Lecţia de viaţă a lui Panait Istrati, vagabondul cu patru clase care a nvăţat franceza din dicţionare şi a marcat literatura romnă








Panait Istrati a avut doar patru clase şi pe parcursul vieţii a lucrat ca zugrav, servitor, muncitor, portar. n ţară a fost condamnat pentru răpire de minore. A ajuns mare scriitor n Franţa, după ce a nvăţat singur limba franceză din dicţionar.


Panait Istrati este una dintre cele mai atipice figuri ale literaturii romne. I s-a spus scriitorul vagabond, scriitorul zugrav, scriitorul fără şcoală sau haimanaua autodidact.
Viaţa sa a stat, pe tot parcursul ei, sub semnul dorului de ducă, de explorare şi de cunoaştere.

Panait Istrati a avut doar patru clase şi nicio meserie care să aibă de-a face cu literatura sau cultura. Eugen Lovinescu l prezintă pe Istrati ca fiind singurul autor din literatura romnă cu „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate”.


Panait Istrati s-a născut la Brăila pe 22 august 1884, fiind al doilea copil nelegitim al Joiţei Istrate si al precupeţului grec Gheorghios Valsamis. Tatăl nelegitim a murit un an mai trziu, la Atena, bolnav de tuberculoză. Copilăria lui Panait Istrati a stat sub semnul neajunsurilor şi al sărăciei. A fost crescut la bunica din Baldovineşti, alături de unchii Anghel şi Dumitru. Şcoala primară a urmat-o la Brăila. Doar patru clase a mers la şcoală cel care avea să devină autorul romanului ”Kyra Kyralina”. Abandonează şcoala n 1896 şi ncepe să lucreze. De-a lungul anilor care au urmat după şcoală, Panait Istrati a fost băiat de pravalie, ucenic n diverse meserii. A lucrat la Atelierele Docurilor, Pescăriile Statului şi Fabrica de Franghii.

Se spune că pasiunea pentru lectură şi scris a căpătat-o de pe urma prieteniei cu Mihail Kazanski. Ajuns n Bucureşti, n 1904, ia contact cu mişcarea socialistă şi mbrăţişează ideile noului curent. n Capitală a lucrat ca servitor, valet la hotel şi infirmier n spital.

Condamnat pentru răpirea unei minore

Revenit la Brăila, Panait Istrati lucrează pentru a-şi cştiga pinea ca zugrav. Este implicat ntr-un scandal local n anul 1906. Este arestat şi condamnat cu suspendare sub acuzaţia de răpire de minoră, n urma unei legături amoroase cu o tnără. Ajunge ncorporat n sistemul militar unde stă doar o lună, după ce obţine o dispensă medicală. Viaţa lui Istrati a continuat ca lucrător n diverse domenii care nu aveau nicio legătură cu pasiunea sa: lectura.


A ajuns portar la Constanţa. Şi-a văzut pentru prima dată un articol publicat ntr-un ziar la Constanţa, n urma colaborării cu ”Romnia Muncitoare”.

Călător n Egipt, crescător de porci n Romnia

n 1907, Panait Istrati a decis să părăsească Romnia şi a făcut-o clandestin. S-a mbarcat pe un vapor cu destinaţia Egipt şi odată ajuns pe meleaguri străine a cutreierat prin Egipt, Siria si Liban. n străinătate a lucrat tot ca zugrav şi a ncercat ntr-o perioadă să fie actor figurant. Mulţi ani la rnd, ntre 1908-1913, viaţa lui Istrati s-a scurs ntre Romnia şi Egipt, n ambele ţări cştigndu-şi existenţa ca zugrav. n ţară a continuat să publice articole n ziare. n Romnia şi-a deschis o crescătorie de porci, afacere care nu a durat dect cţiva ani. n 1916, la scurta vreme dupa intrarea Romnie n război, nchide crescatoria si pleacă n Elvetia, unde lucrează tot ca zugrav.

Viaţa tumultoasă l-a adus n 1913 la Paris. A nvăţat limba franceză din dicţionar, fără profesor şi fără cursuri. O vreme a dormit pe străzi. Zugravul Panait Istrati a ajuns să fie publicat n Franţa n 1920. Publica primele patru articole n franceză n gazeta ”La Feuille” .

Se mută la Nisa şi viaţa ajunge ntr-un punct n care cel care colindase lumea ntreagă, dornic de explorare, se declară nvins şi vrea să-şi pună capăt zilelor. ”Astăzi ncepe anul 1921, dar pentru alţii. Pentru mine este nceputul sfrşitului. Este oare nevoie să te explici atunci cnd te hotărăşti să părăşeşti lumea asta?”, a scris Panait Istrate n ceea ce a intenţionat să fie biletul său de sinucigaş trimis lui Romain Rolland.

Nu s-a sinucis şi a continuat să scrie la ndemnul lui Romain Rolland. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată n 1923 cu o prefaţă semnată chiar de Romain Rolland.


A cucerit publicul francez care l-a considerat un scriitor romn, n vreme ce n Romnia a fost considerat, la vremea respectivă, autor francez.

Duşman al bolşevismului

Iubitor al ideilor socialise, Panait Istrati a ajuns n 1927 n URSS. După ce a văzut cu ochii lui realitatea de la Moscova s-a dezis de ideile socaliste şi s-a declarat luptător mpotriva ”fascismului roşu”, aşa cum numea bolşevismul. Şi-a scris schimbarea de opţiune politică ntr-un manifest intitulat ” Spovedanie pentru nvinşi”: ”Ei bine, mă despart de prietenii mei comunisti, pna la ceea ce inseamna orgoliul lor in Rusia: constructia socialismului. E trist pentru vechea noastra prietenie, dar asta e. Căci clasa muncitoare nu este vinovată, cnd este neştiutoare de ceea ce nu a nvatat niciodata. Dar sefii ce i se impun sunt buni de spnzuratoare cnd i compromit viitorul, punnd carul naintea boilor, prin toate mijloacele şi oricat ar costa“. Cartea a fost publicată n ţară cu titlul ”Spovedania unui nvins” şi mai apoi a fost interzisă de comunişti.


Panait Istrati s-a ntors definitiv n Romnia n 1930. Bolnav de TBC s-a trata la Nisa şi a revenit n Bucureşti unde a murit, pe 16 aprilie 1935, singur, izolat şi sărac la Sanatoriul Filaret. Operele lui Panait Istrati, scrisă n limbile franceză şi romnă, a fost tradusă n peste 30 de limbi.


Scriitor contestat

Chiar dacă opera lui Panait Istrati a fost apreciată de public, nu toţi critici i-au adus laude. Unul dintre cei mai vehemenţi critici ai săi a fost Nicolae Iorga. ntr-un interviu luat de Ioan Massoff şi apărut n ziarul Rampa din 12 noiembrie 1924, Iorga declara: "Opera lui Panait Istrati ne arată elocvent că avem de-a face cu un hamal din portul Brăilei. D-nul Panait Istrati mi-a trimis Kyra Kyralina cu dedicaţie. Am ncercat să o citesc, dar am fost nevoit să arunc cartea imediat; asemenea lucruri nu se pot citi. Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de a face cu un hamal din portul dunărean”.



17 COMENTARII



SURSA: http://m.adevarul.ro/locale/alexandr...489/index.html