CREDINCIÓS adj. 1. (BIS.) cucernic, cuvios, evlavios, pios, preacredincios, religios, smerit, (franțuzism) devot, (înv. și reg.) smernic, (înv.) blagocestiv, pietos, pravoslavnic, râvnitor, bine-credincios. (Om ~.) 2. v. fidel.



Credincios ≠ adulter, ateu, infidel, necredincios



CREDINCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care manifestă un atașament constant; caracterizat prin statornicie în convingeri; fidel; devotat; cinstit. 3) și substantivalCare crede în Dumnezeu. /credință + suf. ~os