Rezultate 1 la 5 din 5

Subiect: n noaptea magică de Snziene se deschid cerurile

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167

    n noaptea magică de Snziene se deschid cerurile

    n noaptea magică de Snziene se deschid cerurile

    Tradiţia sărbătorii Snzienelor, a Solstiţiului de vară şi a zilei Sfntului Ioan Botezătorul

    de Melania Radu

    Noaptea de Snziene este o noapte magică, un moment de linişte, de echilibru, n care se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine n contact cu lumea pămnteană. Se spune că mai ales n această noapte (23-24 iunie, noaptea premergătoare zilei Sfntului Ioan Botezătorul) cei norocoşi pot ntlni Snzienele.

    Numite n tradiţia populară şi Sfintele, Frumoasele, Măiastrele, Snzienele sau Snzienele sunt fiinţe ireale, fantastice, făpturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefăcătoare, care au numai nsuşiri bune. Fuioare uşoare de vnt n timpul zilei, noaptea se transformă n zne cu părul galben şi rochii albe de abur, ce dansează hore ameţitoare prin grădini, mutndu-se dintr-un loc ntr-altul, cntnd n aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entităţi ale aerului, transparente, pure şi nobile, foarte greu de perceput, dată fiind natura lor instabilă, fluidă, predispusă la mişcări foarte rapide.


    Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Snzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără lanurile de intemperiile naturii. Sub un nume sau altul, aceste făpturi mitice există n folclorul tuturor popoarelor, nu numai n Europa, ci pe toate continentele.


    Sărbătoarea Snzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi nscris sub semnul focului, al Soarelui. n cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. ncinşi cu bruri din pelin, oamenii se rotesc n jurul focului, apoi aruncă n foc aceste bruri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se ndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumnări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el n această noapte, se va purifica şi ntregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit. Tradiţiile acestea, care există şi acum n ţările Europei Centrale şi de Nord datează de secole, cu mult naintea creştinismului.

    După ce se trece de miezul nopţii şi focurile se sting, oamenii se ndreaptă n linişte spre casele lor, lăsnd locul spiritelor care, după credinţa populară, n noaptea aceasta ca şi n toate nopţile importante ale anului, hoinăresc hai-hui prin lume. De aceea, cu această ocazie se realizează şi practici de pomenire a morţilor, numite Moşii de Snziene: se face curăţenie la morminte, se pun flori, se aprind lumnări şi se dă de pomană la cimitir.


    n această zi, florile de snziene, mpletite n cununi, sunt atrnate, pnă n anul următor, la ferestre, la porţi, la streşinile caselor, cu credinţa că vor apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi vor aduce noroc şi belşug. Aceste cununi sunt folosite şi pentru prevederea viitorului, n funcţie de felul n care cad după ce sunt aruncate pe casă.


    Floarea de Snziană (Gallium verum sau Gallium mollugo după culoarea galbenă sau albă) este o floare de cmp cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, frumos mirositoare, care nfloreşte n preajma solstiţiului de vară, n perioada coacerii cerealelor. Ea are numeroase ntrebuinţări n medicină şi cosmetică, drept pentru care mitologia populară i-a acordat şi proprietăţi mistice, fiind folosită n practicile magice efectuate n noaptea premergătoare zilei Sfntului Ioan Botezătorul. Dacă o fată tnără o pune sub pernă n noaptea respectivă, şi va visa cu siguranţă ursitul. Dacă şi pun n păr sau n sn floarea respectivă, att fetele ct şi femeile devin mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase. Dacă se spală la ivirea zorilor cu roua căzută pe Snziene sau se mbăiază n apă curgătoare devin mai frumoase.

    n medicina populară, Snziana are numeroase ntrebuinţări, dar pentru a avea eficienţa dorită trebuie culeasă după un anume ritual: florile se culeg n zorii zilei de Sf. Ioan Botezătorul, n timp ce tulpina şi seminţele, cum este şi firesc, toamna. Dacă sunt culese corespunzător, proprietăţile lor sunt miraculoase. Astfel, ntăresc copiii debili şi limfatici, dacă se pun n apa lor de baie; vindecă frigurile; puse n alcool vindecă rănile şi urmele loviturilor; roua căzută pe flori n noaptea de Sf. Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi şi piele.

    n acelaşi timp, floarea de Snziană este un reper calendaristic agrar. Dacă nfloreşte nainte de Sf. Ioan Botezătorul, nseamnă că vegetaţia plantelor este prea avansată. La trei zile după Solstiţiul de Vară, ziua ncepe deja să scadă. ntreaga vegetaţie şi pierde cte puţin sevele şi aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecătoare este ziua de Snziene, fiind considerată cea mai bună zi din an pentru aceasta, florile potenţndu-şi puterile şi mirosurile nainte să le nceapă declinul. Multe din florile şi ierburile care se culeg n această zi, sunt duse la biserică, cu credinţa ca vor fi sfinţite şi prin aceasta vor fi curăţate de influenţele negative ale Rusaliilor/Ielelor, znele rele ale pădurilor.


    Pentru ţărani această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. n credinţa populară se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul sau după Snziene,este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua nencetat.


    Din seria obiceiurilor legate de această zi face parte şi tradiţia băii de solstiţiu (21 iunie) sau de ziua Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie). Aceasta se face ntr-o apă curgătoare şi se consideră că spală toate nenorocirile şi supărările anului trecut, precum şi că ajută ca să se mplinească toate dorinţele n următorul an. Există de asemenea obiceiul unui scăldat ritual pentru păstrarea sănătăţii. Pentru acest lucru sunt alese locuri anume, ape din sălbaticie. Se mai spune că dacă la miezul nopţii bei roua căzută pe floarea de Snziană, aceasta purifică şi este aducătoare de noroc, iar dacă faci n această zi o baie n care ai turnat decoctul făcut din nouă plante anume obligatoriu şi Snziana, tot anul vei fi sănătos şi-ţi va merge bine.


    Lista credinţelor populare legate de această sărbătoare este foarte bogată:


    - n această noapte, ca şi n noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pndeşte le poate nţelege graiul şi poate afla multe taine.


    - Tot n această noapte se spune că răsare n mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, nfruntnd curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gndurile oamenilor şi va descoperi comori ascunse.


    - n această noapte se nconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel cmpurile cu cereale, fneţele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. n acelaşi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele.


    - Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Snziene prin uşa deschisă sau prin fereastră, atunci şi va găsi n acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se mplinesc.


    - Perioada solstiţiului de vară este şi prilej pentru organizarea trgurilor, blciurilor şi iarmaroacelor, pentru ntlnirea tinerilor n vederea căsătoriei (Trgurile de Fete).


    - Una dintre plantele deosebit de folosite n medicina populară este verbina. Pentru ca să aibă eficienţă, verbina se culege doar n nopţile de Snziene, de nălţarea la Cer şi de Sf. Petru şi Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanţă şi un respect deosebit, ncă din antichitate: romanii şi mpodobeau cu ea templele. Se considera că este sub influenţa planetei Venus, de aceea era folosită n ritualurile pentru dragoste. Dacă se punea pe cmp, atunci aducea prosperitate şi recoltă bogată. Dacă se punea n pantofi, ţi lua oboseala pe loc. Se spune că nu e voie să o scoţi din pămnt cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint. nsă nainte de a o scoate se toarnă pe pămnt ceară şi miere. După ce este scoasă (n noaptea sărbătorilor amintite) trebuie să fie pusă uşor pe pămnt şi să fie vegheată pnă la răsăritul zorilor. n medicina populară se mai spune că dacă culegi această plantă nainte de asfinţitul soarelui, tot anul următor nu vei avea dureri de cap.


    - La solstiţiul de vară se atrnă crengi de arţar la uşi şi la ferestre, pentru că există credinţa fermă că n acest fel vor fi ndepărtate toate forţele malefice. Frunzele de arţar culese n această zi şi puse la uscat vindecă orice rană şi nlătură durerea de cap.


    - Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse n 24 iunie la soare, ele nu vor fi mncate de molii.


    - Dacă n această zi vezi o furnică roşie, aceasta este de foarte bun augur. Iar dacă găseşti o furnică n portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat.


    - n unele zone se obişnuieşte ca n această zi să se mănnce turte din aluat cu flori de soc, n felul acesta ntregul an care urmează vei fi sănătos. Crenguţe de soc sunt atrnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra n felul acesta casa de orice necazuri şi boli şi pentru a se asigura astfel bunăstarea n tot anul următor. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lngă casele oamenilor deoarece se crede că n el sălăşluieşte un duh sau o znă bună care-i apără pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu să tai un soc, copacul despre care ţăranii spun că n faţa lui trebuie să-ţi scoţi pălăria.


    - Se spune că dacă culegi şi mănnci la miezul nopţi de Sf. Ion Botezătorul petalele florii de gru, numită albăstrica, tot anul vei avea noroc n toate.


    Bibliografie:
    Mihail Sadoveanu, Nopţi de snziene. Paştele blajinilor, Editura Minerva, 1980
    Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae
    Romulus Vulcănescu, Mitologie romnă, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985




    Citiţi şi:


    Sărbătoarea Snzienelor
    Duminica Rusaliilor: sărbătoare creştină şi tradiţii magice



    SURSA: http://www.yogaesoteric.net/content....g=RO&item=4722







  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167
    Romni a adăugat 23 de fotografii noi n albumul Cum se sărbătoresc Snzienele.






    Sărbătoarea este veselă şi ţine o noapte şi o zi. n după-amiaza din ajun se porneşte sărbătoarea. Fetele pleacă n grupuri la cmp să culeagă florile galbene, din care şi mpletesc o coroniţă rotunda, n formă de soare, pe care şi-o aşează pe cap şi nca cte o coroniţă pentru fiecare membru al familiei.

    Acasă, cununile se pun pe porţi, la ferestre şi n casa, pe şuri, pe stupi şi chiar n culturi, n credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
    n unele locuri, coroniţa se aruncă pe acoperişul casei şi se pune o dorinţă. Dacă coroniţele fetelor se lovesc sau se agaţă de horn, va fi o cununie apropiată.
    Dacă coroniţele fetelor ramn pe acoperiş, noaptea znele Snziene vor lasa pe ele semne, iar fetele vor şti cu cine şi cnd se vor mărita.
    Bătrnii vor afla şi ei cţi ani mai au de trăit sau de vor mai sărbători şi alte Snziene.
    Daca coroniţa cade de pe casa, dorinţele nu li se vor ndeplini n acel an.
    Fetele şi pot arunca cununile şi peste vite: dacă cununa nimereşte o vită tnară, fata se va căsători cu un tnar, iar dacă i se prinde cununa de o vită bătrna, un om n vrsta i va fi alesul.
    Flăcăii pun o floare galbenă la fereastră, pe care noaptea Snzienele vor lasa un semn care va spune ceva despre cea ursita lui. Dacă trei ani la rnd nu vine nici un semn, flăcăul nu are o ursita.
    După lăsarea ntunericului, n noaptea de 23 spre 24 iunie, se aprind focuri.
    n Maramures, n zona Borşei, copii, flăcăi şi bărbati se adună pe dealuri şi aprind făclii pe care le nvart ca să ardă ct mai tare şi să sara scntei.
    Se ntrec n nvrtitul făcliilor pnă după miezul nopţii, pnă ce făcliile au ars aproape de tot şi strigă:
    "Du-te soare, vino lună, Snzienele mbună,
    Să le crească floarea-floare, galbenă, mirositoare,
    Fetele sa o adune, să le aşeze n cunune,
    Să le prindă-n pălărie, struţuri pentru cununie,
    Boabele să le rostească, pnă-n toamnă să nuntească“!

    Bărbaţii coboară apoi la malul rului, unde vin şi fetele, şi se face un foc mare peste care sar, apoi perechile de ndragostiţi se scaldă.
    O superstiţie spune că ndragostiţii care se scaldă mpreună n ru de Snziene se vor iubi toată viaţa.
    n alte zone din Ardeal fetele şi flăcăii se ntalnesc seara la marginea satului, iar băietţii care vor sa se căsătorească pregatesc ruguri pe care le aprind şi le rotesc n sensul mişcării Soarelui spre apus.
    Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de cteva sute de ani ca, n seara din ajunul sărbătorii de Snziene să aprindă focuri peste care sar pentru a se purifica.
    n noaptea de Snziene fetele se culcă cu un buchetel de Snziene sub perna pentru a-şi vedea sortitul. Dacă poartă florile n păr sau la sn, fetele şi femeile mritate vor fi atrăgatoare şi drăgăstoase.

    n Ardeal se spune că n noaptea dinaintea Snzienelor deasupra locului unde ar fi comori s-ar aprinde un foc, iar n ziua de Snziene aceste comori vechi ngropate n pămnt pot fi găsite.
    nainte de răsăritul soarelui este obiceiul ca fetele să se scalde n roua de pe iarbă şi flori. n unele locuri, n zori femeile n vrstă strng roua Snzienelor ntr-o crpa albă, de pnza nouă, apoi o storc ntr-o oală nouă. n drum spre casa, ele nu vorbesc deloc şi nu trebuie sa ntălnească pe nimeni.
    Cine se spală cu roua va fi sănatos şi drăgăstos. Şi femeile măritate care se spală cu rouă vor fi iubite tot anul de soţ şi vor avea copii frumoşi şi sănătoşi.
    n dimineaţa de Snziene flăcăii se aduna n cete şi străbat satele, cu flori de Snziene la pălării. Gospodarii primesc cte un spic de gru, pe care l pun pe grinda din şură ca pnă la acea nalţime să li se adune grnele.
    Tinere mbracate n alb, n frunte cu cea mai frumoasa şi mai cuminte dintre fete, colindă prin sat n alai. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cntnd.
    Se alege Dragăica, cea mai frumoasă, cea mai cuminte şi cea mai bună dintre fetele satului, care va fi mpodobită cu spice de gru. Sărbătoarea cuprinde apoi ntregul sat.
    n Teleorman n ziua de Snziene fetele plimbă hora Drăgaicei prin faţa caselor celor mai harnici oameni din sat. Totodata, se fac pomeniri ale morţilor şi se organizează vestitele Trguri de Drăgaică.
    Dacă Snzienele, care sunt zne bune, sunt sărbătorite cum se cuvine, culturile vor rodi, fetele işi vor vedea alesul şi se vor mărita, femeile vor naşte prunci sănătosi, bolnavii se vor tămădui şi se vor inmulţi păsările şi animalele.
    n schimb, dacă oamenii nu sărbătoresc Snzienele cum se cuvine, ele se supară şi devin zne rele.
    Ielele sau rusalii ar aparea noaptea, la lumina lunii, n paduri, pe maluri de ape sau la răspntii şi ar dansa goale, cu părul despletit şi cu clopoţei la picioare. Locul pe care au dansat rămne ars ca de foc şi iarba nu mai creşte acolo, iar cine le vede rămne mut sau nebuneşte.
    Snzienele iubesc dreptatea şi se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea pocindu-le gura, iar pe bărbaţii care au jurat strmb vreodată, sau au făcut un rău i pedepsesc groaznic.






















  3. #3
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167






    Romni a adăugat 16 fotografii noi n albumul Snzienele.







    Potrivit tradiţiei folclorice, Snzienele sunt zne frumoase cu rochii de abur care trăiesc prin păduri, plutesc n aer sau umblă pe pămnt n noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele cnta şi dansează, de obicei n jurul unui foc, dăruiesc fecunditate, umplu de leac şi miros florile, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
    Adesea, Snzienele sunt reprezentate că dansnd n mijlocul pajistilor sau la marginile pădurilor şi purtnd rochii diafane şi străvezii. Muritorilor de rnd le este interzis să le privească sau să le asculte cntările. Cei care ndrăznesc nsă să tragă cu ochiul sunt pedepsiţi de către Drăgaice.
    Uneori, aceste frumoase preotese ale soarelui lasă n urmă lor un parfum floral. Unii spun că florile emană un miros mai puternic şi mai pregnant atunci cnd ele sunt n preajma…
    Misterioase şi drepte, fiinţe de lumina şi bucurie, ele binecuvntează gospodăriile celor buni, dau rod recoltelor şi har plantelor de leac.

    Sărbătoarea ar avea la origine un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, Snzienele fiind adesea reprezentate de traci nlănţuite ntr-o horă sau, după alte opinii, un cult nchinat Dianei, zeiţă romană a vnătorii, ar sta la baza acestei sărbători.
    Numele sărbătorii ar putea deriva din „Sancta Diana”, ce s-a transformat ulterior n Snziana, sau „Sanctus Dies Johannis”, adică ziua Sfntului Ioan de vara. n Muntenia şi Oltenia sărbătoarea poartă numele slav Drăgaica.
    Din vremuri de demult ne-a rămas povestea Snzienelor şi obiceiul de a le sărbători. Aceste fiinţe mitice sunt de o frumuseţe nemaintalnita, au puteri aparte şi sunt extrem de ndrăgite de muritori.
    De Snziene, să fiţi plini de armonie, iubire, bunătate şi multă veselie!
























  4. #4
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167

  5. #5
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.167






    Serb Marcel





    SINZIENE



    Sinziene, Consinziene,
    Cununite la Ilene,
    Fermecate in nopti cu luna,
    Sa ne aduca pacea buna.

    Sinziene flori de soare,
    Aur si margaritare,
    In cununa de mireasa,
    Sta pe capul de aleasa.

    Sinziene scumpe flori,
    Ce in aste sarbatori,
    Legi fecioare cu feciori,
    Ce le string de subsuori.

    Sinziene vraja buna,
    Facuta sub clar de luna,
    Ce iubirea o aduceti,
    La mindrutele dragute.

    Sinziana din strabuni,
    Fetele pun in cununi,
    Ca un DAC mindru si drag,
    Sa le-apara azi in prag.


    Sinziene flori din Rai,
    Ada-mi dorul, ce mai stai,
    Va arunc eu sus pe casa,
    Vreau mireasa, vreau mireasa.






Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •