Dansul popular, poartă spre identitatea națională




iunie 5, 2016 - Traditii - Tagged: Alunelul, Bărbuncul, Bătrneasca din Iaslovăț, Bătuta de la Horodnic, Brul, Călușul Oltenesc, Fetele de la Căplna, Haiducească, Hăulita de la Gorj, Horea Oilor, nvrtita Oilor, Sambra oilor, Srba ciobănească, Srbă la Cimpoi, Srba-n căruța - no comments





Srba ciobănească, nvrtita Oilor, Smbra Oilor, Horea Oilor, Bărbuncul, Călușul Oltenesc, Srbă la Cimpoi, Bătuta de la Horodnic, Haiducească, Bătrneasca din Iaslovăț, Alunelul, Hăulita de la Gorj, Fetele de la Căplna, Srba-n căruța, Brul sunt doar cateva nume de cntece și dansuri populare pe care romnii le savurează la petrecerile cmpenești la nunți sau botezuri.

Poporul romn are dansuri de o deosebită bogăție și varietate, care se execută individual, sau n grup (perechi, linie, cerc), diferind de la regiune la regiune. Caracteristică este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul și același dans, ca și executarea pe aceeași melodie a mai multor dansuri.
Cele mai răspndite sunt hora, srba, nvrtita, călușul și multe altele, cu tendința de generalizare datorită activităților artistice de amatori și, ndeosebi, a televiziunii.
n creația muzicală romnească, dansurile populare au fost utilizate mai nti n aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi au stat la baza unor prelucrări mai complexe, mergnd pnă la invenții melodico-ritmice sugerate de structurile tipice.
Srba este un dans popular romnesc, răspndit n Romnia și Republica Moldova, cu ritm foarte vioi, care se joacă de obicei cu dansatorii prinși n cerc.
Interesant este faptul ca srba este un joc popular romnesc, cu ritm binar, răspndit n toată țara cu diverse variante și denumiri; n trei ciocane, la bătaie… Este cunoscut și de bulgari și srbi, care l denumesc „joc romnesc”.
Srba este un dans mixt, executat de femei și bărbați, cu o mișcare rapidă și ritm binar. Dansul se execută de obicei n semicerc, n care se mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu figuri de virtuozitate, dansatorii ținndu-și minile pe umerii celui din stnga și celui din dreapta
Numele acestui dans popular, srba, nu are de-a face cu poporul srb, după cum menţionează unele dicţionare. Acesta este un dans popular romnesc executat ntr-un tempo foarte vioi, mai ales, n cerc, dansatorii ținndu-se de umeri.





Brsanii păstori, păstrători ai independenţei străbune




Romnii uitați, moldovenii de dincolo de Bug




Ciuleandra - O Strămoaşă ndepărtată a Drăgaicei






La dansurile de grup se ntlnesc ţinuta de „horă”, dansatorii prinzndu-se de mini cu braţele ndoite din cot si ridicate la nălţimea umerilor, ţinuta de „srbă” cu braţele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta şi stnga, ţinuta de „bru”, cu braţele prinse n cingătoarele partenerilor din dreapta şi stnga, ţinuta cu braţele ncrucişate n fata sau n spate, cu braţele formnd un lanţ ridicat deasupra umerilor sau un lanţ de braţe coborte.


Semnificaţia srbei



Srba ca şi toate celelalte dansuri desprinse din horă, precum brul n cerc, se joacă ntotdeauna de la stnga la dreapta. Acest lucru este ncă o dovadă a caracterului ei magic, deoarece astfel se ncearcă o revenire la ordinea primordială. n antichitatea europeană şi cea asiatică, exceptnd Extremul Orient, există o semnificaţie precisă a dreptei şi a stngii. La stnga este haosul, iadul n accepţiunea biblică, teluricul, femininul, răul, dezordinea.
Partea dreaptă ţine de sacralitate, cea stngă de profan. Locul femeii la cununie este n stnga bărbatului. Fără să mai ştie de ce, femeia se prinde n horă şi n srbă după bărbat, adică n stnga lui şi naintează mpreună n ritmul impus de joc. Mereu spre dreapta, sacadat, cu mişcări ritmice spre interiorul şi circumferinţa maximă a cercului n căutarea magică a stabilităţii primordiale pierdute.
Doina Carpatilor – Suita jocuri Prahova


Text cules şi ngrijit de Dan Brsan





Read more http://www.voci.ro/dansul-popular-po...tea-nationala/