Rezultate 1 la 8 din 8

Subiect: ,,misticii si magii tibetului,,

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755

    ,,misticii si magii tibetului,,

    [9:21:48 PM] Sergiu Batca: Давид -Неэль ,,MISTICII SI MAGII TIBETULUI,, o carte fenomenala,ajuta nespus de mult
    [9:48:36 PM] Sergiu Batca: Ф.И.Тютчев \ сентябрь 1870 \ Из переполненной Господним гневом чаши кровь льется через край, и Запад тонет в ней.кровь хлынет и на вас,друзья и братья наши! =Славянский мир,сомкнись тесней...,,Единство, = возвестил оракул наших дней, -быть может спаяно железом лигь и кровью...,, Но мы попробуем спаять его любовью, - а там увидим, что прочней...
    [10:07:01 PM] Sergiu Batca: Пушкин Паситесь,мирные народы ! Вас не разбудет чести кличь. К ч чему стадам дары свободы ? Их должно резать или стричь.Наследство их из рода в роды ярмо с гремушками да бич.
    [10:09:55 PM] Sergiu Batca: incearca sa traduci prin google

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755
    Tiutcev \ septembrie 1870 \ Din aglomerat sângele lui furie curge peste marginea vasului , iar Occidentul se îneacă în ney.krov ploaie jos pe tine , prietenii și frații noștri ! = Lumea slavă somknite sta mai aproape ... ,, Unitatea = Oracle a anunțat astăzi , poate -fie sudate de fier și sânge ... lig ,, Dar vom încerca să -l lipire cu iubire - și vom vedea că puternic ...[ 10:07:01 PM] Sergiu Batca : Pușkin Pasites , popoarele pașnice ! Tu nu -și onorează plânge razbudet . În ce sînt cirezi daruri de libertate ? Ele trebuie să fie tăiate sau să le strich.Nasledstvo din generație în generații jugul de la gremushkami da Beach .

  3. #3

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755
    Cartea este:,,Mistici si magi din Tibet'', - David-Neel.

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755
    http://www.academia.edu/5916532/Alex...tiati_in_Tibet

    ALEXANDRA DAVID-NEEL
    INIŢIERI ŞI INIŢIAŢI
    IN TIBET




  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755

    Coperta 1:Vanavasin
    ,
    cunoscut în Tibet ca Naknane, este unul dintre cei 16 Arhafi

    căruia,
    în a patra zi a celei de-
    a şasea luni a anului, îi este dedicată sărbătoarea 
    Tong

    Cho Cheme!


    (Sărbătoarea celor 1000 de lumini”
    )
    .

    Cu mâna dreaptă el face
    mudra

    (gestul) care alungă frica (
    Tarjana
    ), în timp ce în mâna stângă ţine unsceptru. EI aduce graţia asupra oricărei fiinţe spre care se apleacă.

    Legenda spune că
    Vanavasin se trage din Sarasvati
    şi a auzit
    Dharma
    (învăţătura spirituală) de la însuşi
    Buddha. Eterna pace a atins-o într-o
    sihăstrie, construită din frunze, din mijlocul unei păduri. Eliberat deimpulsurile plăcerilor, el dobândeşte victoria asupra iluziilor şi oferă protecţ
    ieimpotriva tuturor pasiunilor. Î
    n imagine, un discipol i se închină, iar păunii,simbol al Atotcunoaşterii Divine îl însoţesc în permanenţă.

    Coperta 4:Kalachakra-Mandala:
    reprezentare a desfăşurării temporale şi spaţiale a
    Absolutului.

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755
    INTRODUCERE
    copul prezentei lucrări este de a sublinia celor interesaţi demanifestările spiritualităţii
    orientale,
    informaţii clare privindnatura riturilor lamaiste de iniţiere şi învăţăturile date de iniţiaţi,atât în timpul acestor ceremonii cât şi ulterior. Es
    te in
    util să spunem că
    acest subiect nu poate fi tratat pe larg într-o carte de dimensiuni atât dereduse. În plus, pentru a-
    l discuta pe larg trebuie să fim familiarizaţi cu
    anumite
    teorii ale buddhismului Mahâyâna şi ale tantrismului h
    induscare fundamen
    tează o mare

    parte a manifestărilor misticismului lamaist.Metodele prin care aceste teorii sunt aplicate, amestecate şi însoţite cu
    elemente de origine non-
    ariană de către misticii şi pustnicii tărâmuluizăpezilor, poate furniza suficient material pentru o altă lucrare. Totuşi prezentul volum va fi suficient pentru a revela o parte a vieţii religioasea tibetanilor până acum complet necunoscută străinilor.

    “Iniţieri şi iniţiaţi în Tibet”

    formează un întreg desăvârşit. Totuşi, secuvine să recomand ca această lucrare să fie citită în paralel cu carteamea anterioară “Cu mistici şi magicieni în Tibet”, mă refer, în special, laacele părţi ale acestei cărţi care prezintă maeştrii misticismului,discipolii lor şi metodele antrenamentului spiritual pe care ei îl

    practică.
    Spre deosebire de regula pe care mi-am impus-
    o în cărţile anterioare, pentru ca textul să nu fie în mod inutil încărcat, am considerat că este bine ca în prezenta lucrare să ofer ortografia corectă a majorităţiitermenilor tibetani, precum şi pronunţia lor în dialectul clasic dinLhassa. În unele cazuri am dat şi echivalentul sanscrit al cuvintelortibetane. Adeseori acestea din urmă vor fi mai bine înţelese de către
    cititorii care le-
    au mai întâlnit în lucrări despre buddhism.

    Alfabetul tibetan are un număr de litere mai mare decât celenglezesc; pentru a înlătura dificultăţile care apar din această cauzăorientaliştii folosesc anumite semne convenţionale pe care le adaugă
    literelor alfabetului nostru când redau un text tibetan. Acest element
    tehnic, indispensabil în alte împrejurări, aici mi se pare de prisos. Arobosi fară nici un rezultat ochii cititorului, al cărui scop este să obţină
    S




    informaţii despre credinţele şi practicile tibetane, nu să le înveţe
    limba. Cei care deja au
    cunoştinţele corespunzătoare despre limbatibetană nu vor avea probleme în a discerne care dintre literele
    tibetane ch sau s apar în cuvintele pe care le întâlnesc. De asemenea,
    ei vor şti că aceeaşi literă tibetană are ca echivalent w sau
    b
    după cum
    este cazul.Alexandra David-Neel




  8. #8
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    70.755
    Capitolul I

    DEFINIREA MISTICISMULUI TIBETAN
    ste aproape imposibil să înfăţişez vesticilor o idee în întregimeclară şi completă despre misticismul tibetan deoarece există o prăpastie foarte mare între diferitele concepţii religioase şi
    filozofice pe care europenii le acc
    eptă şi cele care servesc dreptfundament pentru meditaţiile asceţilor din “Tărâmul zăpezilor”.
    Term
    enul “misticism”, pe care l
    -am folosit într-
    o carte anterioară şi pe

    care îl voi folosi în continuare pentru că nu găsesc un altul mai bun,trebuie înţeles, când este vorba de Tibet, într
    -
    un sens cu totul diferit faţăde acela cu care suntem obişnuiţi.În vest, un mistic este o persoană pioasă, de tip superior, dar, mai
    p
    resus de toate, e un credincios, adoratorul lui Dumnezeu. Din contră,misticul tibetan va fi probabil considerat de mulţi occidentali, un ateu.De aceea, dacă îl numim mistic, trebuie să avem grijă să nu
    -i
    atribuim acestui termen acel înţeles şi să nu
    -1 l
    ăsăm să ne trezeascăacele sentimente şi idei pe care el le implică termenul în ţinuturile
    vestice.
    În ţările aflate sub influenţă creştină, ateul din secolele trecute era oexcepţie rară, un fel de personaj demonic care apare în turma enoriaşilor
    credinci
    oşi. Chiar şi în prezent, el este înfăţişat în imaginaţia multora caun rebel care înfruntă credinţa şi religia cu o atitudine teatrală de
    negare
    şi provocare. Situaţia nu este aceiaşi în Tibet, unde ideea de Dumnezeulsuprem şi personal nu a fost niciodată dominantă.

    Printre numeroasele zeităţi din Panteonul lamaist nu există nici unacare să ocupe sau să aibă rolul unei fiinţe eterne,
    omnipotente, creatoare
    a lumii. Zeităţile tibetane aparţin, uneia dintre cele şase feluri de fiinţeconştiente recunoscut
    e
    de credinţa populară. În plus reşedinţele lor nu
    sunt situate întotdeauna în afara lumii noastre, iar atunci când ele suntîntr-
    o altă regiune a spaţiului, aceste regiuni sunt suficient de aproapede pământ încât să permită zeităţilor să intervină oricând
    în planul
    terestru. De aceea prudenţa îi îndeamnă pe tibetani să trăiască întermeni amicali cu zeităţile mai puţin importante, să obţină graţia
    E




    celor mai puternici şi să primească clemenţa ori neutralitatea celor denatură malefică şi chiar să se pregătească să le reziste.

    Această religie ce pare a fi compusă numai dintr
    -un schimb de
    bune servicii, din mărturii de respect şi din abilitatea unui îmblânzitorde lei, nu are nimic în comun cu dragostea care îi călăuzeşte pecreştini, şi încă şi mai puţin cu e
    ntuziasmul pasionant care
    degenerează atât de repede în senzualitate a anumitor
    bhakta-
    ş
    i dinIndia.

    Izvorât dintr-un astfel de mediu, dominându-l, d
    eşi păstrează oamprentă pe care

    acest mediu a lăsat
    -o asupra naturii sale, ascetul
    tibetan nu cedează vreunui impuls sentimental când părăseştesocietatea umană şi se retrage în deşert. Şi în nici un caz nu şi
    -ar
    imagina că face ceva care să aibă caracterul unui sacrificiu.

    Spre deosebire de occidentalul care de obicei intră la mănăstire,după ce îşi violentează cele mai profunde emoţii, cu faţa pângărită de
    lacrimi,
    despărţindu
    -se cu durere de cee
    a ce el încă mai numeşte“lucrurile bune” al
    e acestei lumi, ascetul tibetan,
    ca şi
    sannyâsin-ul

    hindus, înfăţişează renunţarea ca o izbăvire fericită.

    Scrierile buddh
    iste conţin multe pasaje ce dezvăluie această stare
    de spirit:

    “Viaţa casnică este sclavie curată, libertatea constă în a părăsicasa.“

    ”În ochii unui
    Tathâgata
    1
    splendoarea unui rege nu este cu nimic
    mai mult decât un scuipat sau un fir de praf.”

    “Pline de farmec sunt pădurile singuratice. Cel care este eliberatsavurează lucruri care nu
    -
    i atrag pe cei din turmă.” Nici o “încântare”
    nu-
    l aşteaptă pe gânditorul înţelept în schitul, coliba sau peştera sa dinmijlocul singurătăţilor tibetane. Totuşi, extazul

    va fi al lui şi se va
    scufunda în El. Ceea ce îl va
    ţine într
    -o stare de imobilitate aten
    tă, zidupă zi, lună după lună şi an după an va fi contemplarea modului încare lucrează gândurile sale în analiza de sine, eliminând propriile luimecanisme pe măsură ce acestea se dovedesc a fi neadevărate, până
    1

    Un tathâgata este asemenea unui Buddha.







    când vine timpul în care judecata
    2

    încetează deoarece a fost înlocuităde cunoaşterea directă. Apoi, odată ce furtunile stârnite de teoriilegeneratoare de gânduri şi speculaţii se liniştesc, oceanul minţii d
    evine
    limpede şi calm, fară ca o singură
    mondu
    laţie să îi tulbure suprafaţa.În această oglindă netedă, fară cusur, lucrurile sunt reflectate fară caimaginea lor să fie distorsionată
    3

    şi acesta este punctul de plecare alunei serii de stări care nu îşi are originea nici în conştiinţa obişnuită,nici în inconştienţă. Atunci se deschide intrarea într
    -
    o sferă diferită decea spre care ne mişcăm de obicei. Acum, după ce ne
    -am exprimat
    reţinerea în legătura cu sensul t
    ermenului, putem vorbi despre
    misticismul”
    tibetan.

    Oricare ar fi scopul spre care misticii tibetani ţintesc, cea maiizbitoare caracteristică a lor este îndrăzneala şi o dorinţă impetuoasăşi unică de a
    -
    şi măsura puterile cu obstacolele spirituale sau inamiciioculţi. Ei par animaţi de spiritul de aventură şi, dacă pot folosi
    termenul, i-
    aş numi “sportivi spirituali”. într
    -
    adevăr, acest nume li se potriveşte mai bine decât oricare altul. Oricare ar fî ramificaţiadrumului mistic pe care se aventurează, această acţiune este dificilă şi periculoasă.
    Felul sportiv în care privesc ei lupta nu este o atitudine
    religioasă obişnuită şi pentru acest motiv merită atenţia noastră.

    Ar fi
    eronat totuşi să considerăm drept erou pe fiecare dintre aceia
    care doresc acceptarea ca discipoli din partea unui gyud lama
    4

    şi cer
    damngag
    5
    de la el.

    Printre candidaţii la asemenea iniţieri preliminarii, fiinţele în modspecial originale ori remarcabile în alte privinţe formează o minoritateredusă; marea majoritate sunt simpli călugări. Mulţi dintre ei înaintede a căuta

    mai multă învăţătură esoterică, nici măcar nu au încercat
    -
    şi însuşească învăţătura pe care le
    -
    o dau şcolile monastice. Cauzaacestei neglijări poate fi
    a priori
    o lipsă de credinţă în valoarea acesteiştiinţe oficiale;

    totuşi, este foarte posibil ca studiul obişnuit al cărţilor
    2
    Togpa
    mai corect “raţionament” opus ca sens cu
    togspa
    , adevărata înţelegere. (în scrierea tibetană
    rtogpa
    şi
    rtogspa)

    3
    La tibetani, hinduşi şi chinezi oceanul şi oglinda sunt deseori comparate.
    4
    Gyud lama
    nu înseamnă aici licenţiat al şcolii
    gyud
    (ritual magic), ci mai degrabă un maestru presupus a fi posesor al învăţăturilor secrete.

    5
    Damngag,
    Principii şi îndemnuri.








Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •