Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: Legenda şi istoria Trgului de Fete de pe Muntele Găina

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167

    Legenda şi istoria Trgului de Fete de pe Muntele Găina

    Legenda şi istoria Trgului de Fete de pe Muntele Găina








    „Ține moț de hastă straiță/Să mă hț (joc) cu hastă moață/Pnă mă hțai cu moața/Se duse moțul cu straița!”… Una dintre cele mai importante şi mai inedite sărbători ale moților are loc n perioada 18-19 iulie 2015, n comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este vorba despre Trgul de Fete de pe Muntele Găina, o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării noastre. Conform tradiției, Trgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei, are loc n cel mai apropiat sfrşit de săptămnă de ziua Sfntului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.Dacă pe vremuri fetele veneau la trg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, n zilele noastre trgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.ncărcată de misticism și ipoteze, originea acestui trg, pierdută n negura timpului, nu face dect să ne fascineze ”crend și acum n juru-i acel indefinit mister n care legenda și realul se ntrețes la modul necesar și firesc”.

    Legenda Trgului de Fete de pe Muntele Găina
    Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar ndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau cte un ou de aur.Se spune că era odată, sus n Munţii Apuseni, o găină ce făcea ouă de aur. Moţii se mirară ct se mirară, şi-au nceput s-o ocrotească, să-i nchine cntece. n tot timpul anului ea rămnea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfntu Ilie, cnd moţii obişnuiau să se ntlnească laolaltă dnd prilej copiilor să se ntlnească şi să se cunoască, găina noastră cobora, curioasă din fire, din cuibul ei nevăzut. Cobora cam pnă la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă ntr-o znă fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinnd un ou de aur n palme şi l oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau att de fermecaţi de găina cu ouă de aur, nct au pus numele acelui loc, Muntele Găina.Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel ntr-un an pe cnd găina era cobortă din cuib, cum avea obiceiul de Sfntu Ilie, cţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată rentoarsă la cuib şi văznd cele petrecute zna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut n găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Orict s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai ntors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se ntlnesc an de an, de Sfntu Ilie ntr-un festival al iubirii şi ncrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zna fermecată va cobor din nou …Istoricii susţin că apariţia trgului s-a datorat necesităţii de comunicare ntre oamenii acestor locuri, care trăiau n aşezări izolate şi risipite. Trgul a antrenat, alături de relaţiile economice ntre locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și și instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rndul lor se pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese. Momentul-cheie era reprezentat de trguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cntărită pe o scndură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a ntmplat niciodată ca vreo fată care a participat la acest trg să nu şi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit destinele n acest loc „magic” au parte de fericire şi noroc. Trgul a făcut posibilă ntlnirea şi căsătoria tinerilor din zone ndepărtate, iar cununia se oficia direct pe munte, n timpul nedeilor, de unde şi numele Trgul de fete.
    Ceremonia era nsoţită de cntece şi jocuri.
    Despre trgul de fete de pe Muntele Găina vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu n cartea sa “Moţii” scriind: ”n cea dinti duminecă după Sn-Petru liniștea din Găina ncetează pentru o zi. Este ziua fantasticului trg de fete, n vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți n haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest trg, unde cntecele lăutarilor asurzesc pădurile.Dis de dimineață, doi delegaţi din partea moţilor din Vidra de sus şi doi din partea moţilor crişeni din Bulzeşti se ntlnesc, schimbă cteva vorbe de salut şi trag o linie de despărţire ntre moţi şi crişeni n timpul trgului de pe coama muntelui. Linia este trasă astfel că moţii se aşează cu merindele n partea de către răsărit, iar crișenii n partea de către apus.Pnă pe la ora 10.00 dimineaţa toţi sunt ocupaţi cu vnzarea şi cumpărarea uneltelor de casă şi agricole fabricate de ei după specialitatea locului. După ce s-a terminat cu trguirea celor trebuincioase, lumea ncepe să prnzească la iarbă verde şi să se adune n jurul lăutarilor care cntă lngă un butoi cu vin ori cu rachiu de cireșe. Apoi, deodată se ncinge jocul peste ntreg trgul şi vezi grupuri separate formate din moţi şi crişeni care, n sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor și fluierelor, joacă hora, adresndu-se unii altora prin felurite chiuituri satirice, strignd crișanul către moț:


    Ține moț de hastă straiță
    Să mă hț (joc) cu hastă moață.
    Pnă mă hțai cu moața,
    Se duse moțul cu straița!
    Iar moțul i răspunde:Măi, crișene, lapte n teoc
    Adă fata să ți-o joc
    De nu țio-i juca-o bine,
    Intre smerii n ea și-n tine!
    n zilele noastre, Trgul de Fete de la Muntele Găina nu mai are acelaşi scop, nsă tradiția se păstrează iar moții, mpreună cu invitaţii sau turişti de pe alte meleaguri, ies an de an n cea mai apropiată duminică de Sfntul Ilie sus pe munte, unde petrec, paticipă la concursuri şi admiră sau chiar duc cu ei acasă un suvenir din creațiile meşterilor pupulari. Pregătirile pentru sărbătoare se realizează cu cteva zile nainte, iar plecarea spre munţi are loc n jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, urmnd apoi programul artistic al participanţilor. Deși această manifestare etno-culturală a fost atestată documentar n anul 1816, ea are probabil o vechime mult mai mare.Trgul de pe Muntele Găina a fost nregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei.surse: Cărțile ”Țara Moților” de Mirela Mocan și ”Moții”, de Ion Rusu Abrudeanu, revista-atelierul.ro; video:youtube







    SURSA: http://www.campeniinfo.ro/legenda-si...aina-6232.html








    Ultima modificare făcută de latan.elena; 17.07.2016 la 23:55.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •