dramatic, ca urmare a Holocaustului īmpotriva romānilor. Acum, īn Anul Caragiale, Curtea Constituţională putea să uite de această cifră şi să raporteze numărul votanţilor la referendumul din 29 iulie la viii şi morţii comunicaţi de ministrul Ioan Rus ca fiind īnscrişi pe listele electorale. Ce vină au cei aproape 8,5 milioane de alegători care s-au prezentat la referendum şi de ce numărul lor să fie raportat la numărul celor īnscrişi īn listele false, la care face trimitere ministrul Ioan Rus?

    4) 16.600.000 de alegători rezultă din sistemul informatic al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, care a fost inaugurat de preşedintele Băsescu.

    5) Cifra de 17.000.000 de alegători este susţinută de către specialiştii īn demografie din Romānia.

    6) 16.100.000 de alegători au existat īn Romānia īn 2010. Aşa a susţinut public preşedintele Traian Băsescu, spre sfīrşitul anului respectiv. Dīnsul a declarat că populaţia Romāniei īn acel an a fost de 19,8 milioane de locuitori. Scăzīnd cele 3.700.000 de minori, rezultă că cifra pe care o cunoştea şi o ştie preşedintele suspendat, Traian Băsescu, pentru alegătorii cu drept de vot este de circa 16,1 milioane. Cu toate că această cifră este cea mai apropiată de realitatea faptică, Traian Băsesu şi liderii PDL nu au spus adevărul Poporului Romān şi au acceptat şi vehiculat cifra falsă de 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot la referendumul naţional din 29 iulie a.c. Deci, cu peste 2 milioane de persoane fictive!

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) recunoaşte abia acum, după referendum, că listele electorale sīnt greşite. Obligaţia legală cu privire la stabilirea numărului real al alegătorilor din Romānia revine Guvernului, Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central. Īnainte de referendumul din 29 iulie a.c., acestea nu au fost preocupate şi nu au stabilit numărul real al alegătorilor, iar după referendum au serioase īndoieli şi au realizat că şi-au bătut joc de Poporul Romān, mai ales de cei care s-au prezentat la vot. Singurii neafectaţi sīnt decedaţii de pe listele electorale neactualizate.

    Acum, după referendum, preşedintele suspendat Băsescu şi liderii PDL cer Curţii Constituţionale ca, īmpotriva voinţei exprimate de 87,52 la sută dintre alegătorii care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, să invalideze acest referendum şi să raporteze pe cei 8.459.053 de participanţi la vot la cifra falsă de 18.304.000 de alegători, şi nu la cea reală, care este mai mică cu peste 2 milioane, respectiv de circa 16.100.000 de alegători, cifră cunoscută de către Traian Băsescu şi conducătorii PDL. Suspendatul preşedinte vrea să se īntoarcă la Palatul Cotroceni, sfidīnd votul pentru demiterea sa din funcţie, dat de 7.403.836 de cetăţeni, cifră mai mare cu 2 milioane decīt cei care l-au votat la alegerile prezidenţiale din anul 2009. Liderii PDL şi preşedintele suspendat īşi argumentează pretenţia de invalidare a referendumului pe faptul că aceia care nu s-au dus la vot, inclusiv morţii din listele electorale, au spus NU demiterii. Fiind īn Anul Caragiale, după o asemenea „logică“ portocalie, rezultă că, adunīnd la cei care s-au prezentat la vot pe cei care au spus īn gīnd NU demiterii, se ajunge la o participare de cel puţin 100 la sută la referendumul din 29 iulie a.c. şi, pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională īl validează fără probleme.

    Logic şi legal, Curtea Constituţională nu trebuie să valideze referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi datorită următoarelor motive temeinice:

    a) Boicotarea referendumului naţional de către preşedintele suspendat Băsescu şi de către PDL care au cerut alegătorilor să nu se prezinte la vot. Fapta este extrem de gravă şi incredibilă īn Uniunea Europeană. PDL a īncălcat Legea partidelor politice, Legea nr.14/2003, art.2, care obligă partidele să stimuleze participarea cetăţenilor la scrutinuri. Cu toate acestea, nici spre finalul campaniei pentru referendum şi nici după referendum, liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, nu s-au adresat cu plīngeri la Tribunalul Bucureşti şi nu au solicitat scoaterea īn afara legii a PDL. Romānii ştiu bine: „Corb la corb nu-şi scoate ochii!”.

    b) Amestecul īn treburile interne ale Romāniei şi influenţarea grosolană a referendumului naţional din 29 iulie a.c. făcute de Guvernul Ungariei, prin premierul Viktor Orban, care i-a īndemnat pe cetăţenii romāni de etnie ungară să nu participe la vot. Premierul Ungariei s-a aflat, īn ultima săptămīnă a campaniei pentru referendumul din 29 iulie a.c., la Universitatea de vară de la Tuşnad, unde i-a asigurat pe cetăţenii romāni de etnie ungară că Ungaria sprijină toate acţiunile vizīnd autonomia teritorială şi dezmembrarea Romāniei, iar la referendum le-a cerut ungurilor să-l boicoteze prin neparticiparea la vot. După referendum, s-a constatat că ungurii din Ardeal şi din Bucureşti nu s-au prezentat la vot. Ei au fost asiguraţi de conducătorii Guvernului Ungariei că, dacă contribuie la blocarea demiterii lui Traian Băsescu, vor obţine autonomia teritorială a mai multor judeţe din Romānia. Cu toate că declaraţiile antiromāneşti ale premierului Ungariei au fost publice, nu a existat nici o reacţie fermă din partea actualilor şi foştilor conducători ai Romāniei. Au făcut pe surdo-muţii: preşedintele interimar Crin Antonescu, preşedintele suspendat Traian Băsescu, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Biroul Electoral Central, liderii PDL şi UNPR, foştii preşedinţi ai Romāniei, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. O reacţie palidă a avut premierul Victor Ponta, care a spus că este „foarte revoltat”. Īn acea situaţie de la Tuşnad, Guvernul Romāniei trebuia convocat īn şedinţă extraordinară şi să hotărască īnchiderea Universităţii ungureşti de la Tuşnad, să-l declare persona non-grata pe premierul Ungariei, Viktor Orban, şi să-i īnştiinţeze pe conducătorii Uniunii Europene despre cele īntīmplate. Viaţa a confirmat, din nou, cīrdăşia dintre foştii şi actualii conducători ai Romāniei şi ai partidelor politice parlamentare cu UDMR şi conducătorii Ungariei. De mai bine de 21 de ani, Partidul Romānia Mare este singurul care a acţionat cu fermitate īmpotriva acţiunilor antiromāneşti ale Ungariei şi UDMR, solicitīnd inclusiv īnchiderea Universităţii de vară de la Tuşnad, unde au participat de multe ori preşedinţii Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Curtea Constituţională a Romāniei a rămas să hotărască, īn 12 septembrie a.c., īn privinţa referendumului naţional din 29 iulie a.c. De facto, peste 7,4 milioane de romāni, prin vot, l-au demis pe preşedintele suspendat Traian Băsescu. De jure se va ajunge la aceeaşi soluţie. Pentru tot balamucul produs cu ocazia referendumului naţional din 29 iulie a.c., amplificat de cifra falsă a numărului alegătorilor cu drept de vot, este necesar să fie traşi la răspundere şi pedepsiţi toţi cei vinovaţi, inclusiv preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta. Īn cazul īn care Curtea Constituţională decide anularea referendumului din 29 iulie a.c. şi organizarea unui nou referendum, se impune ca toate cheltuielile ocazionate de referendumul precedent să fie imputate persoanelor vinovate.

    Aşadar, a fost prelungită, cu circa o lună, de către Curtea Constituţională, agonia preşedintelui suspendat Traian Băsescu. A fost amīnată cu cel mult o lună adoptarea unei decizii de către Curtea Constituţională. Sīnt şanse ca serialul „Balamucul” să devină şi mai interesant īn cursul lunii august a.c. Vaporul lui Traian Băsescu s-a scufundat! Ca urmare a referendumului naţional din 29 iulie a.c., PDL şi USL se prăbuşesc īmpreună. USL a demonstrat, īmpreună cu Guvernul Ponta, că nu a fost īn stare nici măcar să stabilească numărul real al cetăţenilor cu drept de vot din Romānia. După ce ministrul Ioan Rus a declarat că „referendumul a fost bine organizat“, USL şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat Curţii Constituţionale să constate că Guvernul Ponta a comunicat o cifră falsă referitoare la numărul alegătorilor vii din Romānia. Īn mod normal, īn actuala situaţie, Guvernul Ponta trebuia să ceară un răgaz Curţii Constituţionale pīnă cīnd elimină morţii şi persoanele fictive din listele electorale folosite la fraudarea alegerilor de către Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta se īncăpăţīnează să nu prezinte scuze Poporului Romān pentru tot balamucul şi harababura din timpul şi de după referendumul naţional din 29 iulie a.c.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #12
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    S-A PRELUNGIT SUSPENDAREA. PĀNĂ CĀND ?


    Este vorba despre prelungirea de către Curtea Constituţională a suspendării preşedintelui suspendat al Romāniei, alogenul Traian Băsescu. După referendumul naţional din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Curtea Constituţională a Romāniei (C.C.R.) a deliberat două zile şi īn 2 august a.c. a decis să amāne pronunţarea pānă pe 12 septembrie a.c.. Apoi, aflānd cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale că legea ei de funcţionare (Legea nr.47/1992) nu permite amānarea luării unei decizii cu mai mult de 30 de zile au hotărāt să modifice termenul pentru 31 august a.c.. Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art.46, alin.1, „Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.” Īn cazul referendumului naţional din 29 iulie a.c. Curtea Consituţională, īn opinia mea, nu a avut un rol activ īn ceea ce priveşte respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, respectiv:1)Nu a solicitat instituţiilor abilitate să respecte prevederile legale şi să elimine din listele electorale permanente persoanele decedate şi pe cetăţenii romāni care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa īn străinătate. 2)Nu le-a cerut preşedintelui suspendat Băsescu şi P.D.L. să īnceteze acţiunile de boicotare a referendumului naţional.3)Nu s-a adresat Parchetului şi nu a solicitat să se efectueze cercetări penale īmpotriva primarilor P.D.L. şi a altor persoane care au acţionat pentru a opri participarea multor cetăţeni la referendumul naţional, prin reţinerea cărţilor de identitate şi prin diverse ameninţări.4)Nu a cerut Guvernului Ponta să acţioneze rapid şi ferm īmpotriva premierului Ungariei Victor Orban care a venit īn Romānia şi, īnaintea votului din 29 iulie a.c., le-a cerut cetăţenilor romāni de etnie ungară să nu participe la referendum şi să-l susţină pe preşedintele suspendat Traian Băsescu pentru a avea garanţia că vor obţine autonomie teritorială īn Ardeal şi că vor continua retrocedările pentru unguri pe baza unor acte false. Pānă la 31 august a.c., C.C.R. a obligat Guvernul Ponta ca să actualizeze listele electorale permanente, adică să elimine din listele folosite la referendumul din 29 iulie a.c. persoanele decedate şi cele care au plecat din Romānia şi au domiciliul sau reşedinţa īn alte ţări. După publicarea hotărārii C.C.R. din 2 august a.c. īn Monitorul Oficial al Romāniei, Guvernul Ponta a trecut la fapte şi a stabilit acţiunile ce trebuie īntreprinse pentru a respecta cerinţele Curţii Constituţionale. După episoadele din ultimii 8 ani din serialul „Tele-Justiţia” a īnceput, īn paralel, noul serial „Tele-Referendumul” īn care principalii actori politici sunt preşedintele suspendat de Parlament şi demis de 87,52% dintre alegători la 29 iulie a.c., precum şi preşedintele interimar Crin Antonescu īmpreună cu premierul Victor Ponta. Zilnic, seară de seară, cei trei sunt susţinuţi la dezbaterile televizate de miniştrii din Cabinetul Ponta şi de lideri ai U.S.L. şi P.D.L.. Liderii U.N.P.R. şi U.D.M.R. sunt īn vacanţă. Din serialul „Tele-Referendumul” nu lipseşte Curtea Constituţională. Īnainte de a pleca īn vacanţă sau īn timpul concediului de odihnă, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zăgrean, numit de preşedintele Băsescu la C.C.R., s-a plāns la tot felul de comitete şi comiţii din străinătate, inclusiv la Comisia de la Veneţia, că se fac presiuni asupra Curţii, fără să-i nominalizeze pe autorii lor. „Presarii” sunt nevăzuţi şi necunoscuţi, din neamul celor care l-au făcut invizibil pe teroristul nr.1 din Romānia, Omar Hayssam, īn timpul Regimului Băsescu. Destinatarii scrisorilor domnului Zăgrean sunt şi ei īn vacanţă. O parte dintre judecătorii Curţii Constituţionale au plecat şi ei īn concediu de odihnă. Fiind īn anul Caragiale, cineva de la Curtea Constituţională, nu se ştie cine, persoană anonimă dar importantă, a trimis la Monitorul Oficial īn ziua de 6 august a.c. o notă sau o erată prin care se modifică şi se schimbă radical decizia C.C.R. din 2 august a.c., luată īn unanimitate. Prin erata ilegală, neadoptată īn Plenul C.C.R., se face cunoscut că Guvernul Ponta nu trebuie să actualizeze listele electorale permanente pānă la 31 august a.c. ci să trimită la Curtea Constituţională listele cu vii, morţii şi cetăţenii plecaţi din ţară la referendumul din 29 iulie a.c.. Unii dintre judecătorii Curţii Constituţionale, aflaţi īn concediu de odihnă, au citit īn presă despre erata C.C.R. luată īn lipsa lor. Cineva, o persoană fizică, a sesizat Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie īn legătură cu ilegalităţile săvārşite pe tema eratei şi procurorii au īnceput cercetarea penală. După erata de la C.C.R., publicată īn Monitorul Oficial, o prioritate mondială īn materie de fapte penale, Guvernul Ponta s-a conformat şi s-a remaniat cu şase noi miniştri. Mini-recensămāntul a fost oprit de Guvernul Ponta. De ce au blocat C.C.R., Guvernul Ponta şi preşedintele suspendat Traian Băsescu actualizarea listelor electorale permanente ? Din cel puţin patru motive: 1.Să poată fi folosite cele peste două milioanae de „voturi de rezervă” pentru fraudarea alegerilor parlamentare şi a celor prezidenţiale anticipate din 2 decembrie a.c., după metodele secrete practicate de F.S.N., C.D.R., P.D.S.R., P.D.L. şi U.S.L. la alegerile din ultimii 22 de ani. 2.Să nu fie depistaţi şi eliminaţi din listele electorale permanente cei 1-1,5 milioane de evrei de pe mapamond care au primit cetăţenie romānă (după decembrie 1989), care şi-au păstrat domiciliu īn străinătate şi care sunt pregătiţi să participe la realizarea proiectului „Israel īn Romānia”, care face parte din Holocaustul īmpotriva romānilor. Creşterea inexplicabilă, īn serialul „Tele-Referendumul”, a numărului de alegători din listele electorale permanente, īn ultimii 8 ani, se datorează migraţiei dirijate a evreilor īn Romānia, sprijinită de preşedintele alogen Traian Băsescu. Īn o parte a presei se vorbeşte despre tatăl natural Braunovici al fraţilor Traian şi Mircea, care şi-a abandonat, după divorţ, soţia şi cei doi copii minori şi a plecat īn Israel, cu voie de la Regimul Ceauşescu. Tatăl adoptiv al celor doi minori, Dumitru Băsescu, a fost ofiţer al Armatei Romāne. Preşedintele suspendat, alogenul Traian Băsescu ar trebui să ţină seama de recenta afirmaţie a deputatului Aurel Vainer, liderul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romānia: „Evreii au memoria trecutului !” Īn cartea apărută recent, a lui Marius Oprea, intitulată „Adevărata faţă a lui Traian Băsescu”, autorul a uitat deliberat să scrie despre originea lui evreiască. Īn campaniile electorale la care a participat şi nici acum cānd are vreme, fiind suspendat, niciodată Traian Băsescu (Braunovici) nu a spus adevărul despre părinţii săi naturali, dar nici nu a candidat la funcţia de preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romānia, aşa cum a făcut-o deschis domnul Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. Nepotul fostului comunist – capitalist, evreul Silviu Brucan, acum europarlamentarul Adrian Severin a īncercat să-i păcălească pe romāni susţinānd că Traian Băsescu este tătar. Nu le-a explicat cum din doi părinţi evrei se naşte un copil tătar ! Pānă mai durează suspendarea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, realizatorii şi actorii politici care apar īn serialul „Tele-Referendumul” au ocazia să abordeze acest subiect interesant şi vor afla de ce Traian Băsescu nu iubeşte Poporul Romān şi de ce a anunţat măsuri şi acţiuni inumane īmpotriva romānilor. 3.Să nu fie tulburată liniştea decedaţilor aflaţi pe aceste liste permanente. 4.Să nu fie cunoscută cifra reală a romānilor de pretutindeni, a cetăţenilor romāni alungaţi din Ţara-mamă de Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Īntr-o seară, īnainte de 6 august a.c., īn serialul „Tele-Referendumul”, preşedintele suspendat Băsescu a cerut Parchetului să-i cerceteze penal pe cei implicaţi īn stabilirea cifrei de 18,3 milioane alegători pe listele electorale permanente, precum şi pe cei care nu susţin şi vor să modifice această cifră care nu corespunde realităţii. Văzānd acel episod la televizor, a doua zi, procurorii de la Parchetul de pe lāngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au autosesizat, i-au citat şi audiat pe şefii de la Direcţia pentru Evidenţa Populaţiei (din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor ), pe şefa Autorităţii Electorale Permanente şi pe directorul Institutului Naţional de Statistică. Pe membrii Biroului Electoral Central nu au curajul să-i citeze, nici pe preşedintele suspendat Traian Băsescu. Acesta din urmă, īn baza art.80, alin.2 din Constituţia Romāniei trebuia să vegheze „la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Preşedintele Romāniei, īnaintea alegerilor şi a referendumului naţional, ştiind că numărul real al alegătorilor īnscrişi pe listele electorale permanente este īn jurul cifrei de 16 milioane, avea obligaţia constituţională ca să ceară: Guvernelor Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta; Autorităţii Electorale Permanente; Institutului Naţional de Statistică; Biroului Electoral Central şi Curţii Constituţionale să acţioneze īmpreună pentru stabilirea cifrelor corecte ale cetăţenilor īnscrişi pe listele electorale permanente. De ce nu a făcut-o ? Nu-l īntreabă nimeni ! Nici măcar īn luna august a.c. . Acum, preşedintele suspendat Traian Băsescu se plictiseşte şi de aceea a cerut public Curţii Constituţionale să se īntrunească mai repede de 31 august şi să decidă īn privinţa referendumului din 29 iulie a.c.. Suntem īn anul Caragiale şi preşedintele suspendat Băsescu a gāndit cu voce tare şi s-a īntrebat īngrijorat : „Oare rezistă Romānia pānă la 31 august 2012 ?” Īn serialul „Tele-Referendumul” este reluată celebra strigare a manifestanţilor anti-Băsescu : „Ieşi afară javră ordinară !”, la care postul de televiziune Antena 3 a adăugat :”Marş afară !”. Preşedintele suspendat Traian Băsescu suportă umilinţele şi zice că nu poate demisiona pentru că e suspendat, dar īn anul 2007 cānd a fost suspendat īn Parlament de 322 senatori şi deputaţi a promis că īn 5 minute demisionează. Acum, a uitat să precizeze de ce īn anul 2007 a putut să demisioneze ca preşedinte suspendat, iar īn anul 2012 nu mai poate să-şi scrie demisia. Fiind generos, premierul Victor Ponta are şansa să-l „ajute” pe preşedintele suspendat Băsescu şi să-i sugereze să nu mai stea īnchis īn vila de campanie (pentru că aceasta s-a terminat īn 27 iulie a.c.) şi să: 1) facă vizite de lucru, celebrele foste şi aranjate băi de mulţime, īn : localităţile unde au fost privatizate şi apoi lichidate societăţile comerciale īn mandatele sale; satele, comunele, oraşele şi municipiile unde s-au īnchis cele 3.000 de şcoli numai romāneşti şi cele aproape 100 de spitale; porturile de la Marea Neagră şi de la Dunăre pentru a vedea flota Romāniei. 2) aibă dialoguri, īn pieţe publice, cu: şomerii şi disponibilizaţii; sutele de mii de tineri care au absolvit liceele şi facultăţile, dar nu au locuri de muncă şi au apelat la ajutorul de şomaj; cu milioanele de săraci şi foarte săraci care au rămas fără locuri de muncă. 3) meargă, ca spectator, la meciul de fotbal dintre Dinamo Bucureşti şi FC Barcelona. Īntre timp, delegaţia = Misiunea F.M.I.; Băncii Mondiale şi Comisiei Europene nu şi-a mai amānat vizita īn Romānia pānă după adoptarea deciziei Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie a.c.. Noii actori politici din Guvernul Ponta sunt la fel de supuşi faţă de komisarii străini, primesc şi execută toate ordinele primite. Īn ziua sosirii Misiunii străine la Bucureşti, Guvernul Ponta şi Banca Naţională a Romāniei (B.N.R.) au plătit o rată a dobānzii pe acest an, de aproape 700 milioane euro, la creditul 20 miliarde euro luat de Regimul Băsescu-Isărescu-Boc. Īn urma tăierii salariilor şi pensiilor, dictată la 6 mai 2010 de preşedintele Băsescu, s-au strāns la Bugetul de Stat circa 500 milioane euro pentru a plăti dobānzile la băncile străine. Īn loc ca banii Poporului Romān să fie investiţi īn Romānia şi să se creeze locuri de muncă, īn special pentru tineri, Regimul alogenilor Băsescu şi Isărescu a preferat să plătească dobānzi la creditele care nu se ştie ce destinaţie au primit. Nici preşedintele interimar Crin Antonescu şi nici premierul Victor Ponta nu i-au rugat pe komisarii de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană ca să le dea voie să modifice şi să mărească redevenţele pentru bogăţiile naturale ale Poporului Romān, iar ţiţeiul să nu mai fie vāndut cu doar 3 dolari/baril şi gazele naturale cu numai 5 dolari/1000 m3. Premierul Ponta i-a făcut o vizită eternului guvernator al Băncii Naţionale, Mugurel Constantin Isărescu, avansat de către fostul ministru Gabriel Oprea la gradul de colonel īn rezervă al Armatei Romāne. Puţin probabil să-l fi īntrebat: 1)De ce menţine dobānda de referinţă a B.N.R. de 5,25%, care este cea mai mare din Uniunea Europeană, īn timp ce Banca Central Europeană a coborāt la 0,75% dobānda de referinţă cu scopul de a stimula investiţiile şi a crea noi locuri de muncă ?2)De ce a plasat rezerva valutară a Romāniei īn bănci americane de unde a declarat că a reuşit performanţa să obţină dobāndă zero şi dobānzi negative, īn loc să crediteze economia romānească şi pe cetăţenii romāni la aceleaşi dobānzi?3)Ce planuri are Clubul Bildelberg, din care el face parte, īn privinţa Poporului Romān şi a Romāniei ?4)Dacă a primit un premiu anual pentru 2011 de aproape 400.000 lei sau mai mare, pe lāngă indemnizaţia lunară de peste 100.000 lei ?Ampla remaniere guvernamentală din 6 august a.c. dovedeşte că Guvernul Ponta intuieşte viitoarea decizie a C.C.R. īn privinţa referendumului din 29 iulie a.c. şi se pregăteşte pentru a aplica hotărārea Parlamentului pe această temă. Parlamentul urmează să fie convocat īn sesiune extraordinară. Ca urmare, īn serialul „Tele-Referendumul” este posibil ca Guvernul Ponta să ceară Curţii Constituţionale să devanseze pentru ziua de 23 august anunţarea deciziei asupra referendumului de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu. S-ar putea să fie o zi istorică şi controversată ca şi 23 august 1944 ! Ziua Marii Trădări sau Ziua Victoriei alogenilor din Romānia ? Īncă nu s-a spus, nu s-a scris şi nu se susţine oficial ADEVĂRUL ISTORIC ! Pānă cānd şi de ce este ascuns ADEVĂRUL ? Dr.Gheorghe Funar Secretar general al P.R.M. Preşedintele Filialei P.R.M. ClujCluj-Napoca,9 august 2012
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #13
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    Se va anula referendumul național din 29 iulie 2012?
    Publicat īn 20 august 2012 Gheorghe Funar

    Se ştie că īn ziua de 29 iulie 2012 s-a desfăşurat referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, la care au participat 8.459.053 alegători, din care au votat: pentru demitere 7.403.836 alegători, adică 87,52 la sută; īmpotriva demiterii numai 943.375 alegători, adică 11,15 la sută; voturi nule au fost 111.842, adică 1,32 la sută. Aceste rezultate au fost īnregistrate şi comunicate de Biroul Electoral Central. De asemenea, se ştie că referendumul naţional a fost boicotat de către preşedintele suspendat Traian Băsescu, de Partidul Democrat Liberal (PDL), de premierul Ungariei, Viktor Orban şi de minoritatea ungară din Romānia.

    Pe līngă boicotarea referendumului, numeroşi primari şi alţi mercenari politici ai PDL au blocat exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor, cărora le-au reţinut actele de identitate pīnă după referendum, sau pe care i-au ameninţat cu pierderea locurilor de muncă şi ajutoarelor sociale.

    Aceste infracţiuni au fost mediatizate şi recunoscute public, la televiziune, īn seara zilei de 27 iulie a.c., de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, dar Parchetul şi DNA nu s-au autosesizat (cum le obligă Legea nr. 3/2000) şi nu au trecut la cercetări penale. Dar nici preşedintele interimar, Crin Antonescu, nici premierul Victor Ponta, nici Biroul Electoral Central (BEC), nici Curtea Constituţională a Romāniei (CCR), nici USL (PSD, PNL şi PC) nu s-au adresat Parchetului cu Plīngeri sau denunţuri penale! De ce? Nimeni nu-i īntreabă, dar nici ei nu spun ce i-a reţinut. Prin referendumul naţional din 29 iulie a.c. a fost demis de facto preşedintele Traian Băsescu, dar acesta ignoră şi sfidează voinţa Poporului Romān. Cel demis cu 87,52 la sută, dintre cetăţenii care s-au prezentat la vot refuză să se supună deciziei Poporului Romān şi īncearcă, pe toate căile, interne şi externe, să īmpiedice să fie demis şi de iure. El trece cīteva ore pe zi pe la sediul său de campanie, de unde transmite mesaje publice pe īnţelesul Curţii Constituţionale şi al Parchetului, care a doua zi trec la acţiune, confirmīnd prin fapte că sīnt implicate īn viaţa politică de partea celui suspendat şi īmpotriva Poporului Romān. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 46 şi 47, Curtea „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. Pentru ducerea la īndeplinire a acestor prevederi legale, Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice şi de la Biroul Electoral Central, dar nu le-a cerut nici la īnceputul referendumului, nici īn timpul lui, ci după īncheierea lui. Prevederile legale referitoare la īnscrierea cetăţenilor cu drept de vot īn listele electorale permanente pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. nu au fost respectate de către: Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta; Autoritatea Electorală Permanentă (AEP); Biroul Electoral Central (BEC); Curtea Constituţională a Romāniei şi, ultimul pe listă, preşedintele Traian Băsescu. Dar, Parchetul şi DNA nu-i cercetează penal! Conform prevederilor legale din Romānia (Legea nr. 3/2000, Legea nr. 370/2004, Legea nr. 35/2008) şi legislaţiei europene, īn listele electorale permanente pentru referendumul naţional se īnscriu numai cetăţenii cu drept de vot domiciliaţi īn ţară. Contrar legii, pe listele electorale permanente au fost īnscrise, ilegal, circa 3.000.000 persoane reprezentīnd: cetăţenii romāni cu domiciliul sau reşedinţa īn străinătate (din care 1-1,5 milioane sīnt evrei); morţii din ultimii 22 de ani; persoane care şi-au pierdut drepturile electorale ş.a. Ca urmare, s-a ajuns să se acrediteze ideea că, la referendumul din 29 iulie a.c., pe listele electorale permanente sīnt 18,3 milioane de alegători vii şi morţi. Această cifră falsă nu şi-o asumă nici una din autorităţile Statului Romān şi ea nu este recunoscută oficial de nimeni, dar stă la baza stabilirii cvorumului de participare la referendumul naţional! Existīnd această cifră fictivă, Curtea Constituţională nu are curajul să se pronunţe asupra validităţii referendumului. Īn mod logic şi, mai ales, legal, Curtea Constituţională trebuie să ţină seama de numărul real al cetăţenilor romāni cu domiciliul īn Romānia care aveau dreptul să voteze la referendum şi să ignore listele false acceptate de BEC şi ridicate zilele trecute de Parchet, pentru a afla persoanele īnscrise ilegal pe listele permanente pentru referendumul naţional.

    Curtea Constituţională ştie că cifra de 18,3 milioane de alegători īnscrişi pe listele electorale permanente nu este cea reală. Ca urmare, CCR a adoptat Hotărīrea nr. 3, din 2 august a.c., prin care a amīnat luarea unei decizii pīnă pe 12 septembrie a.c. şi a solicitat Guvernului Ponta şi altor instituţii să actualizeze listele electorale permanente pīnă la 31 august a.c. pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Apoi, aflīnd din presă că, īn Legea nr. 47/1992, la art. 57, se precizează că īn cazul īn care CCR rămīne īn pronunţare, amīnare pronunţării nu poate depăşi, de regulă, 30 de zile, Curtea a schimbat termenul – pentru 31 august a.c. Conform art. 60, alin. 2 din Legea nr. 47/1992, Hotărīrea nr. 3/2012 a fost certificată de preşedintele Curţii Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Cu toate că a certificat Hotărīrea nr. 3/2012 a CCR, preşedintele Augustin Zegrean i-a sunat la telefon numai pe 6 dintre cei 9 membri ai CCR şi zice că a obţinut acordul lor telefonic pentru a face o erată la Hotărīrea nr. 3/2012, prin care să o modifice radical. Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, alin. 1, „Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărīri şi emite avize“. Deci, legal, CCR nu pronuţă erate. Afīnd din presă despre erata publicată şi īn Monitorul Oficial al Romāniei, cei 3 judecători necontactaţi telefonic de preşedintele CCR au cerut convocarea Curţii Constituţionale īn şedinţă, aşa cum prevede Legea nr. 47/1992. Sīntem īn Anul Caragiale. Ca urmare, īn ziua de 14 august a.c., Curtea Constituţională s-a īntrunit īn şedinţă şi a hotărīt, cu majoritate de voturi, următoarele:

    1) Erata publicată īn Monitorul Oficial şi semnată de judecătorul Ştefan Minea este legală. Erata a fost legalizată ulterior dictării ei, la televiziune, de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu.

    2) La cererea expresă a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, s-a stabilit un nou termen pentru pronunţarea deciziei vizīnd confirmarea rezultatelor referendumului naţional pentru ziua de 21 august a.c., īn loc de 31 august a.c. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, nu şi-a asumat responsabilitatea asupra erorii şi eratei, iar din dosar lipsesc stenogramele discuţiilor telefonice dintre preşedintele Zegrean şi ceilalţi 5 judecători. Deocamdată, nici presa nu le-a obţinut, pe surse. Serialul „Tele-Referendumul“ continuă şi nu se va opri nici la 21 august a.c. Guvernul Ponta şi alte instituţii ale Statului Romān caută să se achite acum, pīnă la 21 august a.c., de obligaţia stabilită de CCR privind actualizarea listelor electorale permanente şi eliminarea celor īnscrişi ilegal pe aceste liste. Īn acelaşi timp, preşedintele suspendat, Băsescu, īmpreună cu Parchetul şi DNA, caută să dovedească īntr-o săptămīnă că la referendumul din 29 iulie a.c. s-au īnregistrat cīteva voturi multiple. Ca urmare, īncepīnd din 14 august a.c., procurorii DNA şi de la Parchete s-au deplasat īn multe sate, comune şi oraşe, la casele cetăţenilor şi la primării, unde īi anchetează pe cetăţenii care s-au prezentat la vot. Din alte oraşe şi comune, cetăţenii care au fost īn birourile secţiilor de votare sīnt luaţi cu duba şi duşi īn municipiile reşedinţă de judeţ la DNA, pentru a da declaraţii privind corectitudinea desfăşurării referendumului şi cu cine au votat īn 29 iulie a.c. Deocamdată, nu s-au făcut expertize grafologice. Īntoarcerea la domiciliu se face pe cheltuiala cetăţenilor care au votat. Romānii care au fost la referendumul din 29 iulie a.c. sīnt obligaţi de procurori să jure cu mīna pe Biblie şi să declare īn scris dacă au fost la vot, cum au votat şi dacă īşi recunosc semnătura de pe listele electorale. Cetăţenii nu sīnt citaţi, conform legii, şi nu au dreptul să fie apăraţi de un avocat. O asemenea prigoană politică şi teroare nu au existat īn Romānia nici īn perioada de instaurare a comunismului, după anul 1944! Conform Constituţiei, art. 132, alin. 1, „Procurorii īşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei“. Realitatea din aceste zile din Romānia este cu totul alta. Īn ziua de 15 august a.c., la marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, de Sfīnta Maria Mare, cīnd oficial este zi liberă, nelucrătoare, procurorii DNA şi de la Parchete au continuat cu anchetele la biserici şi la casele cetăţenilor care au votat la referendum. Cetăţenii nu sīnt citaţi, iar procurorii nu au prezentat mandate de la judecător pentru a intra īn locuinţele alegătorilor. Fiind şocaţi de năvălirea procurorilor şi poliţiştilor īn curţile şi casele lor, cetăţenii nu au īndrăznit, pīnă acum, să le ceară să se legitimeze, să prezinte citaţiile şi mandatele de la judecător. Īn aceste zile, cīnd sīnt īncălcate grav drepturile fundamentale ale omului īn Romānia, se constată o lipsă suspectă de reacţie din partea Guvernului Ponta, a Parlamentului, a Avocatului Poporului şi a ONG-urilor, care zic şi se prefac că apără drepturile omului. Abia īn seara zilei de 15 august a.c., preşedintele interimar, Crin Antonescu, a avut o reacţie fermă şi a solicitat explicaţii publice de la procurorul general al Romāniei, de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la ministrul interimar al Justiţiei, Victor Ponta. Dar nu a cerut să īnceteze abuzurile şi prigoana politică a procurorilor, care acţionează fără să fi emis citaţii şi fără a avea mandate de la judecători. Revenind la cele petrecute īnainte, īn timpul şi după referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi ţinīnd cont de prevederile legale, rezultă că există toate motivele şi argumentele pentru ca să fie anulat de Parlament referendumul din 29 iulie a.c. şi să fie organizat, īn maximum două săptămīni, un alt referendum, la care să fie respectate toate prevederile legale. Argumentele pentru anularea referendumului din 29 iulie a.c. sīnt următoarele:

    1) Listele electorale permanente folosite la referendum sīnt falsificate. Ele nu au fost īntocmite cu respectarea prevederilor legale şi cuprind mulţi decedaţi şi milioane de cetăţeni care nu au domiciliul īn Romānia.

    2) Cifra de 18,3 milioane alegători cu drept de vot la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu este falsă. A constatat acest lucru, tīrziu, şi Curtea Constituţională şi a solicitat ca, pīnă īn ziua de 21 august a.c., să fie stabilită şi comunicată de către Guvernul Ponta cifra corectă şi legală. Se ştie că, īn legătură cu cifra falsă de 18,3 milioane de votanţi īnscrişi pe listele electorale, se fac cercetări şi a īnceput urmărirea penală īmpotriva mai multor persoane cu funcţii de mare răspundere din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

    3) Conform Legii nr. 47/1992, art. 11, lit. C, alin. 3, „Deciziile şi hotărīrile Curţii Constituţionale sīnt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Ca urmare, Hotărīrea nr. 3/2012 are putere numai pentru viitorul referendum, mai ales īn privinţa numărului alegătorilor de pe listele electorale permanente. Acum, după referendum, Curtea Constituţională face ceea ce trebuia făcut īnainte de – şi la īnceputul campaniei pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c., Legea nr. 47/1992 nu prevede că, după referendum, Curtea Constituţională stabileşte la masa verde care sīnt listele electorale permanente actualizate şi care este numărul total al alegătorilor de pe aceste liste, urmīnd ca această cifră să fie folosită la stabilirea cvorumului de participare la referendum. Īn ziua de 21 august a.c., este puţin probabil ca aceeaşi Curte Constituţională să confirme rezultatul referendumului din 29 iulie a.c. şi să stabilească un cvorum de participare la vot, deoarece, pe de o parte, este falsă şi ilegală cifra totală a alegătorilor de pe listele electorale folosite atunci, iar pe de altă parte, Parchetul şi DNA au īnceput prigoana politică īmpotriva a peste 8,4 milioane de votanţi la referendum şi nu pot fi terminate cercetările penale īn următoarele 4 zile lucrătoare. Guvernul Ponta, īn următoarele 3 zile lucrătoare stabilite de CCR, nu poate termina operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente. Ca urmare, īn baza Legii nr. 47/1992, art. 58, alin. 3, īn ziua de 21 august a.c., dacă un judecător „cere să se īntrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii“ şi cel puţin 3 judecători „consideră că cererea este justificată, se va amīna pronunţarea pentru o altă dată“.

    4) Curtea Constituţională, conform Legii nr. 47/1992, art. 47, alin. 2, „stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“, decizīnd cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului. Curtea Constituţională ştie şi a confirmat prin propriile Hotărīri, din luna august a.c., că: nu a fost respectată procedura pentru organizarea referendumului; cifra de 18,3 milioane de alegători este falsă şi nici o instituţie a Statului Romān nu şi-o asumă; referendumul a fost boicotat de preşedintele supendat, Traian Băsescu, de PDL şi de Guvernul Ungariei; numeroşi alegători din foarte multe localităţi au fost īmpiedicaţi să voteze, fiindu-le cumpărate (pīnă după referendum ) sau reţinute actele de identitate; există Plīngeri şi denunţuri penale, iar Parchetele din toată ţara şi DNA au īnceput cercetările īn numeroase localităţi, din mai multe judeţe, īn legătură cu fraudarea referendumului. Īn acest context, nemaīntīlnit şi incredibil īntr-o ţară membră a Uniunii Europene, s-a aflat că sīnt cīţiva judecători ai Curţii Constituţionale, numiţi de preşedintele Băsescu şi de către PDL, care au luat īn discuţie (īn ziua de 14 august a.c.) invalidarea referendumului din 29 iulie a.c. cu votul a numai 5 judecători. Īn Legea Curţii Constituţionale, Legea nr. 47/1992, la art. 46 şi 47, referitoare la referendum şi la confirmarea rezultatelor acestuia, nu există prevederi referitoare la invalidarea referendumului. Curtea Constituţională decide numai asupra valabilităţii referendumului, cu votul a cel puţin 6 din cei 9 judecători.

    5) Judecătorii Curţii Constituţionale ştiu că dacă, la comandă politică, invalidează ilegal referendumul din 29 iulie a.c. şi īşi bat joc de votul dat de 8,5 milioane de alegători riscă, potrivit art. 66 din Legea nr. 47/1992, să fie arestaţi sau trimişi īn judecată penală. Ei nu-şi riscă libertatea şi nici uriaşele privilegii. Unii dintre ei au cīştiguri lunare de peste 30.000 lei, cumulīnd indemnizaţia cu pensia de serviciu (care este de 80 la sută din indemnizaţia brută), iar cele ale preşedintelui Augustin Zegrean nu se impozitează, deoarece el beneficiază de un certificat, nerevizuibil, de persoană cu handicap accentuat, cu recomandarea de a evita efortul ocular mare. Probabil aşa se explică şi celebra erată adoptată telefonic de preşedintele CCR. Puţini contribuabili romāni ştiu că īi plătesc pe cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale (pe līngă indemnizaţie) şi pentru că intră īn sala de şedinţă. Pentru că participă la activităţile Curţii Constituţionale, cei 9 judecători beneficiază şi de o indemnizaţie de şedinţă de 2 la sută din indemnizaţia brută. Ca urmare, pentru participarea la o şedinţă a CCR, fiecare judecător beneficiază de o indemnizaţie mai mare decīt salariile multor bugetari īntr-o lună. Pentru erata telefonică au făcut o mică economie la Bugetul Statului. Totodată, aceiaşi judecători ai Curţii Constituţionale ştiu că, pentru īncălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art. 64 din Legea nr. 47/1992, mandatul lor īncetează. Deoarece nu au fost respectate prevederile legale la referendumul din 29 iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, este normal şi legal ca, prin Hotărīrea pe care o va adopta, Curtea Constituţională să ceară Parlamentului să anuleze referendumul respectiv şi să organizeze un alt referendum, īn luna septembrie a.c. Pe cale de consecinţă, se prelungeşte suspendarea lui Traian Băsescu, care a contribuit la această soluţie, pe care o aşteaptă la sediul său de campanie. El ştie că urmează o nouă şi scurtă campanie pentru următorul referendum, organizat şi desfăşurat īn deplină legalitate. Supendatul preşedinte Traian Băsescu este conştient că a fost demis din funcţie prin votul dat de peste 7,4 milioane de cetăţeni romāni şi, de aceea, se pregăteşte să plece ca raportor al NATO, cu scopul de a-şi păstra imunitatea de care are mare nevoie, dar şi pentru a cīştiga enorm la indemnizaţia lunară. La această soluţie de anulare a referendumului din 29 iulie a.c. obligă realitatea faptică, īncălcarea prevederilor legale, precum şi jurămīntul depus de judecătorii Curţii Constituţionale: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, īndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu“. Īn mod fals, se acreditează ideea că această Curte Constituţională decide asupra rezultatului referendumului din 29 iulie a.c. Hotărīrea CCR va fi īnaintată Parlamentului şi acesta va decide. Demiterea preşedintelui Traian Băsescu au hotărīt-o, prin vot, peste 7,4 milioane de alegători participanţi la referendum, iar obligaţia Curţii Constituţionale este de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului. Această obligaţie legală nu a fost īndeplinită şi respectată de către CCR. Īn situaţia īn care Curtea Constituţională īşi īndeplinea această obligaţie din Legea nr. 47/1992, nu s-ar fi ajuns la balamucul de acum şi CCR ar fi constatat, imediat după referendum, la 1 august a.c., că Poporul Romān l-a demis din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu.

    „Dă-i, Doamne, romānului mintea de pe urmă!“, zice un proverb romānesc. Traian Băsescu, fiind alogen, gīndeşte altfel şi īi este frică de al doilea referendum, şi ultimul, după cel din 29 iulie a.c.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #14
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    ← Ziua Independenței Moldovei
    Mutaţii īn identificarea etnică a ţiganilor →
    D’ ale referendumului…
    Publicat īn 27 august 2012 Gheorghe Funar

    Sīntem īncă īn Anul Caragiale şi viaţa politică, economică şi socială din anul 2012 confirmă această realitate. Pe vremea lui Nenea Iancu existau „D’ale carnavalului“ şi romānii făceau haz de necaz, găsind vreme şi pentru petreceri. Acum, īn perioada post-decembristă, lucrurile s-au schimbat radical. Romānii au avut parte, īn această vară toridă a anului 2012, de „D’ale referendumului“ pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

    După numeroasele şi palpitantele episoade din serialul „Tele-Referendumul“, care s-au derulat īn lunile iulie şi august a.c., cetăţenii romāni din ţară şi din străinătate īşi dau seama că au fost atraşi īntr-o nouă diversiune de proporţii naţionale şi circa 8,5 milioane dintre ei au participat la o altă păcăleală pusă la cale de către stăpīnii străini ai coloniei numite Romānia, īn complicitate cu Regimul alogenilor Băsescu-Ponta. Asasinii economici şi asasinii politici au continuat, īn linişte, Holocaustul īmpotriva romānilor, fără ştirea Poporului Romān, urmaş al Poporului Primordial, Adevăratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu, care trăieşte īn Ţara Sfīntă, īn Dacia Edenică, de mai bine de 10.000 de ani.

    Marea majoritate a cetăţenilor romāni şi, mai ales, cei peste 7,4 milioane care au participat la referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi au votat DA pentru demiterea preşedintelui Băsescu, acum, datorită manipulărilor diabolice făcute prin mass-media, nu mai īnţeleg nimic din cele petrecute īn ultimele două luni. Ei īşi amintesc că U.S.L. (P.S.D., P.N.L. şi P.C.), cu sprijinul U.N.P.R., U.D.M.R. şi al deputaţilor minorităţilor etnice, a reuşit să-l suspende, a doua oară, din funcţie pe preşedintele Băsescu şi să pună reprezentanţii săi ca preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor. Apoi, a īnceput campania pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. Fără a fi respectate prevederile legale pentru īntocmirea listelor electorale permanente de către autorităţile locale, Autoritatea Electorală Permanentă şi Guvernele Boc, Ungureanu şi Ponta, ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, la īnceputul referendumului a anunţat public şi Biroul Electoral Central (B.E.C.) că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot la 29 iulie a.c. este de 18,3 milioane. Cifra este falsă! Īn realitate şi conform prevederilor legale, numărul cetăţenilor īnscrişi īn listele electorale permanente pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c. se situează īntre 15 şi, cel mult, 16 milioane. Această cifră trebuia să fie luată īn calcul de către B.E.C. şi Curtea Constituţională a Romāniei (C.C.R.) pentru stabilirea procentului alegătorilor care au participat la vot şi care trebuia să depăşească pragul de 50% plus unu pentru a fi demis de iure şi de facto preşedintele Băsescu. Acesta ştia, la fel ca şi Guvernul Ponta, īmpreună cu conducerea U.S.L., că cifra de 18,3 milioane de alegători īnscrişi īn listele electorale permanente este falsă, ea fiind majorată artificial cu peste 3,5 milioane de romāni cu domiciliul sau reşedinţa īn străinătate şi cu circa 30.000 de decedaţi. Īn toată campania electorală, nimeni dintre cei implicaţi īn „D’ale referendumului“, respectiv Guvernul Ponta, U.S.L., A.E.P., B.E.C., C.C.R., Parlamentul, preşedintele suspendat Băsescu, Parchetul şi Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.), cei care trebuiau şi erau obligaţi să asigure legalitatea listelor electorale permanente şi cifra totală a alegătorilor nu s-au preocupat de aceste aspecte esenţiale, mizīnd cu toţii pe o participare redusă la vot a cetăţenilor romāni. Din nou, ca de multe ori īn Istoria Poporului Romān, socoteala asasinilor economici şi a asasinilor politici străini şi autohtoni nu s-a potrivit cu reacţia romānilor. Cu toate că a fost o zi caniculară īn 29 iulie a.c., aproape 8,5 milioane de romāni au participat la referendumul naţional şi circa 88 la sută au votat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. B.E.C. a īnregistrat şi a comunicat datele oficiale după referendum, dar le-a raportat la cifra falsă de 18,3 milioane de alegători īnscrişi pe listele electorale neactualizate. Ca urmare, B.E.C. a stabilit că participarea la vot a fost de numai 46,24 la sută şi a comunicat datele la Curtea Constituţională. Conform Legii nr.47/1992, art.46 şi 47, C.C.R. „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia“. Nefiind respectate aceste prevederi legale şi căutīnd să-şi joace rolul stabilit de stăpīnii străini ai Romāniei īn serialul „Tele-Referendumul“, Curtea Constituţională a dat-o īn bīlbīială. Īn fapt, C.C.R. a ştiut că cifra de 18,3 milioane de alegători īnscrişi pe listele electorale permanente nu corespunde realităţii, fiind falsă. Legal, Curtea Constituţională era obligată să solicite Guvernului şi altor instituţii ale Statului Romān să respecte īntocmai prevederile din Legea referendumului şi din celelalte legi electorale, cu scopul de a stabili cifra reală a numărului alegătorilor īnscrişi pe listele electorale permanente. Neīndeplinindu-şi obligaţiile legale, abia după desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie a.c., īn şedinţa Plenului C.C.R. din 2 august 2012, Curtea a dispus amīnarea dezbaterilor pīnă īn 12 septembrie a.c. şi formularea unei solicitări către Guvernul Romāniei de a comunica, pīnă la 31 august a.c., numărul persoanelor īnscrise īn listele electorale permanente actualizate. Apoi, termenele de judecată au fost preschimbate de la data de 12 septembrie a.c., la data de 31 august a.c. şi apoi la data de 21 august a.c. Curtea Constituţională a solicitat, după referendum, informaţii īn legătură cu numărul total al alegătorilor pentru referendumul din 29 iulie a.c., de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Electorală Permanentă. Īn zilele de 1 şi 2 august a.c., Curtea Constituţională a constatat că de la cele trei instituţii a primit răspunsuri care „conţin date contradictorii“. Prin adresa nr. 5237 din 2 august 2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor a comunicat C.C.R. că „nu īşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane īnscrise pe listele electorale permanente“.

    Īn timp ce Guvernul a īnceput, post factum, actualizarea listelor electorale permanente pentru referendumul care a avut loc, la Bucureşti s-au primit porunci de la cīteva personalităţi din conducerea Comisiei Europene şi, prin viu grai, ordine de la Departamentul de Stat al U.S.A., printr-un asistent al doamnei Hillary Clinton, care vizau adoptarea unor decizii grabnice cu concursul Guvernului Ponta şi al Curţii Constituţionale, menite să nesocotească voinţa exprimată prin votul a 7,4 milioane de alegători care s-au pronunţat pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Īn acelaşi timp, stăpīnii străini ai Romāniei au poruncit ca īn cel mai scurt timp să īnceteze suspendarea preşedintelui Băsescu, astfel īncīt să poată continua toate etapele stabilite īn Holocaustul īmpotriva romānilor. Guvernul Ponta s-a conformat rapid ordinelor primite de la komisarii străini şi a comunicat cu o zi mai devreme, īn 20 august a.c., la Curtea Constituţională, nişte informaţii, nişte date care să permită C.C.R. să adopte hotărīrea de invalidare a referendumului. Cu această ocazie, populaţia Romāniei a aflat că Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe nu cunosc şi nu au date certe cu privire la numărul cetăţenilor romāni cu domiciliul sau reşedinţa īn străinătate şi īn ce ţări. Īn Anul Caragiale, Guvernul Ponta a făcut apel la autorităţile din 90 de state ale lumii, rugīndu-le să comunice numărul cetăţenilor romāni cu drept legal de şedere īn acele ţări. Pīnă īn ziua de 20 august a.c., Guvernul Ponta a obţinut date parţiale, din care rezultă un număr de 3.052.397 de persoane cu drept legal de şedere īn afara Romāniei. Guvernul Ponta nu a solicitat C.C.R. ca această cifră să fie scăzută din numărul total al alegătorilor īnscrişi pe listele electorale permanente. Complicitatea dintre Guvernul Ponta şi Curtea Constituţională a devenit evidentă din seara zilei de 20 august a.c., şi de atunci continuă. Īnainte de adoptarea Hotărīrii nr. 6 din 21 august a.c. a Curţii Constituţionale, premierul Victor Ponta a īntors-o ca la Ploieşti şi a declarat public că el poate coabita cu preşedintele Băsescu, cel care a boicotat referendumul din 29 iulie a.c. Apoi, după adoptarea Hotărīrii nr. 6 din 21 august a.c. a Curţii Constituţionale, premierul Ponta şi U.S.L. se grăbesc să convoace cīt mai rapid Parlamentul īn sesiune extraordinară pentru citirea acestei Hotărīri şi publicarea ei īn Monitorul Oficial al Romāniei, astfel īncīt preşedintele suspendat Traian Băsescu să revină la Palatul Cotroceni. După referendumul din 29 iulie a.c., preşedintele interimar George-Crin Laurenţiu Antonescu şi premierul Victor Viorel Ponta s-au angajat īn faţa Poporului Romān şi au susţinut că vor face toate demersurile legale pentru ca voinţa exprimată de 7,4 milioane de alegători pentru demiterea preşedintelui Băsescu să poată fi finalizată, iar alegătorii să nu fie anchetaţi de către Parchet şi D.N.A. Cetăţenii romāni au īnţeles că, din nou, liderii U.S.L. nu īşi respectă promisiunile, ci, dimpotrivă, au jucat īn lunile iulie şi august a.c. īn serialul „Tele-Referendumul“, fără finalitate practică, cu scopul de a abate atenţia populaţiei de la numeroase acţiuni puse la cale de către stăpīnii străini ai Romāniei şi īndreptate īmpotriva Poporului Romān. Īn timp ce atenţia cetăţenilor romāni a fost īndreptată spre referendum, spre Curtea Constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.), care au intrat īn jocuri politice şi s-au autodiscreditat, asasinii economici şi asasinii politici străini īn complicitate cu cei autohtoni au acţionat īn mai multe direcţii, respectiv:

    - A fost acceptată o nouă scrisoare secretă īn relaţia cu F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană, cu obiective periculoase pentru Poporul Romān. Au fost stabilite marile firme romāneşti care sīnt condamnate, īntīi, la management privat străin şi, apoi, la privatizare. Nu s-au admis reducerea T.V.A. la alimentele de bază şi nici plata T.V.A. la īncasarea facturilor. Stăpīnii străini ai Romāniei nu au acceptat ca Guvernul Ponta să treacă la majorarea substanţială a veniturilor de la Bugetul de Stat prin supraimpozitarea profiturilor uriaşe obţinute de către firmele care exploatează ţiţei şi gaze naturale din Romānia. Aceiaşi komisari de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană nu admit să fie abrogat art. 216 din Codul fiscal care scuteşte de la plata impozitelor firmele ce exploatează şi exportă din Romānia ţiţei şi gaze naturale. Aceiaşi asasini străini insistă ca Regimul Băsescu-Ponta să adopte, īn toamna acestui an, noua Lege a Sănătăţii, de fapt Legea Genocidului, menită să-i lichideze cīt mai rapid pe cetăţenii romāni din lagărul de exterminare numit Romānia, respectiv pe cei săraci, care nu pot să achite coplata şi nici să īncheie asigurări de sănătate. Criminalii străini şi-au propus şi acţionează pentru exterminarea rapidă a cītorva milioane de romāni!

    - A fost devalorizată artificial moneda naţională şi au fost cheltuite cīteva miliarde de euro din rezerva Băncii Naţionale pentru aşa-zisa menţinere a cursului leului.

    - A fost plasată rezerva valutară a Romāniei, de circa 32 miliarde de euro, īn bănci americane, de la care s-a obţinut dobīndă zero sau dobīnzi negative, după cum a declarat eternul guvernator al B.N.R., domnul Mugurel Constantin Isărescu.

    - A fost stabilită de către F.M.I. o creştere a preţului la gazele naturale, de la 1 septembrie a.c., cu scopul de a contribui la creşterea profiturilor firmelor străine care exploatează aceste gaze din Romānia şi care plătesc la Bugetul Statului Romān cea mai mică redevenţă din lume, de numai cinci dolari/1.000 m3.

    - A fost majorat continuu şi artificial preţul la carburanţi, acesta trecīnd de 6 lei/litru. Cetăţenii romāni nu au aflat şi cei mai mulţi nu ştiu că Regimul Iliescu-Năstase şi apoi Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc-Ungureanu-Ponta a vīndut, īncepīnd cu anul 2005, ţiţeiul romānesc la cel mai mic preţ din lume, de numai trei dolari/baril, care rămīne neschimbat timp de 10 ani, conform Legii nr. 555/2004. Numai Partidul Romānia Mare a acţionat īn Parlament, īn legislatura 2004-2008, pentru abrogarea acestei legi. Rămīnīnd neschimbat preţul ţiţeiul romānesc, īn fiecare an, nu există nici o motivare economică pentru creşterea continuă a preţului carburanţilor īn Romānia. Creşterile care au avut loc şi care sīnt programate la preţul carburanţilor sīnt stabilite de către firmele petroliere īn complicitate cu Guvernul Romāniei. Primele sīnt interesate să-şi sporească şi mai mult profiturile, iar Guvernul este preocupat să crească īncasările la Bugetul de Stat pe seama accizelor la carburanţi.

    - Au fost īntreprinse noi şi periculoase acţiuni de către Ungaria şi U.D.M.R. īmpotriva integrităţii teritoriale a Romāniei, urmărindu-se obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului „ţinut secuiesc“.

    - Au continuat, īn ritm rapid, retrocedările īn natură către bisericile ungureşti din Ardeal şi Statusul Romano-Catolic cu scopul de a mări substanţial suprafeţele de terenuri, păduri şi imobilele obţinute, pe toate căile legale şi ilegale, de către unguri cu sprijinul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu.

    - A avut loc īntīlnirea ultra-secretă, īn dimineaţa zilei de 18 august a.c., īntr-o casă conspirativă a S.I.E. de līngă staţiunea Covasna, īntre preşedintele suspendat Traian Băsescu şi miliardarul american de origine iudeo-ungară George Sörös.

    Acum, īn Anul Caragiale, romānii īşi amintesc că, īn ultimele decenii, a existat īn viaţa politică „banda celor şase“. La īnceput, īn China („banda celor patru“), apoi (īn urmă cu circa 25 de ani) īn Romānia unde „banda“ celor şase cunoscuţi comunişti evrei a aflat de la postul de radio „Europa Liberă“ textul scrisorii pe care ei nu au scris-o īmpotriva preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Apoi, īn urmă cu aproape 23 de ani, a existat „banda“ celor şase comunişti evrei care au decis şi au acţionat pentru asasinarea preşedintelui Romāniei, Nicolae Ceauşescu, īn Sfīnta Zi de Crăciun a anului 1989. Īn ziua de 21 august a.c., cetăţenii romāni au aflat despre Hotărīrea nr. 6 a Curţii Constituţionale, luată de şase judecători care, la punctul nr. 3, au constatat „că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor īnscrise īn listele electorale permanente pentru ca referendumul să fie valabil īn conformitate cu prevederile art. 5, alin. 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului“. Īn preambulul Hotărīrii, Curtea a constatat că există date contradictorii cu privire la numărul total al persoanelor īnscrise īn listele electorale permanente. Conform Legii nr. 47/1992, art. 47, alin. 2, Curtea Constituţională decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului. Rezultă că C.C.R. se poate pronunţa doar asupra valabilităţii referendumului şi nu are, prin Legea nr. 47/1992, atribuţia de a invalida referendumul naţional din 29 iulie a.c., la care cifra de 18,3 milioane alegători cu drept de vot este falsă! Reprezentanţii U.S.L. şi ai P.D.L. s-au īnţeles şi au stabilit īn Birourile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor ca īn ziua de 27 august a.c. să fie convocat Parlamentul, īn sesiune extraordinară, pentru a fi citită Hotărīrea nr. 6/2012 a Curţii Constituţionale şi pentru a grăbi revenirea preşedintelui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Respectīnd angajamentul luat de liderii U.S.L. vizīnd valorificarea celor peste 7,4 milioane de voturi pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu nu este exclus ca la manifestările anti-Băsescu īncepute īn Bucureşti şi īn alte mari municipii ale Romāniei să se adauge o hotărīre a Guvernului Ponta sau hotărīri ale multor Consilii Judeţene şi Consilii Locale vizīnd organizarea unor manifestări funebre īn ziua de 27 august a.c., care poate deveni zi de doliu naţional. Este pentru prima oară şi, probabil, ultima dată cīnd īntr-o ţară membră a Uniunii Europene voinţa a 87,52 la sută dintre participanţii la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui ţării este nesocotită şi sfidată, iar cel demis de facto de către Poporul Romān ţine să se īntoarcă la Palatul Cotroceni pentru a asigura continuarea etapelor din Holocaustul īmpotriva romānilor şi pentru a se răzbuna pe cei care au participat la referendum şi au votat pentru demiterea lui.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  5. #15
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    Proiectul Certej – un precedent foarte periculos

    Publicat īn 17 septembrie 2012 Gheorghe Funar
    Conform Constituţiei Romāniei, art.135, alin.2, lit.d: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, īn concordanţă cu interesul naţional“, iar „Bogăţiile de interes public ale subsolului…fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, se scrie la art.136, alin.3. Se ştie că aceaşi Lege fundamentală precizează, la art.136, alin.4: „Bunurile proprietate publică sīnt inalienabile. Īn condiţiile legii organice, ele pot fi date īn administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori īnchiriate…“. Acesta este cadrul legal, constituţional. Realitatea faptică este cu totul alta. Regimurile alogenilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, īmpreună cu toate guvernele pe care le-au format şi patronat, au concesionat bogăţiile naturale ale Poporului Romān, la cele mai mici redevenţe din lume, către asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni. De mai bine de 15 ani, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămīnt din Europa de aur, argint şi metale rare de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, prin dinamitarea celei mai vechi exploatări miniere din lume şi folosirea a 200 milioane kilograme de cianură pentru obţinerea concentratului minier, care va fi scos integral din Romānia, fără nici un control din partea Statului Romān, cel care ar obţine doar sub 1% din dividende. Īn urma numeroaselor acţiuni curajoase şi tenace ale Asociaţiei Alburnus Major din Roşia Montană, susţinute de Academia Romānă, Biserica Ortodoxă Romānă şi toate celelelte biserici şi culte religioase din Romānia, Academia de Studii Economice, peste 70 de O.N.G.-uri din ţară şi străinătate, precum şi peste 1.000 de specialişti din īntreaga lume, de partidele politice (cu excepţia P.D.L, s-a ajuns ca proiectul firmei Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) să fie blocat de mai multe ori. Instanţele judecătoreşti au anulat multe din documentele obţinute ilegal de R.M.G.C., iar la Ministerul Mediului staţionează documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Īntre timp, presa a semnalat că īn luna februarie 2012, o echipă romāno-canadiană de geologi a descoperit, īntr-o galerie de la Roşia Montană, cu o vechime de circa 5.500 de ani, o lespede perfect şlefuită, cīntărind aproximativ 1.700 tone, din care peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram. Lespedea a fost găsită īn galeria 13, Galeria Hiperboreeană, aflată sub satul Cornea. Īn urma analizelor de laborator a rezultat că a fost găsită o piatră compozită, obţinută din amestecul a 55 la sută pulbere de aur de 50 de carate, 30 la sută wolfram şi 15 la sută praf de granit. La „fabricarea“ lespezii respective s-a folosit o tehnologie necunoscută şi imposibil de reprodus īn condiţiile ştiinţei actuale. Lespedea avea o lungime de 12 m, o lăţime de șase metri şi o īnălţime de trei metri. Deasupra lespezii a fost găsit, īn anul 1976, scheletul uriaş al unui dac hiperboreean, care a fost transportat, urgent şi īn mare secret, la Moscova. Fotografia scheletului se află la unul dintre minerii care a participat la descoperirea şi la īmpachetarea scheletului uriaşului īn lăzi, care au fost īncărcate īn trenul care a plecat spre U.R.S.S. Este vorba despre minerul Ion Moiş, care a īnceput să spună adevărul despre scheletul uriaş găsit īn anul 1976. Suprafaţa lespezii era acoperită cu o scriere īn basorelief, necunoscută. Sub lespede a fost observat un puţ cu diametrul de patru metri, īn care se cobora pe o scară elicoidală, cu trepte săpate īn pereţi. Intrarea īn puţ a fost blocată de reprezentanţi ai Serviciului Romān de Informaţii (S.R.I.) şi ai Armatei cu o placă din beton şi apoi a fost sigilată. Īncepīnd cu data de 28 iulie a.c., doi dintre martorii care au rupt tăcerea au dispărut fără urmă. Procurorul general al Romāniei nu se autosesizează īn cazul celui mai mare jaf din lume, īn ultimele șase milenii. Căutătorii şi jefuitorii de comori din galeriile de la Roşia Montană, unde exploatarea minieră a fost oprită īn anul 2006 de către Guvernul Romāniei, la cererea R.M.G.C., trebuie identificaţi, cercetaţi penal şi condamnaţi pentru faptele lor, īmpreună cu cei care s-au asociat pentru săvărşirea de infracţiuni, iar bogăţiile rezultate din lespedea găsită īn galeria 13 este necesar să fie recuperate de Statul Romān şi să intre īn rezerva Băncii Naţionale. Partea canadiană a cerut ca descoperirea din acest an de la Roşia Montană să nu fie făcută publică şi galeria să fie pusă de Statul Romān sub pază militarizată. După discuţiile de la Guvern, din luna aprilie 2012, s-a convenit de către autorităţile Statului Romān cu partea canadiană şi īn luna mai a.c. a fost săpat un puţ cu diametrul de 12 m pīnă la lespede. Īn luna iunie a.c., lespedea a fost tăiată īn 80 de calupuri şi īn ziua de 23 iunie a.c. a fost scosă la suprafaţă, īncărcată īn containere şi noaptea, sub pază militară, a fost transportată īntr-o direcţie necunoscută. Pe surse, s-a aflat că a fost transportată la Combinatul Siderurgic Sidex Galaţi şi a fost transformată īn lingouri de aur şi wolfram. Nu se ştie dacă lingourile au fost scoase integral sau numai parţial din Romānia. Valoarea lor depăşeşte 200 de miliarde de euro. Cu toate acestea, īn cazul celui mai mare jaf din Istoria omenirii, Parchetul şi D.N.A. nu se autosesisează, iar televiziunile şi presa străină ignoră descoperirea senzaţională de la Roşia Montană īn favoarea accidentelor rutiere, incendiilor, uraganelor şi violurilor. Descoperirea din anul 2012 de la Roşia Montană va contribui la cunoaşterea ADEVĂRULUI ISTORIC despre Poporul Primordial al geto-dacilor din Ţara Sfīntă, din Dacia Edenică, din Grădina Maicii Domnului. Minciuna a avut picioare scurte pentru cei care au eliberat certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru 1.200 ha de la Roşia Montană, după ce au făcut cercetări pe numai 2,2 ha. Justiţia a avut dreptate cīnd a anulat acel certificat fals emis de Ministerul Culturii. Cu siguranţă, vor fi făcute şi alte descoperiri uimitoare la Roşia Montană. Genialul Mihai Eminescu scria īn ziarul „Timpul“ din 2 noiembrie 1877: „Va veni ziua īn care şi pietrele vor vorbi adevărul…“. Asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni au aflat de Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind interzicerea folosirii cianurii īn minerit īn Europa, dar nu au renunţat la proiectele lor de jefuire a bogăţiilor uriaşe din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni. După blocarea proiectului R.M.G.C., s-a pus la cale o strategemă vizīnd crearea unui precedent foarte periculos prin obţinerea pe căi ocolite şi ilegale a unui acord de mediu de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara pentru realizarea proiectului „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara“. După descoperirea la Roşia Montană a celei mai mari lespezi turnate din Antichitate şi a scheletului uriaş al unui dac hiperboreean se vor schimba multe neadevăruri despre Istoria Poporului Primordial şi a omenirii. Aflīnd despre descoperirea uluitoare de la Roşia Montană, din februarie a.c., şi fiind preocupaţi de distrugerea lespezii uriaşe şi de jefuirea cantităţilor extrem de mari de aur şi wolfram, stăpīnii străini ai Romāniei, īmpreună cu asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni, sub coordonarea urmaşilor celor care au falsificat, īn ultimii 2.200 de ani, Istoria omenirii, Istoria Poporului Primordial, al geto-dacilor, din Ţara Sfīntă şi Istoria Religiei, au pus la cale şi au supravegheat atent mai multe diversiuni īn Romānia pentru ca după paravanul acestora să poată acţiona īn voie, la Roşia Montană, să distrugă īn mare secret lespedea unicat īn lume, moştenită de la geto-daci, de o valoare istorică inestimabilă. Apoi, după ce au furat lespedea, au topit-o īn lingouri şi le-au scos din ţară, jefuind Poporul Romān de o bogăţie de peste 200 miliarde de euro. Abia acum, avīnd asemenea informaţii, romānii pot găsi răspunsuri logice la următoarele īntrebări: 1. De ce au fost schimbate Guvernele Boc şi Ungureanu cu Guvernul Ponta, īn prima jumătate a acestui an? 2. De ce a fost declanşat pripit şi fără pregătirea necesară, īn plină vară, referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu? 3. De ce Curtea Constituţională a tergiversat adoptarea unei hotărīri īn privinţa referendumului din 29 iulie a.c.? 4. De ce s-a precipitat şi se insistă nejustificat pentru privatizarea – īnchiderea Combinatului Oltchim din Rīmnicu Vīlcea? 5. De ce a fost devalorizat artificial cursul leului faţă de euro? 6. De ce cresc nejustificat preţurile la carburanţi şi gazele naturale, cīnd redevenţa este „īngheţată“ (timp de 10 ani) la numai trei dolari/baril de ţiţei şi cinci dolari/1.000 metri cubi la gaze naturale. 7. De ce s-a dat, cu īncălcarea legislaţiei europene şi a celei romāneşti, Acordul de mediu nr. 8 din 5 iulie 2012 şi Guvernul Ponta a aflat şi reacţionează abia după două luni? Este evident că aceste teme şi altele au fost impuse pentru manipularea populaţiei din Romānia, cu scopul de a putea fi distrusă lespedea uriaşă găsită la Roşia Montană, să fie topită īn lingouri şi apoi să fie scoase ilegal din Romānia peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram. Instituţiile statului de drept sīnt paralizate, la comandă străină! Parlamentul se face că nu aude şi nu vrea să afle adevărul, nici măcar prin audierea directorilor de la S.R.I. şi S.I.E., a ministrului Apărării şi a ministrului Culturii, care aşteaptă să facă dezvăluiri uluitoare despre descoperirile recente de la Roşia Montană. Guvernul păstrează o tăcere suspectă şi vinovată. Parchetul şi D.N.A. refuză să se autosesizeze şi să acţioneze pentru a bloca scoaterea din Romānia a ceea ce a mai rămas din lingourile de aur şi wolfram de la Roşia Montană. Revenind la Acordul de mediu nr. 8/2012 pentru exploatarea minieră din perimetrul Certej, prin folosirea a 26 milioane kilograme de cianură, rezultă că pe această temă s-au urmărit, cel puţin, două obiective importante: crearea unui precedent pentru a putea fi eliberat Acordul de mediu solicitat pentru Roşia Montană şi, respectiv, abaterea atenţiei opiniei publice pe acest subiect cu scopul de a demonstra că Guvernul Ponta, după ce a acceptat tacit Acordul de mediu pentru Certej, promite să-l anuleze prin instanţă la secţia de contencios-administrativ. Proiectul minier de la Certej este propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul S.C. Deva Gold şi a īnceput din anul 1998, cu primele lucrări de cercetare. Afacerile firmelor Roşia Montană Gold Corparation şi Deva Gold au fost finanţate, la īnceput, de Frank Vasile Timiş, fondatorul lui Gabriel Resources, compania care deţine pachetul majoritar la R.M.G.C. Compania canadiană a preluat la sfīrşitul anului 2011 acţiunile European Goldfields, care deţinea 80 la sută din S.C. Deva Gold S.A., iar celelalte 20 la sută din acţiuni sīnt deţinute de către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest“ S.A. Deva. Guvernul Romāniei a aprobat transferul licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 435/1999 către S.C. Deva Gold S.A. Hotărīrea Guvernului nr. 51/2000 a fost semnată de către alogenii: Mugurel Constantin Isărescu ca prim-ministru, de Radu Berceanu – ministrul Industriei şi Comerţului, de Decebal Traian Remeş – ministrul Finanţelor, şi Mihail Ianaş – preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Contractul ce stă la baza proiectului cu cianuri de la Certej este secret, iar licenţa de exploatare este strict secretă. Toate guvernele Romāniei au refuzat să propună modificarea legislaţiei existente pentru a permite desecretizarea licenţelor miniere. De ce? Probabil din cauza comisioanelor! Suprafaţa aferentă proiectului este de 456,2 ha, din care cea utilizată pentru lucrări aferente este de 300,5 ha, iar suprafaţa folosită īn zona de protecţie perimetrală obiectivului este de 155,7 ha. Folosinţa actuală a terenurilor aferente proiectului este următoarea: păduri 187 ha; fīneţe 30,7 ha; terenuri arabile 5,3 ha; zone pentru locuinţe 18,7 ha; căi de comunicaţii 3,2 ha; zone industriale 55,6 ha. Amprenta proiectului minier se suprapune la 108,7 ha din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, desemnat īn anul 2011. Din suprafaţa propusă pentru defrişare, de 165,11 ha – sīnt proprietate de stat 86,99 ha şi proprietate privată 78,12 ha. Din suprafaţa proprietate privată, proiectul firmei S.C. Deva Gold prevede că se vor aloca: 28,34 ha pentru cariera Certej; 9,20 ha pentru halda nord; 11,01 ha pentru halda sud; 1,55 ha pentru uzina de procesare; 25,17 ha pentru iaz sterile de flotaţie şi construcţii anexe; 2,85 ha pentru drumuri. Barajul principal din arocamente la iazul sterile de flotaţie va avea īnălţimea maximă de 109 m, iar barajul din arocamente la iazul de sterile de cianuraţie va avea īnălţimea maximă de 70 m. Iazul pentru cianuri şi metale grele are o suprafaţă proiectată de 63 ha. Pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de concentrare flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor. Pentru extracţia prin leşiere s-a ales cianură CIL, datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul obţinut prin flotaţie, iar această metodă oferă cele mai mari randamente de extracţie. Proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu, după măcinarea a doi munţi, şi utilizarea unei cantităţi de 1.653 tone/an de cianură de sodiu, timp de 16 ani, cīt este durata de exploatare. Īn procesul tehnologic vor fi folosite 29 de milioane metri cubi de apă din Rīul Mureş. Investitorul susţine că va asigura 800 de locuri de muncă īn faza de realizare a investiţiei, iar īn faza de exploatare, cel mult 500 locuri de muncă. Aceste cifre sīnt mult mai mici decīt cele 1.500 de locuri de muncă ce au existat la exploatarea minieră Certej īn anul 2006, īnainte de īnchiderea ei. Eldorado Gold a prevăzut să investească la Certej 270 milioane de dolari şi, īncepīnd din anul 2015, să extragă anual peste patru tone de aur şi peste 20 de tone de argint. Īn documentaţia vastă, de 215 pagini, īn baza căreia s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, de nenumărate ori scrie că: „Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roşia Montană şi Certej…“ (pag. 137); „… a fost studiat efectul cumulat al proiectului Certej cu proiectul de la Roşia Montană“ (pag. 142). Īn mod incredibil, dar adevărat, s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, fără să existe Certificat de descărcare de sarcină arheologică. Documentaţia precizează, la pagina 165, că: „… pe parcursul execuţiei lucrărilor se va face descărcare de sarcină istorică a amplasamentului.” Acordul de mediu a fost eliberat pentru exploatarea minieră Certej, cu toate că Ungaria se opune acestui proiect, iar Parlamentul European a recomandat interzicerea folosirii cianurilor īn minerit īn ţările membre ale Uniunii Europene. Eliberarea acordului de mediu s-a făcut inclusiv pentru suprafaţa de 78,12 ha proprietate privată, fără ca suprafeţele respective să fie expropriate. Fiind un proiect de interes privat, şi nu unul de interes public, nu există temei constituţional pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Probabil că semnatarii Acordului de mediu nr. 8/2012 au aflat despre propunerea legislativă a P.S.D. și P.N.L., care a fost votată īn Senatul Romāniei, īn 27 octombrie 2009, şi fără nici un vot īmpotrivă, care prevede că din anul 2013 se trece la exproprierea proprietarilor de terenuri şi imobile de către titularii licenţelor de exploatare minieră. Propunerea legislativă aşteaptă de aproape trei ani să fie votată şi īn Camera Deputaţilor, mai mult ca sigur, după alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Pīnă atunci, formaţiunile politice reprezentate īn Parlamentul Romāniei speră că locuitorii din Romānia nu vor afla adevărul despre acţiunea lor diabolică, īndreptată īmpotriva Interesului Naţional. P.S.: Īn ziua de 10 septembrie a.c., īn Parlamentul European, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor a avut o intervenţie fermă şi demnă īmpotriva folosirii cianurii la Certej şi la Roşia Montană. Preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, domnul inginer Eugen David, a cerut public Guvernului Romāniei şi U.S.L.- ului „să īşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor romānilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.“ Proiectul exploatării miniere de la Certej bazat pe folosirea cianurilor trebuie oprit cu orice preţ!
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  6. #16
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    Proiectul Certej – un precedent foarte periculos

    Publicat īn 17 septembrie 2012 Gheorghe Funar
    Conform Constituţiei Romāniei, art.135, alin.2, lit.d: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, īn concordanţă cu interesul naţional“, iar „Bogăţiile de interes public ale subsolului…fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, se scrie la art.136, alin.3. Se ştie că aceaşi Lege fundamentală precizează, la art.136, alin.4: „Bunurile proprietate publică sīnt inalienabile. Īn condiţiile legii organice, ele pot fi date īn administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori īnchiriate…“. Acesta este cadrul legal, constituţional. Realitatea faptică este cu totul alta. Regimurile alogenilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, īmpreună cu toate guvernele pe care le-au format şi patronat, au concesionat bogăţiile naturale ale Poporului Romān, la cele mai mici redevenţe din lume, către asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni. De mai bine de 15 ani, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămīnt din Europa de aur, argint şi metale rare de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, prin dinamitarea celei mai vechi exploatări miniere din lume şi folosirea a 200 milioane kilograme de cianură pentru obţinerea concentratului minier, care va fi scos integral din Romānia, fără nici un control din partea Statului Romān, cel care ar obţine doar sub 1% din dividende. Īn urma numeroaselor acţiuni curajoase şi tenace ale Asociaţiei Alburnus Major din Roşia Montană, susţinute de Academia Romānă, Biserica Ortodoxă Romānă şi toate celelelte biserici şi culte religioase din Romānia, Academia de Studii Economice, peste 70 de O.N.G.-uri din ţară şi străinătate, precum şi peste 1.000 de specialişti din īntreaga lume, de partidele politice (cu excepţia P.D.L, s-a ajuns ca proiectul firmei Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) să fie blocat de mai multe ori. Instanţele judecătoreşti au anulat multe din documentele obţinute ilegal de R.M.G.C., iar la Ministerul Mediului staţionează documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Īntre timp, presa a semnalat că īn luna februarie 2012, o echipă romāno-canadiană de geologi a descoperit, īntr-o galerie de la Roşia Montană, cu o vechime de circa 5.500 de ani, o lespede perfect şlefuită, cīntărind aproximativ 1.700 tone, din care peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram. Lespedea a fost găsită īn galeria 13, Galeria Hiperboreeană, aflată sub satul Cornea. Īn urma analizelor de laborator a rezultat că a fost găsită o piatră compozită, obţinută din amestecul a 55 la sută pulbere de aur de 50 de carate, 30 la sută wolfram şi 15 la sută praf de granit. La „fabricarea“ lespezii respective s-a folosit o tehnologie necunoscută şi imposibil de reprodus īn condiţiile ştiinţei actuale. Lespedea avea o lungime de 12 m, o lăţime de șase metri şi o īnălţime de trei metri. Deasupra lespezii a fost găsit, īn anul 1976, scheletul uriaş al unui dac hiperboreean, care a fost transportat, urgent şi īn mare secret, la Moscova. Fotografia scheletului se află la unul dintre minerii care a participat la descoperirea şi la īmpachetarea scheletului uriaşului īn lăzi, care au fost īncărcate īn trenul care a plecat spre U.R.S.S. Este vorba despre minerul Ion Moiş, care a īnceput să spună adevărul despre scheletul uriaş găsit īn anul 1976. Suprafaţa lespezii era acoperită cu o scriere īn basorelief, necunoscută. Sub lespede a fost observat un puţ cu diametrul de patru metri, īn care se cobora pe o scară elicoidală, cu trepte săpate īn pereţi. Intrarea īn puţ a fost blocată de reprezentanţi ai Serviciului Romān de Informaţii (S.R.I.) şi ai Armatei cu o placă din beton şi apoi a fost sigilată. Īncepīnd cu data de 28 iulie a.c., doi dintre martorii care au rupt tăcerea au dispărut fără urmă. Procurorul general al Romāniei nu se autosesizează īn cazul celui mai mare jaf din lume, īn ultimele șase milenii. Căutătorii şi jefuitorii de comori din galeriile de la Roşia Montană, unde exploatarea minieră a fost oprită īn anul 2006 de către Guvernul Romāniei, la cererea R.M.G.C., trebuie identificaţi, cercetaţi penal şi condamnaţi pentru faptele lor, īmpreună cu cei care s-au asociat pentru săvărşirea de infracţiuni, iar bogăţiile rezultate din lespedea găsită īn galeria 13 este necesar să fie recuperate de Statul Romān şi să intre īn rezerva Băncii Naţionale. Partea canadiană a cerut ca descoperirea din acest an de la Roşia Montană să nu fie făcută publică şi galeria să fie pusă de Statul Romān sub pază militarizată. După discuţiile de la Guvern, din luna aprilie 2012, s-a convenit de către autorităţile Statului Romān cu partea canadiană şi īn luna mai a.c. a fost săpat un puţ cu diametrul de 12 m pīnă la lespede. Īn luna iunie a.c., lespedea a fost tăiată īn 80 de calupuri şi īn ziua de 23 iunie a.c. a fost scosă la suprafaţă, īncărcată īn containere şi noaptea, sub pază militară, a fost transportată īntr-o direcţie necunoscută. Pe surse, s-a aflat că a fost transportată la Combinatul Siderurgic Sidex Galaţi şi a fost transformată īn lingouri de aur şi wolfram. Nu se ştie dacă lingourile au fost scoase integral sau numai parţial din Romānia. Valoarea lor depăşeşte 200 de miliarde de euro. Cu toate acestea, īn cazul celui mai mare jaf din Istoria omenirii, Parchetul şi D.N.A. nu se autosesisează, iar televiziunile şi presa străină ignoră descoperirea senzaţională de la Roşia Montană īn favoarea accidentelor rutiere, incendiilor, uraganelor şi violurilor. Descoperirea din anul 2012 de la Roşia Montană va contribui la cunoaşterea ADEVĂRULUI ISTORIC despre Poporul Primordial al geto-dacilor din Ţara Sfīntă, din Dacia Edenică, din Grădina Maicii Domnului. Minciuna a avut picioare scurte pentru cei care au eliberat certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru 1.200 ha de la Roşia Montană, după ce au făcut cercetări pe numai 2,2 ha. Justiţia a avut dreptate cīnd a anulat acel certificat fals emis de Ministerul Culturii. Cu siguranţă, vor fi făcute şi alte descoperiri uimitoare la Roşia Montană. Genialul Mihai Eminescu scria īn ziarul „Timpul“ din 2 noiembrie 1877: „Va veni ziua īn care şi pietrele vor vorbi adevărul…“. Asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni au aflat de Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind interzicerea folosirii cianurii īn minerit īn Europa, dar nu au renunţat la proiectele lor de jefuire a bogăţiilor uriaşe din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni. După blocarea proiectului R.M.G.C., s-a pus la cale o strategemă vizīnd crearea unui precedent foarte periculos prin obţinerea pe căi ocolite şi ilegale a unui acord de mediu de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara pentru realizarea proiectului „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara“. După descoperirea la Roşia Montană a celei mai mari lespezi turnate din Antichitate şi a scheletului uriaş al unui dac hiperboreean se vor schimba multe neadevăruri despre Istoria Poporului Primordial şi a omenirii. Aflīnd despre descoperirea uluitoare de la Roşia Montană, din februarie a.c., şi fiind preocupaţi de distrugerea lespezii uriaşe şi de jefuirea cantităţilor extrem de mari de aur şi wolfram, stăpīnii străini ai Romāniei, īmpreună cu asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni, sub coordonarea urmaşilor celor care au falsificat, īn ultimii 2.200 de ani, Istoria omenirii, Istoria Poporului Primordial, al geto-dacilor, din Ţara Sfīntă şi Istoria Religiei, au pus la cale şi au supravegheat atent mai multe diversiuni īn Romānia pentru ca după paravanul acestora să poată acţiona īn voie, la Roşia Montană, să distrugă īn mare secret lespedea unicat īn lume, moştenită de la geto-daci, de o valoare istorică inestimabilă. Apoi, după ce au furat lespedea, au topit-o īn lingouri şi le-au scos din ţară, jefuind Poporul Romān de o bogăţie de peste 200 miliarde de euro. Abia acum, avīnd asemenea informaţii, romānii pot găsi răspunsuri logice la următoarele īntrebări: 1. De ce au fost schimbate Guvernele Boc şi Ungureanu cu Guvernul Ponta, īn prima jumătate a acestui an? 2. De ce a fost declanşat pripit şi fără pregătirea necesară, īn plină vară, referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu? 3. De ce Curtea Constituţională a tergiversat adoptarea unei hotărīri īn privinţa referendumului din 29 iulie a.c.? 4. De ce s-a precipitat şi se insistă nejustificat pentru privatizarea – īnchiderea Combinatului Oltchim din Rīmnicu Vīlcea? 5. De ce a fost devalorizat artificial cursul leului faţă de euro? 6. De ce cresc nejustificat preţurile la carburanţi şi gazele naturale, cīnd redevenţa este „īngheţat㓠(timp de 10 ani) la numai trei dolari/baril de ţiţei şi cinci dolari/1.000 metri cubi la gaze naturale. 7. De ce s-a dat, cu īncălcarea legislaţiei europene şi a celei romāneşti, Acordul de mediu nr. 8 din 5 iulie 2012 şi Guvernul Ponta a aflat şi reacţionează abia după două luni? Este evident că aceste teme şi altele au fost impuse pentru manipularea populaţiei din Romānia, cu scopul de a putea fi distrusă lespedea uriaşă găsită la Roşia Montană, să fie topită īn lingouri şi apoi să fie scoase ilegal din Romānia peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram. Instituţiile statului de drept sīnt paralizate, la comandă străină! Parlamentul se face că nu aude şi nu vrea să afle adevărul, nici măcar prin audierea directorilor de la S.R.I. şi S.I.E., a ministrului Apărării şi a ministrului Culturii, care aşteaptă să facă dezvăluiri uluitoare despre descoperirile recente de la Roşia Montană. Guvernul păstrează o tăcere suspectă şi vinovată. Parchetul şi D.N.A. refuză să se autosesizeze şi să acţioneze pentru a bloca scoaterea din Romānia a ceea ce a mai rămas din lingourile de aur şi wolfram de la Roşia Montană. Revenind la Acordul de mediu nr. 8/2012 pentru exploatarea minieră din perimetrul Certej, prin folosirea a 26 milioane kilograme de cianură, rezultă că pe această temă s-au urmărit, cel puţin, două obiective importante: crearea unui precedent pentru a putea fi eliberat Acordul de mediu solicitat pentru Roşia Montană şi, respectiv, abaterea atenţiei opiniei publice pe acest subiect cu scopul de a demonstra că Guvernul Ponta, după ce a acceptat tacit Acordul de mediu pentru Certej, promite să-l anuleze prin instanţă la secţia de contencios-administrativ. Proiectul minier de la Certej este propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul S.C. Deva Gold şi a īnceput din anul 1998, cu primele lucrări de cercetare. Afacerile firmelor Roşia Montană Gold Corparation şi Deva Gold au fost finanţate, la īnceput, de Frank Vasile Timiş, fondatorul lui Gabriel Resources, compania care deţine pachetul majoritar la R.M.G.C. Compania canadiană a preluat la sfīrşitul anului 2011 acţiunile European Goldfields, care deţinea 80 la sută din S.C. Deva Gold S.A., iar celelalte 20 la sută din acţiuni sīnt deţinute de către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest“ S.A. Deva. Guvernul Romāniei a aprobat transferul licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 435/1999 către S.C. Deva Gold S.A. Hotărīrea Guvernului nr. 51/2000 a fost semnată de către alogenii: Mugurel Constantin Isărescu ca prim-ministru, de Radu Berceanu – ministrul Industriei şi Comerţului, de Decebal Traian Remeş – ministrul Finanţelor, şi Mihail Ianaş – preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Contractul ce stă la baza proiectului cu cianuri de la Certej este secret, iar licenţa de exploatare este strict secretă. Toate guvernele Romāniei au refuzat să propună modificarea legislaţiei existente pentru a permite desecretizarea licenţelor miniere. De ce? Probabil din cauza comisioanelor! Suprafaţa aferentă proiectului este de 456,2 ha, din care cea utilizată pentru lucrări aferente este de 300,5 ha, iar suprafaţa folosită īn zona de protecţie perimetrală obiectivului este de 155,7 ha. Folosinţa actuală a terenurilor aferente proiectului este următoarea: păduri 187 ha; fīneţe 30,7 ha; terenuri arabile 5,3 ha; zone pentru locuinţe 18,7 ha; căi de comunicaţii 3,2 ha; zone industriale 55,6 ha. Amprenta proiectului minier se suprapune la 108,7 ha din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, desemnat īn anul 2011. Din suprafaţa propusă pentru defrişare, de 165,11 ha – sīnt proprietate de stat 86,99 ha şi proprietate privată 78,12 ha. Din suprafaţa proprietate privată, proiectul firmei S.C. Deva Gold prevede că se vor aloca: 28,34 ha pentru cariera Certej; 9,20 ha pentru halda nord; 11,01 ha pentru halda sud; 1,55 ha pentru uzina de procesare; 25,17 ha pentru iaz sterile de flotaţie şi construcţii anexe; 2,85 ha pentru drumuri. Barajul principal din arocamente la iazul sterile de flotaţie va avea īnălţimea maximă de 109 m, iar barajul din arocamente la iazul de sterile de cianuraţie va avea īnălţimea maximă de 70 m. Iazul pentru cianuri şi metale grele are o suprafaţă proiectată de 63 ha. Pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de concentrare flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor. Pentru extracţia prin leşiere s-a ales cianură CIL, datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul obţinut prin flotaţie, iar această metodă oferă cele mai mari randamente de extracţie. Proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu, după măcinarea a doi munţi, şi utilizarea unei cantităţi de 1.653 tone/an de cianură de sodiu, timp de 16 ani, cīt este durata de exploatare. Īn procesul tehnologic vor fi folosite 29 de milioane metri cubi de apă din Rīul Mureş. Investitorul susţine că va asigura 800 de locuri de muncă īn faza de realizare a investiţiei, iar īn faza de exploatare, cel mult 500 locuri de muncă. Aceste cifre sīnt mult mai mici decīt cele 1.500 de locuri de muncă ce au existat la exploatarea minieră Certej īn anul 2006, īnainte de īnchiderea ei. Eldorado Gold a prevăzut să investească la Certej 270 milioane de dolari şi, īncepīnd din anul 2015, să extragă anual peste patru tone de aur şi peste 20 de tone de argint. Īn documentaţia vastă, de 215 pagini, īn baza căreia s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, de nenumărate ori scrie că: „Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roşia Montană şi Certej…“ (pag. 137); „… a fost studiat efectul cumulat al proiectului Certej cu proiectul de la Roşia Montan㓠(pag. 142). Īn mod incredibil, dar adevărat, s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, fără să existe Certificat de descărcare de sarcină arheologică. Documentaţia precizează, la pagina 165, că: „… pe parcursul execuţiei lucrărilor se va face descărcare de sarcină istorică a amplasamentului.” Acordul de mediu a fost eliberat pentru exploatarea minieră Certej, cu toate că Ungaria se opune acestui proiect, iar Parlamentul European a recomandat interzicerea folosirii cianurilor īn minerit īn ţările membre ale Uniunii Europene. Eliberarea acordului de mediu s-a făcut inclusiv pentru suprafaţa de 78,12 ha proprietate privată, fără ca suprafeţele respective să fie expropriate. Fiind un proiect de interes privat, şi nu unul de interes public, nu există temei constituţional pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Probabil că semnatarii Acordului de mediu nr. 8/2012 au aflat despre propunerea legislativă a P.S.D. și P.N.L., care a fost votată īn Senatul Romāniei, īn 27 octombrie 2009, şi fără nici un vot īmpotrivă, care prevede că din anul 2013 se trece la exproprierea proprietarilor de terenuri şi imobile de către titularii licenţelor de exploatare minieră. Propunerea legislativă aşteaptă de aproape trei ani să fie votată şi īn Camera Deputaţilor, mai mult ca sigur, după alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Pīnă atunci, formaţiunile politice reprezentate īn Parlamentul Romāniei speră că locuitorii din Romānia nu vor afla adevărul despre acţiunea lor diabolică, īndreptată īmpotriva Interesului Naţional. P.S.: Īn ziua de 10 septembrie a.c., īn Parlamentul European, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor a avut o intervenţie fermă şi demnă īmpotriva folosirii cianurii la Certej şi la Roşia Montană. Preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, domnul inginer Eugen David, a cerut public Guvernului Romāniei şi U.S.L.- ului „să īşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor romānilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.“ Proiectul exploatării miniere de la Certej bazat pe folosirea cianurilor trebuie oprit cu orice preţ!
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  7. #17
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546






    -------- Original Message --------
    Subject: Contestatie BEC culori nationale, din partea Dr.Gh.Funar
    Date: Fri, 16 Nov 2012 22:09:54 -0800 (PST)
    From: gheorghe funar <senatorfunar@yahoo.com>
    To: adipop@popservice.ro




    Bucur
    PARTIDUL ROMĀNIA MAREFILIALA CLUJB-dul 21 Decembrie 1989 nr.3 Cluj-Napoca Nr. 82 din 16 noiembrie 2012Către,
    B I R O U L E L E C T O R A L C E N T R A L
    Īn atenţia doamnei judecător PAULA C. PANTEA,
    Preşedintele Biroului Electoral Central

    Vă facem cunoscut că, prin sesizarea cu nr.67 din 14 noiembrie 2012, Partidul Romānia Mare, Filiala Cluj, a solicitat Biroului Electoral de Circumscripţie judeţeană nr.13 Cluj, să hotărască, īn conformitate cu Constituţia Romāniei, că īn campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. este permisă şi recomandată folosirea culorilor de pe drapelul naţional al Romāniei. De asemenea, s-a solicitat ca acelaşi Birou Electoral să ceară Consiliului Naţional al Audiovizualului să permită folosirea culorilor roşu, galben şi albastru īn campania electorală din judeţul Cluj, la posturile de televiziune.După cum cunoaşteţi īn Constituţia Romāniei, la articolul 12 – Simboluri naţionale, la aliniatul 1 se precizează că „Drapelul Romāniei este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, īn ordinea următoare : albastru, galben,roşu.” Īn mod normal, nici prin Legea fundamentală a ţării, nici prin alte legi nu este interzisă arborarea drapelului Romāniei pe sfāntul pămānt strămoşesc. Culorile roşu, galben şi albastru de pe drapelul nostru naţional le-am moştenit de la Poporul Primordial, de la geto-daci, care cu 10.000 de ani īnainte de Hristos le-au folosit pe steagul de luptă şi pe uniformele militare. Conform celor 514 table şi tăbliţe de aur de la Sinaia, descoperite īn anul 1875, aflate la Moscova din 14 septembrie 1944, militarii daci aveau următoarea uniformă: cămaşă albastră, tunică roşie şi pantaloni galbeni. Puţini romāni ştiu, deocamdată, că īn ziua de 12 mai 113 d.Hr., la dezvelirea Columnei lui Traian de la Roma monumentul a fost colorat īn roşu, galben şi albastru, probabil īn semn de respect faţă de strămoşii romānilor, de geto-daci, care au dat Europei cea mai veche şi strălucită civilizaţie şi cultură. Aceste adevăruri istorice sunt confirmate de arhivele Vaticanului.Cu īncălcarea Constituţiei Romāniei, īn Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, la art. 39, alin. 7, scrie că : „ Sunt interzise afişele electorale care combină culorile īntr-o succesiune care reproduce drapelul Romāniei sau al altui stat .” La această interdicţie se adaugă altele īn mass-media.Romānii au avut ocazia să vadă că īn toate statele lumii, mai ales, īn campaniile electorale sunt folosite cu māndrie şi peste tot drapelele naţionale şi combinaţiile de culori de pe acestea. Exemplul recent īl constituie alegerile prezidenţiale din Uniunea Statelor Americane (U.S.A.). Singura ţară din lume unde se interpretează īn mod eronat că este interzisă folosirea culorilor de pe drapelul naţional īn campania electorală pentru alegerea membrilor Parlamentului este Romānia. Nu există niciun text de lege pentru această interdicţie. Singura excepţie, īnscrisă īn Legea nr.35/2008, se referă la culorile folosite pe afişele electorale ale candidaţilor la Parlamentul Romāniei.Apropiindu-se Ziua Naţională a Romāniei, 1 Decembrie, şi īn plină campanie pentru Tricolor desfăşurată de unele posturi de televiziune, Partidul Romānia Mare, Filiala Cluj, este obligat de prevederile Constituţiei Romāniei, de voinţa şi dragostea romānilor faţă de culorile de pe drapelul nostru naţional să Vă īnainteze o
    C O N T E S T A Ţ I E
    solicitāndu-Vă următoarele:1.Să hotărīţi, respectānd Constituţia, că īn campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 este permisă şi recomandată folosirea culorilor de pe drapelul naţional al Romāniei. Īn prezent, candidaţii pentru colegiile din străinătate au dreptul şi folosesc drapelul Romāniei şi cele trei culori dragi romānilor īn campania electorală pe toate continentele. Candidaţii din ţară pentru acelaşi Parlament al Romāniei au interdicţie la folosirea combinaţiei de culori: roşu, galben şi albastru īn aceaşi campanie electorală. Īn schimb, īn această campanie electorală liderii extremişti ai U.D.M.R. şi candidaţii acestei formaţiuni antiromāneşti şi antieuropene, precum şi cei ai Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (P.P.M.T.) şi cei ai Partidului Civic Maghiar (P.C.M.), nu numai că folosesc culorile şi steagurile Ungariei ci şi nişte cārpe la care le zic secuieşti şi pe care apar simbolurile heraldice (soarele şi luna) moştenite de la geto-daci. Mai mult, liderii iredentismului unguresc au tupeul să ceară federalizarea Romāniei, la Cluj-Napoca să ia fiinţă un Parlament şi un Guvern regional unguresc, iar limba ungară să fie īnvăţată şi folosită de către judecătorii, procurorii şi poliţişti romāni.2.Să hotărāţi şi să cereţi Consiliului Naţional al Audiovizualului să permită folosirea culorilor roşu, galben şi albastru īn campania electorală, la studiourile de televiziune. Īn timp ce romānilor le este interzisă folosirea culorilor naţionale īn campania electorală, etnicii unguri sfidează Poporul Romān prin arborarea drapelului Ungariei şi prin folosirea culorilor acestui stat pentru alegerea unor deputaţi şi senatori īn Parlamentul Romāniei, unde să acţioneze īmpotriva Poporului Romān şi pentru īmpărţirea teritorială a ţării noastre. Am īncredere īn patriotismul Dumneavoastră şi mīndria de a fi romāni !Prin Decizia nr.87 din 16 noiembrie 2012, Biroul Electoral de Circumscripţie judeţeană nr.13 Cluj, a respins (cu majoritate de voturi) ca neīntemeiate solicitările formulate de P.R.M., Filiala Cluj. Īn mod eronat şi sfidānd prevederile din Constituţia Romāniei referitoare la simbolurile naţionale, majoritatea membrilor Biroului Electoral de Circumscripţie Electorală nr.13 Cluj au considerat că aduc „o gravă īncălcare a normelor legale īn vigoare” dacă permit folosirea culorilor de pe drapelul naţional al Romāniei īn campania electorală. Decizia lor este lipsită de logică şi, pe fond, antiromānească. Se ştie că īn toate campaniile electorale din Romānia s-au folosit şi arborat drapelele naţionale ale ţării noastre. Īn mod absurd, majoritatea membrilor din Biroul Electoral de Circumscripţie judeţeană nr.13 Cluj consideră, fără niciun temei legal, că īn campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c sunt interzise cocardele tricolore (inclusiv la 1 Decembrie a.c., Ziua noastră Naţională), eşarfele cu tricolor, fulare tricolore, pixuri īn culorile roşu, galben şi albastru etc.Vă solicităm membrilor Biroului Electoral Central să decideţi, īn mod firesc, cu respectarea prevederilor Constituţiei Romāniei, să nu se adauge nimic la textul din Legea nr.35/2008, la art.39, alin.7. De asemenea, pentru a nu da loc de interpretări ciudate, ne īngăduim să Vă solicităm ca īn decizia pe care o veţi adopta să se precizeze foarte clar faptul că īn campania electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. se pot folosi diverse bunuri colorate īn roşu, galben şi albastru, cu valoare mai mică de 10 lei pe bucată, cu excepţia afişelor electorale care trebuie să respecte dispoziţiile din Legea nr.35/2008.Ne exprimăm convingerea că Dumneavoastră, cu puţine zile īnainte de 1 Decembrie 2012, Veţi oferi o bucurie Poporului Romān şi nu Vă veţi opune la folosirea tricolorului romānesc īn campania electorală, precum şi a unor bunuri de mică valoare, colorate īn roşu, galben şi albastru, cele mai frumoase culori ale curcubeului.Vă mulţumesc.
    Trăiască Romānia !Trăiască Tricolorul !

    Dr.Gheorghe Funar
    Secretar general al P.R.M.
    Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj
    Candidat īn Colegiul nr.1 pentru Senatul Romāniei
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  8. #18
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    PARTIDUL ROMĀNIA MAREFILIALA CLUJB-dul 21 Decembrie 1989 nr.3Cluj-Napoca Nr. 86 din 22 noiembrie 2012
    CĂTRE,
    AMBASADA STATELOR UNITE ALE AMERICII
    Str.Tudor Arghezi nr.7-9, Bucureşti
    Īn atenţia domnului ambasador MARK H. GITENSTEIN


    La 9 decembrie a.c., alegătorii romāni au dreptul să participe la vot pentru desemnarea viitorilor membri ai Parlamentului Romāniei. Alegerile se vor desfăşura īn baza aceleiaşi legi electorale, Legea nr.35/2008, iar viitorii senatori şi deputaţi sunt aleşi īn colegiile electorale unde au fost nominalizaţi de către alianţele şi partidele politice. Viaţa a confirmat că, Partidul Romānia Mare a avut dreptate, īn anii 2007-2008, cānd a fost singurul partid politic care s-a opus la schimbarea legii electorale şi a susţinut că īn baza noii legi se va ajunge la cel mai ineficient Parlament de după anul 1989. Īn mandatul 2008-2012, Parlamentul Romāniei s-a situat pe ultimul loc īn ceea ce priveşte īncrederea populaţiei īn instituţiile Statului Romān. Foarte mulţi parlamentari au fost implicaţi īn acte de corupţie şi sunt cercetaţi penal, iar circa o sută dintre senatori şi deputaţi au migrat de la un partid la altul.Se ştie că, alegerile parlamentare din anul 2008, la fel ca şi toate celelalte tipuri de alegeri din ultimii 23 de ani, au fost fraudate. Această tristă realitate a fost şi este recunoscută public de către liderii partidelor politice din Romānia şi a fost confirmată de către mass-media. Acum, īn timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c., au apărut şi apar noi indicii despre noua fraudă electorală, de mari proporţii, care se pregăteşte. Doar cu cāteva luni īn urmă, īn 29 iulie a.c., la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, s-au īnregistrat numeroase fraude electorale care sunt cercetate penal de către Parchet şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Sunt convins că aţi fost informat despre blatul electoral pus la cale de către cei care s-au aflat şi care vor să rămānă la Putere īn Romānia, respectiv cei din U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. Aceştia au negociat, īn urmă cu circa şase luni, viitoarea reprezentare īn Parlamentul Romāniei şi componenţa noului Guvern de după alegerile din 9 decembrie a.c. Conducătorii acestor alianţe īmpotriva Poporului Romān urmăresc ca, prin orice mijloace, să blocheze revenirea īn Parlament a Partidului Romānia Mare. Ei se tem că, reprezentanţii P.R.M. īn noul Parlament vor acţiona pentru: oprirea jefuirii bogăţiilor naturale ale Poporului Romān; asigurarea locurilor de muncă pentru toţi cetăţenii activi şi repartiţii pentru tineri; interzicerea vānzării pămāntului romānesc la străini; utilizarea rezervei valutare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei şi turismului; oprirea exproprierii şi alungării romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare minieră; creşterea nivelului de trai al populaţiei şi alinierea lui la standardele europene; asigurarea creşterii demografice; atragerea fondurilor europene nerambursabile; desecretizarea contractelor de privatizare, a contractelor de concesionare a bogăţiilor naturale şi a licenţelor de exploatare a resurselor naturale; interzicerea cianurii īn minerit, precum şi exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică; sprijinirea comunităţilor romāneşti din străinătate; cercetarea penală şi pedepsirea celor vinovaţi de lichidarea locurilor de muncă, de subminarea economiei naţionale, de jefuirea resurselor naturale, de īndatorarea Poporului Romān la băncile străine şi de Holocaustul īmpotriva romānilor; legi aspre pentru combaterea corupţie, a evaziunii fiscale şi contrabandei; eliminarea imunităţilor pentru Preşedintele Romāniei, parlamentari şi miniştri; interzicerea otrăvirii populaţiei cu aditivi alimentari cancerigeni şi produse etnobotanice; prezentarea īn Parlament a bilanţului tranziţiei, privatizărilor, reformelor, aderării la Uniunea Europeană şi al īndatorării la băncile străine; oprirea īmpărţirii teritoriale a Romāniei; recuperarea tezaurelor Romāniei aflate īn Federaţia Rusă; stoparea achiziţionării sicrielor zburătoare cu capac F-16 ş.a. Avānd īn vedere faptul că, sunt īn curs de desfăşurare acţiunile vizānd fraudarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie a.c. şi că se fură voinţa Poporului Romān exprimată prin vot, ca Secretar general al Partidului Romānia Mare şi candidat pentru Senatul Romāniei īn Colegiul nr.1 din Municipiul Cluj-Napoca, Vă solicit Excelenţă să interveniţi la autorităţile Statului Romān şi, īn mod public, să cereţi ca să fie organizate şi desfăşurate alegeri libere şi corecte pentru Parlamentul Romāniei.Nădajduim că, la īncheierea misiunii Dumneavoastră īn Romānia, la 14 decembrie a.c., Veţi constata şi Veţi pleca mulţumit că īn ţara noastră au avut loc, īn sfārşit, primele alegeri nefraudate. Faptul că aţi avut şansa să fiţi primul ambasador al Statelor Unite ale Americii care s-a născut īn Romānia Vă dă dreptul şi Vă obligă să acţionaţi pentru alegeri parlamentare corecte şi pentru prosperitatea Poporului Romān. Vă mulţumesc. Dr.Gheorghe Funar
    Secretar general al P.R.M.
    Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj
    Candidat īn Colegiul nr.1 pentru Senatul Romāniei


    Cluj-Napoca
    22 noiembrie 2012
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  9. #19
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    A P E L U L
    candidaţilor Partidului Romānia Mare
    adresat romānilor din ţară şi străinătate


    La 9 decembrie a.c. alegătorii au dreptul şi obligaţia de a se prezenta la vot. Dreptul la vot este garantat de Constituţia Romāniei. Obligaţia de a se prezenta la vot este impusă de U.S.L. şi A.R.D. ! De ce ? Pentru că P.S.D. şi P.D.L, prin senatorii de Gorj Toni Greblă şi Ion Ruşeţ, au pus la cale exproprierea cetăţenilor romāni din Romānia, īncepānd cu anul 2013. Milioane de romāni īşi vor pierde casele şi terenurile. Cum ? Īn mod legal ! Īn luna martie 2009 a fost īnregistrată la Senat propunerea legislativă a P.S.D. şi P.D.L pentru modificarea şi completarea Legii minelor, Legea nr.85/2003. La 27 octombrie 2009 ea a fost votată de senatorii P.S.D, P.N.L., P.D.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R. Cu toţii au votat pentru exproprierea romānilor din Romānia de către titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale. Lucrările executate de titularii acestor licenţe sunt declarate de utilitate publică. Printr-o mulţime de derogări de la prevederile legale īn favoarea titularilor licenţelor de exploatare, U.S.L. şi P.D.L. au pus la cale exproprierea a milioane de romāni. De peste trei ani este păstrată la secret această iniţiativă legislativă care pune īn mare pericol existenţa şi viitorul Poporului Romān pe teritoriul Romāniei ! Orice proprietar poate fi expropriat de titularul licenţei de exploatare. Pe această cale, străinii obţin, la cele mai mici preţuri din lume, proprietăţi uriaşe īn Romānia, iar romānii īşi vor vinde Ţara lor moştenită de la strămoşi. După alegerea noului Parlament, propunerea legislativă va fi votată şi īn Camera Deputaţilor şi va deveni lege. Pānă acum, de peste trei ani, niciunul dintre parlamentarii U.S.L., P.D.L., U.N.P.R. şi U.D.M.R. nu le-au vorbit cetăţenilor despre această iniţiativă legislativă pe baza căreia le vor fi luate casele, apartamentele şi alte imobile, īncepānd din anul 2013. Nici candidaţii din partea U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R., nu le spun alegătorilor ce li se pregăteşte, respectiv evacuarea lor din case şi apartamente de către firmele străine care au obţinut licenţe de exploatare a bogăţiilor naturale, īn timpul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, de la toate Guvernele post-decembriste. Această acţiune diabolică a U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R., condamnată din străinătate şi īndreptată īmpotriva existenţei Poporului Romān īn Vatra Strămoşească, īn Grădina Maicii Domnului, nu este abordată īn dezbaterile electorale găzduite de studiourile centrale şi locale de televiziune şi radio. Numai Partidul Romānia Mare şi candidaţii săi pentru viitorul Parlament al Romāniei au īnscris īn oferta electorală ca obiectiv prioritar: ”Oprirea exproprierii romānilor din Romānia, pusă la cale de P.S.D. şi P.D.L, susţinută de P.N.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R.” Cei peste cinci milioane de romāni plecaţi la muncă īn străinătate, precum şi familiile şi rudele lor rămase īn Romānia, trebuie să ştie că dacă nu vor merge la vot sau dacă vor vota candidaţii U.S.L. şi A.R.D. riscă enorm, respectiv să le fie luate de către străini casele, apartamentele şi celelalte imobile din proprietate. Aceia dintre alegători care nu se vor duce la vot īn 9 decembrie a.c. trebuie să ştie că riscă să rămānă fără casă şi alte proprietăţi. Alegătorii care vor merge la vot şi votează candidaţii U.S.L., A.R.D şi U.D.M.R. īnseamnă că acceptă să-şi piardă locuinţele şi alte imobile īn favoarea titularilor de licenţe de exploatare a bogăţiilor naturale. După ce, īn ultimii patru ani, peste 75% dintre cetăţenii romāni au susţinut corect că Romānia a fost īndreptată īntr-o direcţie greşită, acum īn timpul campaniei electorale, institutele de sondare şi manipulare a opiniei publice au ajuns la concluzia că peste 85% dintre alegători vor vota cu U.S.L. şi A.R.D., adică cu cei care au transformat Romānia īntr-o colonie, i-au sărăcit şi batjocorit pe romāni. Mai mult, aceleaşi institute de sondare şi manipulatorii de opinie care apar la televiziune susţin, implicit, că peste 85% dintre alegători acceptă să-şi piardă proprietăţile pe baza legii pregătită, īn mare secret, de către P.S.D., P.N.L., P.D.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R. Acţiunea de expropriere a romānilor din Romānia pusă la cale de U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. este fără precedent īn istoria omenirii ! Ea poate fi oprită numai de către Partidul Romānia Mare şi candidaţii săi, dar mai ales de voinţa milioanelor de alegători romāni, din ţară şi din străinătate, exprimată prin votul dat la 9 decembrie a.c. Īn faţa pericolului uriaş īn care se află Poporul Romān şi viitorul Romāniei pentru stoparea Holocaustului īmpotriva romānilor, toţi alegătorii au dreptul şi obligaţia de a se prezenta la vot. Romānii īşi decid soarta la alegerile din 9 decembrie a.c.Mergānd cu toţii la vot şi votānd candidaţii P.R.M., alegătorii romāni pot fi siguri că nu īşi vor pierde casele, apartamentele şi alte imobile, iar nivelul lor de trai va fi aliniat la cel din Uniunea Europeană. Dr.Gheorghe Funar
    Secretar general al P.R.M.
    Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj
    Candidat īn Colegiul nr.1 pentru Senatul Romāniei


    Cluj-Napoca
    22 noiembrie 2012
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  10. #20
    Administrator
    Data īnscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.546
    Propuneri necesare pentru revizuirea Constituției Romāniei

    Publicat īn 26 noiembrie 2012 Gheorghe Funar
    Unul dintre proverbele romāneşti spune: „Ţara arde şi baba se piaptănă“. Acum, cīnd priorităţile Poporului Romān şi ale Romāniei sīnt cu totul altele, U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. pun pe prim plan revizuirea Constituţiei, cu scopul de a federaliza Romānia şi de a grăbi realizarea proiectului „Israel īn Romānia“. La o eventuală nouă revizuire a Constituţiei Romāniei, P.R.M. propune, cel puţin următoarele modificări: 1) Art.1. să fie completat astfel: „Romānia este continuatoarea Daciei, iar romānii sīnt urmaşii dacilor, ai Poporului Primordial, leagăn al civilizaţiei Europei“.2) Art.2. să fie modificat astfel: „Suveranitatea naţională aparţine Poporului Romān, care o exercită prin Referendum“.
    3) Art. 3. se completează astfel: „Reorganizarea teritoriului, sub aspect administrativ, se decide de Poporul Romān prin referendum naţional“.
    4) La art. 4 să fie completat textul astfel: „Partidele politice care pun la cale sau care participă la fraudarea alegerilor sīnt dizolvate de drept“. De asemenea, „Īn Romānia, toţi cetăţenii sīnt romāni şi sīnt egali īn drepturi şi īn obligaţii“. Se preiau modelele din S.U.A., Franţa, Germania, Israel, Grecia etc. unde nu există minorităţi etnice.
    5) La art. 8 să se prevadă expres că: „Sīnt interzise partidele sau formaţiunile constituite pe criterii etnice“.
    6) Titlul I trebuie completat cu un nou articol, astfel: „Parlamentul, preşedintele Romāniei, Guvernul şi autorităţile locale sīnt obligate să asigure locuri de muncă pentru toţi cetăţenii romāni“.
    7) La art. 16 se impune următoarea precizare: „Funcţiile şi demnităţiile publice, civile sau militare pot fi ocupate, īn condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia romānă şi domiciliul īn ţară“.
    8) Art. 19 se completează astfel: „Sīnt expulzaţi din Romānia cetăţenii care nu sīnt loiali Statului Romān, care nu recunosc Statul Naţional Unitar Romān, care nu cunosc Limba Romānă, care aduc atingere simbolurilor naţionale, care se pronunţă sau acţionează pentru orice fel de autonomie sau drepturi colective.“
    9) La capitolul „Drepturi şi libertăţi fundamentale“ se impune adăugarea unui articol distinct referitor la „Dreptul la demnitate“. De asemenea, acest capitol trebuie completat cu „Dreptul persoanelor īn vīrstă de a duce o viaţă demnă şi independentă, de a participa la viaţa socială şi culturală“, precum şi cu „Dreptul la alegeri nefalsificate şi la alegeri libere.“
    10) La art. 32 trebuie adăugat un nou alineat: „Pentru īnvăţămīntul general obligatoriu Statul asigură existenţa şcolii īn fiecare sat“.
    11) La art. 34 se impune precizarea: „Cetăţenii beneficiază de gratuitate īn domeniul ocrotirii sănătăţii“.
    12) La art. 41 să fie īnscris primul alineat astfel: „Statul asigură locuri de muncă pentru toţi cetăţenii“.
    13) La art. 54 ar trebui adăugat textul „Īncălcarea jurămīntului se sancţionează cu īncetarea mandatului sau demiterea din funcţie, după caz“. Este vorba despre preşedintele Romāniei, parlamentari, miniştri şi alte persoane alese sau numite īn funcţii publice, care au depus jurămīntul prevăzut de Constituţie.
    14) La art. 70, alin. 2, să fie completat astfel: „Īncetează de drept mandatul celor aleşi īn funcţii publice, care sīnt implicaţi īn acte de corupţie“. „Se interzice migraţia politică a parlamentarilor, sub sancţiunea īncetării mandatului“.
    15) La art. 72 să fie eliminate imunităţile pentru preşedintele Romāniei, parlamentari şi pentru miniştri.
    16) La art. 105 trebuie precizat că: „Deputaţii şi senatorii nu pot fi īn acelaşi timp şi miniştri“, deoarece este īncălcată separaţia puterilor īn stat.
    17) Art. 114 se modifică astfel: „Se interzice angajarea răspunderii Guvernului pe proiecte de lege“. „Anual, Guvernul poate emite, cel mult, 10 ordonanţe de urgenţă“.
    18) Art. 131, să fie completat astfel: „Procurorii se autosesizează īn cazul faptelor penale săvīrşite de către preşedintele Romāniei, parlamentari, miniştri, secretari de Stat, prefecţi şi subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, primari şi viceprimari, inclusiv pentru infracţiunile semnalate īn presă“.
    19) La art. 156 se impune completarea lui astfel: „Resursele naturale aparţin Poporului Romān, constituie monopol de stat, iar exploatarea lor se face de către firme romāneşti, īn concordanţă cu Interesul Naţional“. O dată cu revenirea P.R.M. īn Parlament, la 9 decembrie a.c., senatorii şi deputaţii săi vor acţiona pentru ca aceste propuneri de revizuire să se regăsească īn viitoarea Constituţie a Romāniei.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Pagina 2 din 2 PrimulPrimul 12

Informații subiect

Utilizatori care navighează īn acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează īn acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •