Fata de la Cozia, această Ioana dArc a Valahiei una din cele mai frumoase legende ale Vlcii





Din păcate, nu ştim de ce, nu vrem să transcriem frumos istoria romnilor, ca pe o Biblie a noastră, ca pe o carte de bază, prin care să putem, azi, argumenta decisiv de ce acest neam mic raportat la imperiile vecine a reuşit să-şi conserve limba, tradiţiile, religia. O istorie absolut fascinantă, n care principii noştri au jucat un rol esenţial n diplomaţie, n hărţuire militară, n a fi acei ghimpi din spatele tuturor puterilor vecine.
Puteam, foarte bine, avea soarta Bulgariei sau a Serbiei sau a altor naţiuni colonizate şi dispărute de pe hartă secole de-a rndul. De ce Moldova, Valahia şi chiar Transilvania ocupată au reuşit să-şi păstreze identitatea, să aibă acel nucleu de nezdruncinat n faţa maghiarilor, turcilor sau slavilor?Pentru că, dincolo de istoria privită ca o sumă de evenimente şi de raportări contextuale, am avut eroi, am avut lideri de stat, lideri spirituali, am avut acea putere divină de a rezista şi supravieţui, de a ne impune n momente decisive ale timpului.



Am auzit cu toţii de Ioana dArc a francezilor, de exemplu, dar mai puţin ştim de Alexandrina de la Cozia, tot o Ioana dArc, dar de-a noastră, botezată de Dimitrie Bolintineanu drept Fata de la Cozia.
Mă ntreb de ce, dacă nu n istoria naţională, măcar la Vlcea, n istoria locală, nu vorbim despre această minunată eroină, născută n Jiblea şi care a fost de de departe cel mai bun militar şi căpitan de oşti n timpul lui Vlad Ţepeş.Alexandrina de la Cozia, rămasă orfană la 16 ani, scapă nevătămată după ce oamenii lui Basarab Laiotă, sprijiniţi de turci, distrug Călimăneştiul. Fata se adăposteşte la Cozia, dar ia o decizie crucială, care o va impune n istorie ca figură emblematică.După ce pe tron ajunge Vlad Ţepeş, Alexandrina se mbracă n bărbat şi intră n armata domnitorului. Participă la mai multe lupte şi intră n atenţia lui Vlad atunci cnd reuşeşte să-i salveze acestuia viaţa chiar pe cmpul de luptă.Se spune că Ţepeş o cheamă imediat la curte şi, considernd-o bărbat, o ntreabă ce moşie doreşte pentru faptele ei de vitejie. Alexandrina şi dă jos coiful, şi lasă părul să curgă şi spune cine e. Şocul celor de la curte este de neimaginat, dar Vlad o numeşte căpitan de oaste şi pe loc decide căsătoria ei cu fiul său, dorind să o lase, clar, n fruntea ţării.




Fata de la Cozia este cea care participă la lupte cruciale, turcii şi rivalii basarabeni i ştiau de frică şi unelteau să o ucidă.

Din păcate, după asasinarea lui Ţepeş, Alexandrina este şi ea luată prizonier, este dezonorată şi ucisă apoi cu sălbăticie, fiind, spun legendele, legată de doi măgari.O istorie fascinantă despre Ioana dArc a Valahiei, pe care, nsă, am uitat-o. Graţie lui Dimitrie Bolintineanu şi a ctorva scrieri ale vremii, i redăm aici onoarea şi demnitatea unei adevărate eroine a ortodoxismului şi a neamului romnesc.


Liviu POPESCU



SURSA:http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=26657