Agricultura Plasmatica

[Alina Bratu]

[Alina Bratu]

min 48:48 Dl. Keshe sugeraza sa se testeze ca la suprafata solului, plantele sa fie PULVERIZATE cu AMINOACIDUL GANS-ULUI de CO2 pentru 2 motive:
- avand stratul de aminoacid la suprafata, se mentine captarea continua in sol a CO2-ului
- acel strat de aminoacid gras, datorita umiditatii lui, va continua sa extraga apa din mediu (si implicit va hrani constant planta)...

min 59:41 Dl Keshe mentioneaza ca, se pare ca, semintele tratate cu CO2 se comporta ca iarba, adica, CHIAR DACA A FOST TAIATA PARTEA DE LA SUPRAFATA, RADACINA RAMANE SI PLANTA CONTINUA SA RECREASCA.
Da exemplul graului actual, care odata cules, planta nu mai produce alte seminte.
Mai spune ca, in 2012 s-au facut unele teste in Belgia, si, in unele ocazii, samanta de grau tratata cu apa de gans de CO2 a revenit la origine, comportandu-se si extinzandu-se ca iarba...
Acest lucru se intampla cand samanta este plantata direct in sol (nu in ghivece), in propriul ei mediu natural.

min 1:03:39 Dl. Keshe spune ca la experimentul cu grau, s-a constatat ca in loc de o tulpina, au crescut 5-6 tulpini, si frunzele au crescut cu pana la 15 ori mai mult...

min 1:25:40 Daca plantele crescute poarta urme de gans CO2 (majoritatea plantelor stropite cu gans de CO2 au in stuctura lor proteine care sunt legate de gans), acestea pot fi folosite ca produs natural pentru absortia si extragerea virusilor (ca HIV, ebola, e.coli,etc) din corp.
Sugereaza sa se verifice daca gans-ul nu cumva sta, mai ales, in radacina plantelor.

[Alina Bratu]

1.jpg
min 39:00 Salata din randul de sus este tratata apa de gans de CO2.
Se observa ca radacinile sunt mai puternice, groase, dese, si pozitionate mai spre suprafata, fata de cele udate doar cu apa (din randul de jos).

min 45:48 Exista o diferenta in forma frunzelor dintre salata tratata si cea netratata. Cele tratate sunt mai rotujite, pe cand cele netratate sunt mai alungite.

2.jpg
min 48:30 Plantele tratate cu apa de gans CO2 (din stanga imaginii) sunt foarte verzi(au rezistat mai bine la temperaturi scazute; se noteaza zapada cazuta pe ele) fata de cele netratate cu apa de gans(din dreapta imaginii), care sunt mai galbene. Se mentioneaza ca, chiar si dupa ce a cazut zapada pe ele, au ramas in conditii bune si si-au mentinut culoarea.

3.jpg
min 51:50 Se noteaza ca radacinile plantelor tratate cu gans sunt mult mai groase si mai dese.

min. 1:08:00 Odata adaugat CO2, se creeaza un strat deasupra solului, asa incat planta in loc sa patrunda mult in sol, cautand apa, ramane la suprafata, absorbind umiditatea din mediu si hranindu-se.
Plantele pot fi plantate in desert, si cu putina apa, ele sunt capabile sa supravietuiasca, deoarece absorb umiditatea din mediu. Radacinile crescand mai la suprafata, absorb mai multa umiditate si devin mai groase. Aceasta tehnologie poata fi aplicata si in zone aride.

[Alina Bratu]

5.jpg
Min 8:18 In Australia au pus o sticla umpluta cu gans (CO2+CH3+gans de apa de mare) in 24.000 litri de apa din sistemul aquaponic, notand ca salata din sistemul unde gasea sticla cu gans ramaneau drepte, pe cand celelalte plante din alte sisteme aquaponic invecinate se ofileau din cauza temperaturii ridicate (cca.30 grade).

[Alina Bratu]

6.jpg
Min 8:59 Au experimentat cresterea capsunilor in galeti de 10 litri de apa, pe fundul galetilor punandu-se inele mari continand gans in diferite proportii:
-In unele 70% CO2, 20% CH3 si 10% ZnO
-In cele unde proportia de CH3 era mai mare, capsunile erau mai dulci
Nu au fost adaugati fertilizatori la acest experiment.

7.jpg
Min 11:55
1. S-a notat ca semintele imerse in gans de CO2 revin la structura lor originala.
2. Porumbul produce mai multi stiuleti, graul devine ca iarba (dupa ce a fost cules, produce iarasi grau)
3. Semintele modificate genetic revin la proprietatile lor originale.
4. Semintele "terminator" (care nu se pot reproduce) incep sa produca seminte viabile
5. Aceasta capsuna produce o noua planta din samanta.

Se specifica faptul ca, cu aceasta tehnologie se poate extinde sezonul agricol si se pot cultiva plante in zone in care inainte nu aveau clima/terenul propice.

[Alina Bratu]

8.jpg
Min 2:55 Sa arata cum este salata la 30 de grade din cele 2 sisteme aquaponic. Unele care sunt in apa, unde a fost introdus gans-ul cu tot cu sticla (foto dreapta) si cele din stanga care sunt doar in apa.


9.jpg
Min 13:10 Se noteaza diferenta de culoare la radacinile plantelor care au stat in apa cu gans si la celelalte. Cele care au stat in apa cu gans sunt mai albe, mai sanatoase.

10.jpg
Min 3:50 Se observa ca radacinile ridichiilor tratate cu gans(din randul de jos) sunt mai dese fata de cele netratate(randul de sus).

11.jpg
Min 5:29 Se constata ca plantele tratate cu gans se periseaza mai greu.
De asemenea, se vorbeste despre un experiment facut cu ridichii, unde s-a contatat ca ridichiile s-au perisat mai lent, lucru valabil la cele tratate, cat si la cele netratate, CARE AU STAT IN VECINATATEA CELOR TRATATE.

[Alina Bratu]

Min 21:00 Dl Keshe sugereaza sa se foloseasca pe sol cenusa de la plante sau lemn ars, functioneaza ca un fertilizator.
De asemenea, cenusa diluata in apa poate fi utilizata ca insecticid si antifungic natural.
Sugereaza ca semintele sa fie puse 1-2 saptamani in carbune(fara apa). Ele se vor intoarce la caracteristicile originale, pentru ca, stand in nanomaterial, orice modificare a semintei, va fi distrusa.

Min 25:00 Dl. Keshe sugereaza sa se pulverizeze gans pe frunzele plantelor, ca tratament impotriva parazitilor.

Min 33:00 Se sugereaza sa se planteze un vas de sticla(de preferinta)/sau sticla de Coca-Cola cu gans de CO2 la radacina plantei/copacului. Va functiona ca fertilizator pt toata viata plantei.
De asemenea, se sugereaza ca in sere, plantele sa fie udate cu apa de gans.
In acest fel, nu va mai fi nevoie de fertilizatori.

Pentru conopida, sugereaza gans-ul de Calciu (se prepara astfel: se ard oase de animale, iar cenusa rezultata, amesteca cu apa, se pune intr-o sticla la radacina plantei).

Min 40:30 Daca se adauga aminoacid in vasul/sticla cu gans si apa, creati un camp gravitationalo-magnetic al azotului, si puteti absorbi umiditatea din atmosfera.

Min 1:23:20 Pe langa apa de gans, adaugati si aminoacidul acestuia, si veti avea un fertilizator pentru intreaga viata a plantei.

[Alina Bratu]

Min 12:40 Dl Keshe sugereaza sa se incerce sa se introduca tuburile de gans la 3-10 cm in sol.

Min 17:05 Se sugereaza sa se ia o planta cu rosii care are ciuperca si sa se pulverizeze pe frunze (nu pe planta) un amestec de apa de gans de CO2 si CuO. Apa de gans de CuO functioneaza ca dezinfectant.

12.jpg
Min 25:29 Se prezinta o planta de avocado care a rezistat pe timpul iernii in Germania si care a avut doar o bratara de CO2 la baza.
Dl Keshe vine cu ideea de a face sere cu tuburi de gans CO2/CuO pe deasupra si lateralul serei (cum este sistemul de sarme de intins rufe), si intreaba daca nu cumva plantele vor rezista pe timpul iernii...

De asemenea, spune sa se verifice daca vor intra insecte in spatiul serei, in acest fel creandu-se un mediu fara bacterii si insecte, mai ales daca se folosesc gans-uri de CO2 si CuO. Datorita acestor gans-ului de CO2 se va absorbi umiditate din mediu (care va ramane in interiorul serei) si datorita campului gans-ului de CuO se va crea un mediu fara insecte si ciuperci.

[Alina Bratu]

Min 49:15 Dl Keshe pune intrebarea: Daca se adauga sangele si limfa(AMBELE) unei persoane cu cancer la gans, dupa care se pune la o planta, va da planta antidotul cancerului ? Prin ingerarea plantei, se va vindeca persoana respectiva?

13.jpg
Min 11:32 se prezinta un model de sera gandit de grupul mexican.

[Alina Bratu]

Min 36:30 Armen a reusit o nanoacoperire PERFECTA, introducand pentru 20 min placuta de cupru in sare cu voltaj scazut, dupa care introducand-o in baia de soda caustica.

Min 52:30 Dl. Keshe specifica faptul ca azotul pentru plante poate fi captat folosind apa de gans de CO2.