Pagina 2 din 3 PrimulPrimul 123 UltimulUltimul
Rezultate 11 la 20 din 29

Subiect: Strict secret de importanŢĂ deosebitĂ

  1. #11
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    52. Cunoscnd filiaţia: messageţi - geţi - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justifică relaţiile „ciudate” ntre, de pildă, limba birom (vorbită n Nigeria septentrională şi comentată de Luc Bouquiau ), protolatina şi scrierea protosumeriană. Părerile ncetăţenite despre ,,indo-europeană" ar putea fi revizuite.

    Revoluţia alfabetică este una, iar sursa necunoscută se află n spaţiul carpato-danubian.

    Prof. Tudor Diaconu

  2. #12
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    53. Limba vorbită era unică, s-o numim limba dacilor, dar ncifrarea ei după un anumit cod aparţine n mod premeditat geţilor, castei ce vroia sa deţină şi să menţină monopolul cunoaşterii.

    Cele patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, sanscrit) sunt părţi, sunt cele patru sferturi ale cunoaşterii.

    Aici este marele secret şi mister al geţilor:„pulverizarea” prin limbă, prin numire a unităţii cunoaşterii. Totul porneste de la viziunea cunoaşterii pe care o aveau geţii, aceşti sacerdoţi ai ntregii antichităţi.

    Prof. Tudor Diaconu

  3. #13
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    54. O altă etapă ar fi " cale a păstorilor " carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stnci uriaşe, care este menţionat n multe izvoare, scrise n diferite epoci şi locuri – Pindar, Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidiu, Cantemir.

    Nicolae Miulescu i consideră pe
    aceşti păstori
    drept creatori ai ştiinţei şi artei primare .Redefinirea lor este utilă pentru a ntelege mai bine şi mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie:
    ,,Barbarii nu au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei”.

    Prof. T.D.:

  4. #14
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    55. Noi foarte bine putem să ncepem cu nsuşi nceputul din Manava - Dharma - Sastra (Cartea legii lui Manu), ncă din perioada vedică. Pentru că, la nceput, a fost crearea graiului articulat, a cuvntului care scoate omenirea din haos, cum se spune metaforic.
    ,,Scoaterea lumii din haos” s-a făcut prin numirea ei, prin ,,botezarea" ei.
    Dar - şi acesta este lucrul cel mai important -
    numai n limba noastră romnească se poate explica inter relatia cifră - literă - semn grafic prin intermediul carora au fost ,,mascate" acele denumiri iniţiale.

    Prof. T.D.

  5. #15
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    56. Pe teritoriul ţării noastre au fost găsite peste 90% din inscripţiile lumii străvechi. Cu un salt peste timp, tipografii noştri vor face cărţi de cult, pentru zone largi, cu limbi" de cult diferite. De pildă, ntre 1690-1716, tipografiile noastre vor edita cărţile greceşti, arabe, slavone şi georgiene etc. Brncoveanu era numit ,, Ptolemeu vrednic de cununi”, n 1701 apare la Snagov Liturghierul bilingv greco-arab, n anul următor Ceaslovul greco-arab, n 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia Ramniceană tipărea mai ntai la Alep cărti de cult, apoi a fost mutată la Balamand şi la Saeg, n sudul Libanului. Ivireanu, ajuns n vrful ierarhiei ecleziastice la noi, instruieşte pe Mihail Iştfanovici la Rmnic şi-l trimite la Tiflis, unde tipăreşte, n1709, primele cărţi caucaziene, un Liturghier şi Evanghelia...

    Iată cum tradiţia ,,stupului" romnesc este factor de cultură n continuare...

    Prof. T.D.

  6. #16
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    57. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate codurile de cult şi limbile de mai trziu.

    Prof. T.D.

  7. #17
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    58. Sfera scrierii hieratice este vastă, o aflm şi n nordul Africii, la Tassilli, n zona mediteraneeană, n Italia şi Grecia. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care, orict ar părea de incredibil, fixează pe marmură şi piatră sau pe aur limba latină ,,vulgara", pe care noi o numim, de fapt, limba dacilor sau romnească.

    Iata de ce
    paradigma schimbă cu totul liniile mari ale cunoaşterii adevaratei antichităţi.

    Spuneam că istoria noastră ndepartata
    se implică n ceea ce istoricii numesc „negura veacurilor”, care este n fond apariţia
    omului european, cultural, care a creat baza ntregii civilizaţii şi culturi ulterioare. Geţii sunt aceştia, cei mai drepţi şi viteji dintre traci.

    p. TD

  8. #18
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    59. Denumită metalimbaj get, axioma noţiunilor aparent vide, şi abia acum descifrarea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdată, al noii paradigme. Va elucida actualele mistere şi enigme, va fi folosită de alte minţi mai luminate, va deveni metadigmă.

    Trebuie volens-nolens, să repetam mersul ,,burghiului" spre... Vega!

    Desprinderea de ,,cunoscut " cere uriaşi n gndire.

    Prof. T.D.

  9. #19
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    60. Poate ca a venit Timpul sa afle lumea ce se gaseste la Breasta pe malul Jiului si ce rol a avut Cultura Neamului nostru in actuala civilizatie. Astefel se poate demonstra cert de unde apare incontestabila profunzime in gandire a Romanilor.


    Iata ce spunea marele Platon (437 - 347 i. Hr), prin gura altui mare dascal al antichitatii, Socrate (469-399 i. Hr): "Eu, Socrate, am invatat aceasta incantatie (epoda) de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxa". Tot el spune: "medicii greci (in comparatie cu medicii daci) nu se pricep la cele mai multe boli." (Fontes, I, 101-102). Dar nu numai atat. Juramantul lui Hipocrat (460-375 i. Hr) pe care si astazi il depun la inceputul carierei lor medicii din intreaga lume - asa cum am mai spus - este bine sa stie toti oamenii de cultura ca este juramantul pe care-l depuneau medicii ce absolveau scoala zalmoxiana. La acest juramant, Hipocrat a facut unele adaugiri (vezi pr. D. Balasa, De la Zalmoxa la Iisus Hristos, p 11-15).


    Am vorbit catva despre Universitatea Zalmoxiana. Ei bine, aflam ca intr-adevar, Zalmoxa a adus in Dacis fruntasi atenieni si a facut din ei discipoli, dupa marturia lui Hesyhius din Alexandria (sec V-VI). Este clar deci ca pitagoreenii, atenienii, in general, s-au instruit in scolile dacice zalmoxiene.

    Parintele Dumitru Balasa - Dragasani
    Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 28.01.2017 la 22:01.

  10. #20
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.864
    Selecție de citate de o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, adunate si de pasionatul cercetător Marius Fincă. Este de datoria noastra morala sa continuam cele incepute aici....


    1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumnilor au exercitat o influenţă puternică asupra ntregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei” 2. Pitagora (580 .H – 495 .H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. n „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi nvăţăminte de la ei. La geţi toate pamnturile sunt fără margini, toate pamnturile sunt comune.
    3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai nţelepţi.”
    4. Platon (427 – 347 .H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde n dialogul „CARMIDES” o discuţie ntre Socrate şi Carmides, n care profesorul i spune lui Carmides ce l-a nvăţat un medic trac cnd a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a ncerca să ngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi ngrijit, neţinndu-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm ngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc ntregul pe care l au de ngrijit. Dacă acest ntreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om n ntregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi n primul rnd, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descntece. Aceste descntece sunt vorbele frumoase care fac să se nască n suflete NŢELEPCIUNEA”. Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
    5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „n ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se ntinde din Asia Mică pnă n Iberia şi din nordul Africii pnă n SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
    6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rndul nostru să gndim că scrierea a nceput n Europa cu 2000 de ani naintea scrierii sumeriene. n Romnia avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai Romniei, ci ntregii Europe.”
    7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea n aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum cţiva ani).
    8. Alfred Hofmann 1820 – n Istoria Pămntului: „ntr-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de nţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, nsoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească n fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este att de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamnt. Rumania nu este buricul Pămntului, ci Axa Universului.
    9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „Romnia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă ntre 6500-3500 .H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu cteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie n deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”
    10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
    11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul Romniei. ntr-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”
    12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă nendoielnic pnă n primele vrste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
    13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: „Carpaţii sunt ntr-o regiune a lumii n care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute pnă n ziua de astăzi”
    14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspndindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
    15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
    16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat n mare parte limbile Europei”.
    17. Universitatea din Cambridge: – n mileniul V .H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit n Europa;
    – Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat n antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;
    – VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create n centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pămnt al Indiei”.
    18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi n mijlocul attor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească n ruptul capului, nct nu s-ar lupta pentru o viaţă ct pentru o limbă”.
    19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum şi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc n Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria n număr de milioane”.
    20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu ct veţi săpa mai adnc, cu att veţi vedea ţşnind viaţa”.
    21. Andre Armad: „ntr-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – pnă n zilele noastre, susţinnd astfel printr-un exemplu, poate unic n istoria lumii continuitatea unui neam”.
    22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): „Limba latinească n adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
    23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc n limba n care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
    24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.
    25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau att geţilor din Bulgaria, ct şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.
    26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): „n cele mai vechi timpuri cunoscute, n Transilvania şi n ţările nvecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie mpreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile nvecinate din Ungaria numele de Dacia”.
    27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
    28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat n Carpaţi, cel mai probabil, iniţial n Haar-Deal”.
    29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada mpăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi n fondul limbii germane”.
    30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
    31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
    32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
    33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
    34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi din cinci continente, dar n Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că n aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
    35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): „Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se mparte n două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
    36. Harald Haarman (specialist n istoria culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult nainte de scrierea sumeriană, iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”
    37. Paul Mac Kendrick: „Burebista şi Decebal au creat n Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi nguste ar putea-o califica drept barbară”. „Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” „Sus n Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrnului continent” (Europa de la Atlantic la Urali).
    38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi, 1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.
    39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
    40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): „n Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.
    41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon l găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că att el ct şi Pitagora au nvăţat cele mai multe şi mai frumoase nvăţături trăind printre barbari”.
    42. Clement Alexandrinul (Stromatele): „n sfrşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor nvăţături din Scriptură constă n aceea că nu le avem şi n limba n care au fost scrise ntia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de nvăţaţi, pe cnd nţelesul şi textele le păstrează numai nvăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice nţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau n stăpnire”.
    43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, n interviul dat lui Virgil Oghină): „Nu pot să nţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că n Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obrşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală naltă”.
    44. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani n spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
    45. Clemance Royer (n Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia i arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, n această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
    46. Jean Laumonier (n cartea „La nationalite francaise”, Paris, 1892): „Romnul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”.
    47. Andre le Fevre (n lucrarea „Les races et les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din Dacia pna n Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care vorbeau dialecte indo-europene”.
    48. mpăratul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără ndoială cei mai vechi şi mai numeroşi n Transilvania, sunt att de de chinuiţi şi ncercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că soarta lor, dacă o cercetezi este ntr-adevar de plns…”




    49. Parintele Dumitru Balasa - Dragasani

    Langa Craiova se gasesc zidurile primei Universitati de pe Terra, Universitata Zalmoxiana.

    Stiinta cea mai avansata a inceput in Europa, in Dacia Zalmoxiana.

    In prezent toate studiile de filosofie, de etica, de fizica, de drept, de teologie, de matematica, de astronomie etc..., ar trebui sa inceapa cu acelea ale Universitatii Zalmoxiene.


    Pelasgii, una din ramurile dacice cele mai evoluate au infiintat Universitatea Zalmoxiana, cea mai avansata Scoala de pe Terra, atunci cand Roma italica nu exista nicidecum.


    La Universitatea Zalmoxiana au studiat si elevii lui Pitagora, mult mai tarziu.

    Cei patru Mari Zalmoxieni care au pus bazele Universitatii Zalmoxiene pe Terra au fost: Apolo Hiperboreanu, Salmocsis, Zarathustra si Moise.

    50. Regatul feminin al stramosilor daci a fost condus pe rand de mari preotese si regine, intre care Hestia (Vesta) si Dacia (Dokia), care au facut epoca anterior anilor 1900 i.Hr. Ele stiau sa scrie si au alcatuit cel mai vechi cod de legi, Belaginele (Legile frumoase), pe care le-au predat regelui Zalmoxe (c.1400 i.Hr.).
    - Pr. Dumitru Balasa.

    51.Legile Omeniei - Legile Zalmoxiene !!!

    1. DUMNEZEU da dreptul la viata. PUNCT.
    2. In fata lui DUMNEZEU toti OAMENII sunt egali.
    3. Templul adevarat al lui DUMNEZEU, este OMUL insusi.
    4. OMUL reprezinta apogeul creat in univers, pe care-l implineste, prin dragostea sa.
    5. Invata sa faci arta din oferta ta, devenind astfel OM.
    6. Fiecare OM si-a creat perechea sau dualul, dupa chipul si asemanarea lui.
    7. Pacea universala este generata de pacea interioara activa, a OMULUI.
    8. OMULE, invata continuu ce-i binele si adevarul, depasindu-ti limitele autocunoasterii in fiecare Clipa T0.
    9. OMULE, cauta si asuma-ti responsabilitatile promise in trecut, in prezent si in viitor, in fata lui DUMNEZEU.
    10. Respecta credinta fiecarui OM care duce o viata normala.

    52. Cunoscnd filiaţia: messageţi - geţi - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justifică relaţiile „ciudate” ntre, de pildă, limba birom (vorbită n Nigeria septentrională şi comentată de Luc Bouquiau ), protolatina şi scrierea protosumeriană. Părerile ncetăţenite despre ,,indo-europeană" ar putea fi revizuite.
    Revoluţia alfabetică este una, iar sursa necunoscută se află n spaţiul carpato-danubian.
    Prof. Tudor Diaconu

    53. Limba vorbită era unică, s-o numim limba dacilor, dar ncifrarea ei după un anumit cod aparţine n mod premeditat geţilor
    , castei ce vroia sa deţină şi să menţină monopolul cunoaşterii.

    Cele patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, sanscrit) sunt părţi, sunt cele patru sferturi ale cunoaşterii.

    Aici este marele secret şi mister al geţilor:„pulverizarea” prin limbă, prin numire a unităţii cunoaşterii. Totul porneste de la viziunea cunoaşterii pe care o aveau geţii, aceşti sacerdoţi ai ntregii antichităţi.
    Prof. Tudor Diaconu

    54. O altă etapă ar fi " cale a păstorilor " carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stnci uriaşe, care este menţionat n multe izvoare, scrise n diferite epoci şi locuri – Pindar, Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidiu, Cantemir.

    Nicolae Miulescu i consideră pe
    aceşti păstori
    drept creatori ai ştiinţei şi artei primare .Redefinirea lor este utilă pentru a ntelege mai bine şi mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie:
    ,,Barbarii nu au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei”.
    Prof. T.D.:

    55. Noi foarte bine putem să ncepem cu nsuşi nceputul din Manava - Dharma - Sastra (Cartea legii lui Manu), ncă din perioada vedică. Pentru că, la nceput, a fost crearea graiului articulat, a cuvntului care scoate omenirea din haos, cum se spune metaforic.
    ,,Scoaterea lumii din haos” s-a făcut prin numirea ei, prin ,,botezarea" ei.
    Dar - şi acesta este lucrul cel mai important -
    numai n limba noastră romnească se poate explica inter relatia cifră - literă - semn grafic prin intermediul carora au fost ,,mascate" acele denumiri iniţiale.
    Prof. T.D.

    56. Pe teritoriul ţării noastre au fost găsite peste 90% din inscripţiile lumii străvechi. Cu un salt peste timp, tipografii noştri vor face cărţi de cult, pentru zone largi, cu limbi" de cult diferite. De pildă, ntre 1690-1716, tipografiile noastre vor edita cărţile greceşti, arabe, slavone şi georgiene etc. Brncoveanu era numit ,, Ptolemeu vrednic de cununi”, n 1701 apare la Snagov Liturghierul bilingv greco-arab, n anul următor Ceaslovul greco-arab, n 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia Ramniceană tipărea mai ntai la Alep cărti de cult, apoi a fost mutată la Balamand şi la Saeg, n sudul Libanului. Ivireanu, ajuns n vrful ierarhiei ecleziastice la noi, instruieşte pe Mihail Iştfanovici la Rmnic şi-l trimite la Tiflis, unde tipăreşte, n1709, primele cărţi caucaziene, un Liturghier şi Evanghelia...

    Iată cum tradiţia ,,stupului" romnesc este factor de cultură n continuare...
    Prof. T.D.

    57. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate codurile de cult şi limbile de mai trziu.
    Prof. T.D.

    58. Sfera scrierii hieratice este vastă, o aflm şi n nordul Africii, la Tassilli, n zona mediteraneeană, n Italia şi Grecia. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care, orict ar părea de incredibil, fixează pe marmură şi piatră sau pe aur limba latină ,,vulgara", pe care noi o numim, de fapt, limba dacilor sau romnească.

    Iata de ce
    paradigma schimbă cu totul liniile mari ale cunoaşterii adevaratei antichităţi.

    Spuneam că istoria noastră ndepartata
    se implică n ceea ce istoricii numesc „negura veacurilor”, care este n fond apariţia
    omului european, cultural, care a creat baza ntregii civilizaţii şi culturi ulterioare. Geţii sunt aceştia, cei mai drepţi şi viteji dintre traci.
    prof. TD

    59. Denumită metalimbaj get, axioma noţiunilor aparent vide, şi abia acum descifrarea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdată, al noii paradigme. Va elucida actualele mistere şi enigme, va fi folosită de alte minţi mai luminate, va deveni metadigmă.

    Trebuie volens-nolens, să repetam mersul ,,burghiului" spre... Vega!

    Desprinderea de ,,cunoscut " cere uriaşi n gndire.
    Prof. T.D.

    60. Poate ca a venit Timpul sa afle lumea ce se gaseste la Breasta pe malul Jiului si ce rol a avut Cultura Neamului nostru in actuala civilizatie. Astefel se poate demonstra cert de unde apare incontestabila profunzime in gandire a Romanilor.


    Iata ce spunea marele Platon (437 - 347 i. Hr), prin gura altui mare dascal al antichitatii, Socrate (469-399 i. Hr): "Eu, Socrate, am invatat aceasta incantatie (epoda) de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxa". Tot el spune: "medicii greci (in comparatie cu medicii daci) nu se pricep la cele mai multe boli." (Fontes, I, 101-102). Dar nu numai atat. Juramantul lui Hipocrat (460-375 i. Hr) pe care si astazi il depun la inceputul carierei lor medicii din intreaga lume - asa cum am mai spus - este bine sa stie toti oamenii de cultura ca este juramantul pe care-l depuneau medicii ce absolveau scoala zalmoxiana. La acest juramant, Hipocrat a facut unele adaugiri (vezi pr. D. Balasa, De la Zalmoxa la Iisus Hristos, p 11-15).


    Am vorbit catva despre Universitatea Zalmoxiana. Ei bine, aflam ca intr-adevar, Zalmoxa a adus in Dacis fruntasi atenieni si a facut din ei discipoli, dupa marturia lui Hesyhius din Alexandria (sec V-VI). Este clar deci ca pitagoreenii, atenienii, in general, s-au instruit in scolile dacice zalmoxiene.
    Parintele Dumitru Balasa - Dragasani
    Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 28.01.2017 la 22:11.

Pagina 2 din 3 PrimulPrimul 123 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •