Rezultate 1 la 7 din 7

Subiect: Albumul creat de Tezaur Românesc

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152

    Albumul creat de Tezaur Românesc

    albumul creat de Tezaur Românesc / Romanian Treasury.







    Satul Românesc

    Școala de Sociologie partea aIIa

    Dimitrie Gusti respinge modalitatea reducționistă de explicare unilaterală a realității sociale care stabilește relații de subordonare între cadrele și manifestările de viață ale unei unități sociale, considerând că acestea „există, se dezvoltă și se determină toate deodată, adică paralel”[4], printr-o relație de interdependență, ceea ce asigură echilibrul unităților sociale. Prin urmare, societatea este văzută că o totalitate care nu poate fi redusă la una sau mai multe dintre părțile ei componente, acest fapt ar genera dezechilibre în plan social (de exemplu, subordonarea manifestărilor spirituale, etico-juridice și politico-administrative față de cea economică reprezintă o concepție parțială, limitată) și poate avea drept consecință chiar distrugerea societății.

    Echipe de studenți și de specialiști pentru fiecare cadru și manifestare (economiști, geografi, medici, demografi, etnografi, psihologi, juriști etc.), coordonate de Gusti (care a fost, după Nae Ionescu, cel mai mare profesor și îndrumător al tineretului român din interbelic), efectuau campanii monografice de teren, care constau atât în cercetarea sociologică amănunțită a comunităților rurale, cât și în intervenția în social, urmărindu-se soluții pentru ridicarea satului românesc. Campaniile de intervenție comunitară se axau asupra a patru teme principale ale vieții sătești: cultura muncii (economie), cultura minții (educație), cultura sănătății și cultura sufletului (viața spirituală).

    Pe parcursul activității școlii gustiene, au fost monografiate 626 de sate, orașe și regiuni, au fost organizate 5000 de case culturale și peste 500 de școli tărănești[5]. Alte realizări notabile ale Școlii sunt înființarea Muzeului Național al Satului și editarea monumentalei lucrări Enciclopedia României, în 4 volume. Prima monografie sociologică rurală bazată pe sistemul gustian al cadrelor și manifestărilor a fost realizată în 1925 la Goicea Mare (județul Dolj). În 1938, A. Golopenția, H. H. Stahl și T. Herseni au constatat că proiectul monografierii integrale a celor 15000 de sate din țară în scopul alcătuirii „sociologiei națiunii” este irealizabil. În locul monografiei de sate izolate, cercetarea s-a îndreptat către monografii regionale, centrate pe anumite probleme sociale cheie. Au fost experimentate noi tehnici, fiind folosite cu precădere metodele statistice și metoda tipologiilor de sate, în vederea alcătuirii Atlasului social și a Hărții sociologice a României.

    Erau efectuate mai ales două tipuri de cercetări: 1. Monografii cu sate-pilot (intensive, prin alegerea unor sate și regiuni tipice și delimitarea regiunilor, în funcție de tema de cercetare aleasă), realizate în Țara Vrancei (cu satul-pilot Nerej), în Țara Oltului (cu satul-pilot Drăguș), în nordul județului Gorj (cu satul-pilot Runcu), în Câmpulung Moldovenesc (Fundul Moldovei), în Ținutul Codrului (satul basarabean Cornova). Henri H. Stahl și-a ghidat cercetările după criteriul regionalizării istorice, selectând sate arhaice, din provincii istorice diferite, în special cele reprezentative pentru un tip de ruralitate tradițională existentă din vremuri străvechi, pentru un mod de viață țărănească autonomă, care era pe cale de dispariție. 2. Cercetarea regiunilor fără sate-pilot, prin realizarea unor monografii sumare a așezărilor din cadrul acestora, reprezentative fiind cele întreprinse, în 1939, în plasa Dâmbovnic din județul Argeș (efectele capitalismului și ale economiei de piață se resimțeau mai acut în satele din această zonă, care se aflau sub aria de influență a Bucureștiului)[6].

    În 1939, Dimitrie Gusti a inițiat Legea serviciului social, care prevedea participarea intelectualilor de toate specialitățile la stagii obligatorii „în folosul cunoașterii și înălțării patriei”[7], fiind, pentru prima dată în lume, legiferată cercetarea sociologică îmbinată cu practica socială de teren și cu pedagogia socială. Dimitrie Gusti considera că sociologia nu se reduce la observarea riguroasă a realităților și fenomenelor sociale, ea implică și adoptarea unei poziții etice față de aceste fenomene[8] și încercarea de a îmbunătăți, prin implicare și acțiune socială în sensul realizării unor reforme în domeniile importante, starea națiunii (necesitatea de a răspunde „intereselor generale și permanente ale națiunii”), în acest sens fiind nevoie și de o „largă colaborare între științe”.

    Școala de sociologie monografică înființată de Dimitrie Gusti, „cea mai teribilă scoală de energetism național”, cum o numește Ilie Bădescu, ne-a lăsat, prin munca titanică a reprezentanților ei, o moștenire neprețuită, prin care România a câștigat un loc important în istoria universală a sociologiei. În aceste vremuri de disoluție intensă a identităților naționale, avem datoria, mai mult ca oricând, să o cercetăm și să o valorificăm, cu atât mai mult cu cât ne poate fi călăuză nu numai către recuperarea memoriei și a identității, dar și către un viitor demn al națiunii noastre.

    Irina Bazon, Tezaur Românesc

    Sursă imagini: Revista Transilvania, nr. 11-12/2012






    Note:
    [1] Ilie Bădescu, Școala Gusti: universlitatea paradigmei gustiene a sociologiei rurale, în Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea și Gheorghe Şişeştean (coordonatori), Tratat de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2009, pp. 55-61.

    [2] Dimitrie Gusti definea societatea drept „totalitatea autonomă a indivizilor, ce trăiesc laolaltă și depun ca manifestări de voință o activitate economică și una spirituală, reglementate etico-juridic și organizate politico-administrativ, condiționate de cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul psihic și cadrul istoric” („Paralelismul sociologic”, în Revista Sociologie Românească, Anul 2, Nr. 9-10, septembrie-octombrie 1937, p. 382).

    [3] Pentru o prezentare mai detaliată a cadrelor și manifestărilor, v. Mircea Vulcănescu, Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1998, cap. „Concepția sociologică”.

    [4] Dimitrie Gusti, art. cit. V. și Maria Larionescu, Integralismul sociologic al Școlii de la București, în Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea și Gheorghe Şişeştean (coordonatori), op. cit., pp. 35-54. Și Cristian Medelean, Dimitrie Gusti: Legea paralelismului sociologic, https://medelean.wordpress.com/2012/...ui-sociologic/

    [5] Ilie Bădescu, Tratat de sociologie rurală, p. 57.

    [6] Pentru mai multe detalii referitoare la metoda monografică de cercetare, v. „Monografia sociologică”, în Ilie Bădescu şi Ozana Cucu-Oancea, Dicţionar de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2004, pp. 318-328.

    [7] „Este timpul să începem munca temeinică de cunoaștere a țării. Căci a cunoaște țara este cel mai bun mijloc de a o servi. Știința națiunii este știința patriei” (Dimitrie Gusti, Știința monografică. Știință a realității sociale, 1934, apud. Ilie Bădescu şi Ozana Cucu-Oancea, op. cit., p. 219)

    [8] Crezul său fundamental era acela că „Ceea ce face ca o națiune să se mențină și să se înalțe este forța morală, rezumată în cea mai concentrată formă a conștiinței sociale, în ideea de Patrie” (Sociologia războiului, 1915, apud. Dicţionar de sociologie rurală, p. 219).



    MAI MULT:



    Tezaur Românesc / Romanian Treasury





  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152





























  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152
    Tara noastra acum 83 de ani. Fotografii impresionante.


    O Romanie uitata..!!

    Un album fotografic a fost publicat în 1933, la Leipzig, sub titlul “România”, semnat de fotograful Kurt Hielscher, un album fascinant care a captat atmosfera războaielor din țara noastră.

    “In 1931, am fost invitat de guvernul român să călătoreasc ca invitat în România, pentru a face o carte de prezentare similară cu cele despre Germania, Spania, Italia, țările nordice țări etc.. a spus artistul unui reporter la venirea lui înapoi in Romania: “Înainte de a pleca spre Romania am cunoscut un scriitor celebru, care foarte surprins m-a întrebat:” De ce pierzi timpul tau prețios cu această lucrare? Ce ai putea găsi diferit în România? “… Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Cât de putin este stiut despre această țară … E o rușine …Prin urmare, am dat multă importanță acestor fotografii si am optat sa fotografiez oameni buni “, în detrimentul peisajelor.” Hielscher preciza că:”Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, căci de cultura acestei țări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului: praful civilizației care înăbușe orice viață plină de coloare. Așa își pierde treptat, un popor cu simț artistic, străvechea sa înfățișare.”

    Din pacate in zilele noastre Romania este o tara secata de cultura care a uitat sa se mai lupte . Multi tineri aleg sa plece in alte tari cu speranta de a gasi un trai mai bun. Si acest lucru este de inteles….Dar trebuie sa fim constienti ca doar noi, românii, suntem singurii care putem duce mai departe ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat, astfel încât și generațiile viitoare să cunoască România de altădată. Acea Românie simplă, dar totodată bogată. Acea Romania frumoasa, vesela, plina de oameni buni, de traditii deosebite. Acea Romanie pe care o lume intreaga ar iubi-o daca ar cunoaste-o cu adevarat si nu s-ar lasa influentati de anumite pareri total gresite despre tara noastra!


    SURSA: http://lectiedeistorie.blogspot.ro/2...l?view=classic





















  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152
    Tara noastra acum 83 de ani. Fotografii impresionante.


    O Romanie uitata..!!

    Un album fotografic a fost publicat în 1933, la Leipzig, sub titlul “România”, semnat de fotograful Kurt Hielscher, un album fascinant care a captat atmosfera războaielor din țara noastră.

    “In 1931, am fost invitat de guvernul român să călătoreasc ca invitat în România, pentru a face o carte de prezentare similară cu cele despre Germania, Spania, Italia, țările nordice țări etc.. a spus artistul unui reporter la venirea lui înapoi in Romania: “Înainte de a pleca spre Romania am cunoscut un scriitor celebru, care foarte surprins m-a întrebat:” De ce pierzi timpul tau prețios cu această lucrare? Ce ai putea găsi diferit în România? “… Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Cât de putin este stiut despre această țară … E o rușine …Prin urmare, am dat multă importanță acestor fotografii si am optat sa fotografiez oameni buni “, în detrimentul peisajelor.” Hielscher preciza că:”Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, căci de cultura acestei țări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului: praful civilizației care înăbușe orice viață plină de coloare. Așa își pierde treptat, un popor cu simț artistic, străvechea sa înfățișare.”

    Din pacate in zilele noastre Romania este o tara secata de cultura care a uitat sa se mai lupte . Multi tineri aleg sa plece in alte tari cu speranta de a gasi un trai mai bun. Si acest lucru este de inteles….Dar trebuie sa fim constienti ca doar noi, românii, suntem singurii care putem duce mai departe ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat, astfel încât și generațiile viitoare să cunoască România de altădată. Acea Românie simplă, dar totodată bogată. Acea Romania frumoasa, vesela, plina de oameni buni, de traditii deosebite. Acea Romanie pe care o lume intreaga ar iubi-o daca ar cunoaste-o cu adevarat si nu s-ar lasa influentati de anumite pareri total gresite despre tara noastra!


    SURSA: http://lectiedeistorie.blogspot.ro/2...l?view=classic





















  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152















  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152











  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.152
    clipul video postat de Satele din România.




    Ocupaţii casnice - Domestic occupations
    Ocupaţii casnice în satul Maramureşean de odinioară.
    Domestic occupations in Maramures village of yore.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •