Discuţii despre Henri Coandă
----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; flori
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:23 PM
Subject: Fw: adi Mike -Coanda n1



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Pavel madalina ; POP SERVICE ELECTRONIC ; dungureanu@electroputere.ro ; Nicu Gherasim
Sent: Sunday, January 27, 2008 1:20 PM
Subject: Re: adi Mike -Coanda



Coanda

http://www.google.ro/search?hl=ro&q=...83utare+Google
&meta=

---------------------------

http://blog.360.yahoo.com/blog-SGubE...RDHGDO_Wt?p=59

zalmoxa_adipop: "Cum vreti ca omul s caute noul dac nu
stpneste trecutul, dac nu stie ce s cear el de la
nou?"
HENRI COAND

Ca o chintesent a naintasilor si, Henri Coand a
ntruchipat spiritul creator romnesc, pe care l-a
nnobilat cu personalitatea lui enciclopedic, fcnd
ca numele de romn s capete noi si strlucite
semnificatii n lume.

--------------
http://www.uem.ro/biblioteca/reviste...ectiunea1.html
studiu

--------------------
http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=587

Toata creatia sa a fost influentata de vnt, de aer, de fluide, de curgeri, de tehnica n general.

avnd un motor cu piston ce antrena prin intermediul unui multiplicator o suflanta centrifuga
denumita turbina (care nu avea aceeasi functiune cu turbina din acceptiunea actuala)

iar la 42 de ani concepe proiectul imobilului cruciform, un adevarat zgrie nori pe orizontala,
avnd 200 m latura bazei, 100 m naltime si o capacitate de 4.000 de locuitori, fiecare
apartament avnd propria terasa, soare si verdeata.

Dupa distrugerea primului moto-turbo-reactor urmeaza n viata sa o perioada de criza, att
financiara ct si spirituala,

n 1929 este din nou n criza financiara si spirituala

La 46 de ani se retrage din competitia industriala si se dedica cercetarii stiintifice.

La 48 de ani realizeaza si breveteaza primele experimente si dispozitive ce folosesc Efectul
Coanda, adica propulsoare, farfuria zburatoare si atenuatoare de zgomot. O farfurie zburatoare
n functionare a fost vazuta n 1932 de catre inginerul Radu Manicatide n laboratorul savantului
de la Paris, fiind alimentata de la reteaua de gaz metan a orasului.

l gasim pe Henri Coanda la 50 de ani facnd studii, cercetari, si experimente asupra
esapamentelor motoarelor termice si atenuarii de zgomot a acestora, obtinnd o crestere de
putere uneori de peste 30% si o lipsa totala de monoxid de carbon la esapare.

Studiile si cercetarile sale se rezuma la aplicatii non militare cum ar fi: schimbatoare de caldura,
recuperatoare de energie calorica, turbine cu gaz, compresoare si probleme legate de
agricultura.

Dupa razboi, la 59 de ani, l gasim pe Henri Coanda studiind si proiectnd ajutaje etajate, o
suflerie aerodinamica, un sistem de utilizare a energiei termice a aerului si studiind o elice
portanta cu ax vertical pentru elicoptere, actionata de ajutaje Coanda.

Apoi se ocupa de cercetari termo-gazo-dinamice prin conceptia si realizarea de schimbatoare
termice, termo-suflante, aspiratoare pneumatice centrifuge si atomizoare.

ntre 1954-1960 si mai apoi spre 1970 se ocupa de studii teoretice si experimentale n vederea
realizarii de aerodine lenticulare, ce reprezinta culmea creatiei stiintifice a lui Henri Coanda, adica
aparate de zbor cu decolare-aterizare pe verticala, cu minimum de piese mecanice n miscare
sau chiar fara piese mecanice n miscare.

Prin calculul efectuat, Henri Coanda a estimat pentru functionarea aerodinei lenticulare
(anteproiect) o transformare a energiei disponibile n aerul comprimat la 3,5 bari de cele doua
grupuri turbocompresoare Tramontane, nsumnd un debit de 5 kg/s, ntr-o miscare a aerului de
cca 30 m/s si un debit de 435 kg/s, adica o crestere de 87 de ori fata de debitul primar. Se obtine
o forta totala de aproape 1.300 Kgf necesara deplasarii aparatului.

Reporter: Ne puteti spune mai pe larg ()?

H.C.: E greu de spus, pentru ca e greu de explicat. Este vorba de fenomenul numit Efectul
Coanda dar pe o scara mai ridicata O sa vedeti acum la doamna Ribeyrolles, cnd o sa
prezinte, o sa arate ca am ajuns sa facem un vid deasupra aripilor de o valoare cam pe 7 cm (de
lungime) de largime, cam 9.000 kg la mp. Aparatul complet nu cntareste dect 900 kg cu
propan cu tot nauntru.

Cred ca cu 1/10 de mp ne putem ridica. Asta este ceea ce cautam sa facem. Nu pot sa va spun
mai mult pentru ca este o problema mare, e foarte grea, nu este asa usor de explicat ce se
petrece. Vorbim de aripi ei bine noi ne servim de abur.

nainte de a pleca dintre noi, savantul a mai lansat o idee ce ar putea fi interesant de studiat, fiind
legata de crearea unui Institut de Gndire Romneasca, bazat pe specificul creativ romnesc.
Aceasta structura poate fi solutia pentru coagularea inteligentei romnesti pe teritoriul nostru
carpatic si pe care o supun atentiei dumneavoastra. Suntem capabili sa construim asa ceva cu o
singura conditie; sa reusim sa ne organizam

Henri Coanda: Nu trebuie sa admiram o masina sau un aeroplan. Adevarul adevarat este ca
trebuie sa admiram creierul care a fost capabil sa le creeze, sa le faca. Acest creier, ceea ce
numim noi materia cenusie, este n mare cantitate n tara si lipseste n ariile celelalte. Si atunci
ma ntreb daca n-am putea sa consideram aceasta materie cenusie, adica gndire romneasca,
n asa fel nct ceilalti sa vina sa ne ajute n mod financiar cumparnd ideile noastre, iar nu noi sa
platim la altii transformarile ideilor romnesti.

As vrea sa fac un soi de centru al gndirii romnesti n toate bransele.zalmoxa_adipop: asta am
vrut eu sa fac prin scoala Zalmoxiana

atunci poate ca o sa am ceva tineri, foarte tineri, cu imaginatie, scrisa sau muzica sau
inginereasca, sa fie imaginatie, pentru ca a executa idei este dat multora care au mijloacele, dar
pentru a avea idei nu e nevoie sa ai multe n jurul tau.

Acest soi de imaginatie, acest soi de a vedea, este la baza ntregului sistem de dezvoltare a
omenirii...

Voi sa ncep cu ceva , o proba, un nceput, ceva... si am decis sa aduc ceva, o machete a unui
tren, un mod de transport de mare viteza de la un punct la altul, cu viteze de 500-600 km/h prin
tuburi...

Voi sa ncep ct mai curnd, sper sa am posibilitatea sa iau cu mine ctiva tineri, ca pe mine ma
intereseaza tineretul, nu astia batrni ca mine (rde)...

Sunt convins ca exista, cum se spune, glasul pamntului stramosesc. Locul unde te-ai nascut,
unde ti s-au nascut parintii, bunicii, unde ai crescut, joaca un rol mai mare dect se crede de
obicei. Si nu numai afectiv, cum pare poate la prima vedere.

zalmoxa_adipop: de-aia am spus Mike, sa-ti schimbi numele inapoi, la cel Roamnesc. Numai pe
meridianul pe care te-ai nascut, poti creea...
----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Pavel madalina ; POP SERVICE ELECTRONIC
Sent: Sunday, January 27, 2008 12:17 PM
Subject: Re: adi Mike -facem bani




Show Recent Messages (F3)

michael Shumi no. 1 appears to be offline and will receive your messages after signing in. You can also send a message to michael Shumi no. 1's mobile device.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

zalmoxa_adipop: Ca o chintesent a naintasilor si, Henri Coand a
ntruchipat spiritul creator romnesc, pe care l-a
nnobilat cu personalitatea lui enciclopedic, fcnd
ca numele de romn s capete noi si strlucite
semnificatii n lume.

zalmoxa_adipop: http://www.uem.ro/biblioteca/reviste...ectiunea1.html
zalmoxa_adipop: trebuie studiat
zalmoxa_adipop: In cazul cand ni se alatura careva, sa facem echipa de cercetare de care ziceai, avem datoria morala sa-l protejam din toate punctele de vedere. au inercat masonii sa vina cu asa ceva, dar a fost decat teoretic si...s-au amestecat...
zalmoxa_adipop: deci, ca o prima concluzie in seara asta : " Grabeste-te incet " asa ca trebuie sa incepem sa facem bani impreuna, din ce resurse avem decat noi doi.
zalmoxa_adipop: vreau sa citesti ce ti-am trimis in seara asta de doua ori, ca sa intelegi extrem de bine...
zalmoxa_adipop: Deci, trebuie sa facem bani acum...Cum ? Discutam.


----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Pavel madalina ; POP SERVICE ELECTRONIC
Sent: Sunday, January 27, 2008 11:55 AM
Subject: Re: adi Mike - Spirit = Materie




Show Recent Messages (F3)

michael Shumi no. 1 appears to be offline and will receive your messages after signing in. You can also send a message to michael Shumi no. 1's mobile device.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

zalmoxa_adipop: daca apare in echipa un al trei-lea, relatiile dintre el si ceilalti doi, sunt definitorii pentru ca echipa sa mearga mai departe sau sa fie distrusa. Stii, ca cel mai slab, da tonusul echipei.
zalmoxa_adipop: Noi trebuie sa invatam sa ne acordam pe cat mai multe AXE, sa primim informatrii direct proportionale cu ceea ce dorim sa facem
zalmoxa_adipop: trebuie sa invatam sa facem bani, astfel ca si componenta Nateriala sa se dezvolte in paralel si la aceiasi amplitudine, ca si componenta Spirituala ( ceea ce gandim ). Un singur pas, in plus, a unie componente, fara a tine cont si de cea de-a doua, duce la esec...
zalmoxa_adipop: In acel moment, se simte c-o luam pe laturi atat Material cat si Spiritual...si in acest caz, exista decat o singura solutie. Scuze si plecat iar, de unde am ramas...Trebuie sa intram in consonanta cu sistemul natural de creatie si in disonanta cu greselile noastre, atat Timp cat nu pastram Legile si Principiile Zalmoxiene.
zalmoxa_adipop: maine ma intalnesc cu Col. Dumitrescu. Imi placu la telefon, cand discutai cu el, in seara asta. Speram sa fie de buna credinta


----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; POP ADRIAN ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Pavel madalina ; POP SERVICE ELECTRONIC
Sent: Sunday, January 27, 2008 11:34 AM
Subject: adi Mike - principiul 2


michael Shumi no. 1: tata
michael Shumi no. 1: si lampile lui
michael Shumi no. 1: )
michael Shumi no. 1: face experiente
zalmoxa_adipop: sunt in regula.
michael Shumi no. 1: voi lua un bec mai mare
zalmoxa_adipop: o sa-ti pun, cateva principii Zalmoxiene
michael Shumi no. 1: ok
zalmoxa_adipop: primul. Banii.
zalmoxa_adipop: Nu sunt acceptati nici un ban din exterior, pt ca sunt diminuate "cheile " surselor la care ni se da acces
zalmoxa_adipop: discutaram putin despre asta azi
michael Shumi no. 1: ok
michael Shumi no. 1: auziti la tata ca acum ii este cam foame si tr sa se duca sa manance si poi vb
zalmoxa_adipop: cei care dau banii ( care trebuie intelesi ca sursa de energie ) cer ceva...adica sa le acceptam conditiile lor. Plus ca inafara de asta, daca banii sunt murdari, facem bombe din ce " Usi " ni se deschid.
zalmoxa_adipop: ok. sa se duca la masa...
zalmoxa_adipop: Pofta buna,
michael Shumi no. 1: multumim
zalmoxa_adipop: si mancarea este o forma de energie pe care o primim.
michael Shumi no. 1: )
zalmoxa_adipop: daca este cumparata din bani facuti FRUMOS, mancarea este benefica...si invers
michael Shumi no. 1: revenim in 10 min
michael Shumi no. 1: da?
michael Shumi no. 1: ne ducem la masa
michael Shumi no. 1: ca ne striga mama
zalmoxa_adipop: sunt Legi, ceea ce va spun acum. si daca ne merge, toti vor face la felo, ca ei decat IMITA, adica sa plece la cercetare fundamentala din ZERO. Vorba ta, te-ai nascut in pielea goala, ai haine pe tine, esti in castig
zalmoxa_adipop: ok.
michael Shumi no. 1: ok
zalmoxa_adipop: ok
michael Shumi no. 1:
zalmoxa_adipop: ok. pofta buna
michael Shumi no. 1: multumim
michael Shumi no. 1 has signed out. (1/27/2008 11:04 AM)

zalmoxa_adipop: http://blog.360.yahoo.com/blog-SGubE...RDHGDO_Wt?p=59
zalmoxa_adipop: Tehnologia viitorului va folosi sisteme de accesare a informatiei din Banca de Date a Universului[BDU]

zalmoxa_adipop: la asta lucreaza Vlad
zalmoxa_adipop: ca sa ajunfem undeva, trebuie sa folosim primele Legi care au fost aduse pe Terra. Cele Zalmoxiene.
zalmoxa_adipop: Fara ele, nu ajungem la rezultate novatoare.
zalmoxa_adipop: "Cum vreti ca omul s caute noul dac nu
stpneste trecutul, dac nu stie ce s cear el de la
nou?"
HENRI COAND
zalmoxa_adipop: Mike, spuneai azi ca esti pe Cai Mari. Ok. Ma bucur. Eu, in cautarile mele am inceput sa ma " cuplez " metafizic la acesti mari cercetatori. La fel se intampla si cu tine acum....
zalmoxa_adipop: Ca sa reusim impreuna, trebuie sa stii alt Principiu Zalmoxian.
zalmoxa_adipop: Nu conteaza ceea ce stim amandoi, indiferent de pregatirea pe care o avem individual, cat de relatia care se formeaza intre noi. Orice " secret " al nostru fata de sistem, pune prin Legea Dualitatii, un secret la ceea ce dorim noi sa aflam....

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: "adipop" <adipop>
To: "Pop Adrian" <adipop>; "Sc Zalmoxa Srl" <zalmoxa>; "flori" <flori>
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:23 PM
Subject: Fw: adi Mike -Coanda 2


>
> ----- Original Message -----
> From: "Pop Adrian" <adipop>
> To: "eugen sbora" <sboraeugen>; <catalin_ruris>;
> "Cristian Anghelina" <alphatech10>; "MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT"
> <alexandruschmidt_michael>; "Pavel madalina"
> <sarmizegetusa_om>; <dungureanu>; "Nicu Gherasim"
> <talk2nicu>; "POP ADRIAN" <adipop>; "grigore
> aurelian" <aureliangrigore>
> Sent: Monday, January 28, 2008 4:21 AM
> Subject: Re: adi Mike -Coanda
>
>
>> Multumesc mult pentru informatii. Ma ajutati enorm de mult.
>> Azi am discutat cu D-ul colonel Dumitescu. Mi-a facut o impresie
>> deosebita. Om simplu, deschis si impatimit in ale aviatiei. S-a oferit sa
>> ne dea un motor cu reactie sa facem probe la Curtea de Arges. Va avea 2 in
>> scurt Timp. Doreste sa ne ajute sa facem si comenzile mecanice si
>> electrice, ca sa-l pornim. Rar se gasesc oameni din acest aluat. O sa fac
>> tot posibilul sa-l tinem aproape pe acest Om.
>> O sa vad cum ii contactez si pe ceilalti doi Oameni,de care ati pomenit.
>> L-am vazut la Tv pe d-ul Rudan. Mi-a placut. Problema este una singura, ca
>> este destul de dificil sa faci pasi in cercetare pe baza restrictiilor,
>> asa zise, cu care vin eu...Si n-o fac ca sa ma aflu in treaba, ci pentru
>> ca am ajuns la aceste Principii si aceste Legi Zalmoxiene, dupa mii si mii
>> de nopti nedormite si de cautari in foarte multe domenii....
>> STIU CA TRAG DE MINE, PANA NU MAI POT...CA SA GASESC SOLUTII IN CEEA CE
>> FACEM. Si cat ma mai duce corpul fizic, asa voi face.
>>
>> Am inteles ca la avioane sunt zeci de avioane militare care au motoare cu
>> reactie si care stau in camp, degeaba.
>> Oricum, legarea cercetarilor celor 4 mari Titani ai stiintelor, pe baza
>> filosofiei Zalmoxiene, este ceva....la care se merita sa gandesti.
>>
>> O zi frumoasa,
>> adi
>> ----- Original Message -----
>> From: "eugen sbora" <sboraeugen>
>> To: "Pop Adrian" <adipop>
>> Sent: Sunday, January 27, 2008 11:47 PM
>> Subject: Re: adi Mike -Coanda
>>
>>
>>> Mult respect dl.Pop,
>>> Este un om care stie ff.mult despre cercetarile lui
>>> Coanda,ptr.ca le-a primit si s-a ocupat de ele in
>>> cadrul ICREST BUCURESTI dar si al unor organisme
>>> militare de cercetare.Nu trebuie plecat din zero cand
>>> se poate de la un anume palier.Omul se numeste Florin
>>> Zaganescu,a scris o carte despre Coanda,a
>>> experimentat, in Muntii Buzaului,fenomenul de
>>> teleportare,cu un dispozitiv adus de Coanda.Acest
>>> lucru le-a povestit la TV,un cercetator
>>> fizician,Valeriu Rudan,care a participat la experiment
>>> si acum si-a facut o societate cam pe acest specific.I
>>> s-a propus atunci,ca sa continuie experimentarile cu
>>> sprijin financiar de la acea TV.Nu stiu ce a mai
>>> facut.Dl Zaganescu,este cadru militar,a fost prof de
>>> matematica la Academia Militara,a lucrat la INCREST
>>> Bucuresti,inca de cand a infintat-o Coanda,la sosirea
>>> in Romania.Ii stie adresa dl.col Dumitrescu.,
>>> Cu deosebita stima si respect,
>>> Eugen Sbora.
>>> --- Pop Adrian <adipop> wrote:

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; flori
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:26 PM
Subject: Fw: ADI - TURBOMOTOARE ENTROPICE



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; dungureanu@electroputere.ro ; Pavel madalina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT
Sent: Friday, February 08, 2008 1:50 PM
Subject: ADI - TURBOMOTOARE ENTROPICE


http://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie

http://www.iramelanox.go.ro/x63.html

MOTOR ENTROPIC

http://www.google.ro/search?hl=ro&q=...entropic&meta=

http://convorbiri-literare.dntis.ro/HURDUZEUfeb3.html

Virgil Nemoianu pleac de la premisa c progresul istoric, vast oper de slefuire si organizare
a realittii, stabileste relatii de subordonare ntre detalii si structuri principale omogenizatoare.

Nimic nu poate fi mai plcut dect s descoperi n intelectualii pe care-i admiri rspunsurile la
propriile tale ntrebri.

Vointei nestvilite de a realiza i corespunde o miscare invers, perfect simetric. A derealiza,
a desface, altfel spus, negatia absolut este o realizare ? rebours, reversul mplinirii obtuze. n
Occident a face si a desface, a realiza si a derealiza snt entitti corelative; se transform
din una n alta cu o mult prea mare usurint.

http://www.sciencedirect.com/science...B6TVG-4GC1MBD-
1&_user=10&_rdoc=1&_fmt=&_orig=search&_sort=d&view =c&_acct=C000050221&_version=1&
_urlVersion=0&_userid=10&md5=f4d49d782904338de4458 50b6ae84d8a

http://www.sciencedirect.com/science...B6TVG-491BHNN-
1&_user=10&_origUdi=B6TVG-4GC1MBD-
1&_fmt=high&_coverDate=09%2F15%2F2003&_rdoc=1&_ori g=article&_acct=C000050221&_ver
sion=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=d22cbff90f31ec 7282f3d7d222ff229f

http://www.sciencedirect.com/science...B6TVG-3W9M2MB-
6&_user=10&_origUdi=B6TVG-491BHNN-
1&_fmt=high&_coverDate=05%2F01%2F1999&_rdoc=1&_ori g=article&_acct=C000050221&_ver
sion=1&_urlVersion=0&_userid=10&md5=2a2a602795b63a c852eeb00bdb01ad5d
--------

http://www.preferatele.com/docs/fizi...oare-si-14.php

caldura se deplaseaza totdeauna de la sine, de la corpurile mai calde spre cele mai reci.

Descoperirile ulterioare au aratat ca toate formele de energie cunoscute se deplaseaza de
asemenea intr-un singur sens, de la nivelul cel mai ridicat la cel mai coborat.


In anul 1865, R. Clausius a putut da formularea clasica a primelor doua principii ale
termodinamicii si anume:
- energia universului ramane constanta;
- entropia universului se deplaseaza intotdeauna spre un maximum.

Dupa termodinamica clasica, energia are doua calitati:
- energia libera sau disponibila, acea energie care poate fi transformata in lucru mecanic;
- energia legata sau nedisponibila.

Energia libera se raspandeste intotdeauna de la sine (fara nici o pierdere) devenind energie
nedisponibila -; moartea tehnica, cum a fost numita la inceput in teoria termodinamica.

Entropia a fost definita prin formula:

?S = ?Q/ T,

unde ?S este cresterea entropiei, ?Q -; cresterea caldurii transferate de la corpul mai cald la cel
mai rece si T -; temperatura absoluta la care are loc transferul.

Timp de milenii agricultura a fost, dupa cum aspus Xenofon, mama si doica tuturor celorlalte
meserii. A fost mama lor, deoarece primele inovatii tehnice au provenit din agricultura, de
exemplu plugul care si in zilele noastre este construit dupa planurile inventatorilor lui, niste
tarani anonimi. Agricultura a fost si continua sa fie doica celorlalte meserii pentru ca a fost
capabila sa se dezvolte singura intr-atat incat sa poata hrani atat pe cei care cultivau pamantul,
cat si pe cei care aveau alte ocupatii.



------------

http://citeseer.ist.psu.edu/322367.html

http://www.google.ro/search?hl=ro&q=...e+Google&meta=

http://www.phact.org/e/z/amin.htm

===========================

MOTARE ENTROPICE - NU STAIM CA EXISTA.

http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page0120.htm
http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page0110.htm

Se pare ca toate duc catre forme spatiale, capabile sa genereze energii necunoscute

http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page0080.htm

Vad ca s-a pus stavila
http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page7000.htm
zalmoxa_adipop: ne bagam ?
zalmoxa_adipop: http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page7000.htm
zalmoxa_adipop: Ce zici ?

http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page7100.htm

exponate din muzee
http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page0050.htm
http://www.hp-gramatke.net/perpetuum...h/page9100.htm
http://www.geo.de/GEO/technik/472.html
Leonardo Davinci
http://www.dpma.de/veroeffentlichung...ea/seite3.html
http://www.lhup.edu/~dsimanek/museum/unwork.htm
http://www.kilty.com/pmotion.htm
http://www.phact.org/e/skeptic/

http://www.freepatentsonline.com/REF3479817.html



---------------------------
http://www.google.ro/search?hl=ro&q=...%83utare&meta=
http://frf.cncsis.ro/documente_2006/...0Cercetare.doc

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; flori
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:26 PM
Subject: Fw: efecte radiatiilor electromagnetice



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; dungureanu@electroputere.ro ; Pavel madalina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT
Sent: Saturday, February 09, 2008 1:53 AM
Subject: Re: efecte radiatiilor electromagnetice



----- Original
Cercetarea energiilor misterioase se realizeaza in multe laboratoare si fenomenele psihice care
au fost multa vreme neintelese si ignorate de stiinta sunt explicate, descoperindu-se legea
fiecarei energii.

Aicea este enorm de facut..



Message -----
From: Pop Adrian
To: Pop Adrian ; eugen sbora ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristian Anghelina ; dungureanu@electroputere.ro ; Pavel madalina ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT
Sent: Saturday, February 09, 2008 1:24 AM
Subject: efecte radiatiilor electromagnetice


Efectele radiatiilor electromagnetice
Literatura stiintifica despre radiatiile electromagnetice raporteaza o inducere sau o accentuare a urmatoarelor efecte: 1. Stimularea regenerarii oaselor (n caz de fractura); 2. Vindecarea fracturilor normale; 3. Tratarea pseudoartrozei congenitale; 4. Vindecarea ranilor; 5. Electro-anestezie; 6. Terapia electroconvulsiva; 7. Modificari ale comportamentului la animale; 8. Electroencefalograme modificate ale creierului animalelor si al oamenilor; 9. Modificari ale morfologiei creierului animalelor; 10. Efecte ale acupuncturii; 11. Tratarea toxicomaniei; 12. Electrostimulari pentru usurarea durerii; 13. Modificari ale declansarii celulelor neuronale. Acestea nu snt dect o parte a numeroaselor efecte si utilizari biologice raportate n cursul ultimilor ani. Nu este o lista exhaustiva si nu include numeroasele efecte raportate de literatura stiintifica sovietica si din Europa de Est.

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; flori
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:28 PM
Subject: Fw: adi - sistem magnetic antitamponare



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: eugen sbora
Sent: Tuesday, February 26, 2008 11:31 AM
Subject: Fw: adi - sistem magnetic antitamponare



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: michaelschmidt@clicknet.ro ; POP ADRIAN ; catalin_ruris@yahoo.com ; gutaga bogdan ; Mircea Petrrescu ; Pavel madalina ; Cristian Anghelina ; POP SERVICE ELECTRONIC
Sent: Tuesday, February 26, 2008 10:34 AM
Subject: adi - sistem magnetic antitamponare


Sa ne gandim la un sistem magnetic antitamponare, cu electromagneti, care sa actioneze in timp foarte scurt, cand o masina sa apropie de alta.

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: "adipop" <adipop>
To: "Pop Adrian" <adipop>; "Sc Zalmoxa Srl" <zalmoxa>; "flori" <flori>
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:25 PM
Subject: Fw: studii motoare


>
> ----- Original Message -----
> From: "Pop Adrian" <adipop>
> To: "eugen sbora" <sboraeugen>; <catalin_ruris>;
> <dungureanu>; "MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT"
> <alexandruschmidt_michael>; "Pavel madalina"
> <sarmizegetusa_om>; "Cristian Anghelina" <alphatech10>
> Sent: Friday, February 08, 2008 11:59 AM
> Subject: Re: studii motoare
>
>
>> Multumesc. Cautam solutii...Am ajuns pana la structuri moleculare si
>> atomice.
>> Eu, totusi, cred ca sunt forme care emana Energii necunoscute inca sau
>> capabile sa le foloseaqsca ALTFEL decat pe cele cunoscute.
>> Ce-mi spuse azi nevasta-mea, ca Mihaita s-a gandit ieri la niste "
>> motoare " folosind campuri magnetice circulare la 360 grade. Interesant
>> este ca n-am discutat cu el ce studiez eu. Pana la urma o sa fac un
>> laborator cu care sa probez Energiile de Forma. Si mai ales campurile
>> emise de Corpul Uman, ca si interactiunea dintre psihic si masinarii de
>> tot felul.
>>
>> O seara buna,
>> adi
>> ----- Original Message -----
>> From: "eugen sbora" <sboraeugen>
>> To: "Pop Adrian" <adipop>
>> Sent: Friday, February 08, 2008 10:24 AM
>> Subject: Re: studii motoare
>>
>>
>>> Mult respect dl Pop,
>>> Despre cum se descopera ceva revolutionar in stiinta
>>> este o formulare care spune cam asa: O descoperire de
>>> cotitura intr-o stiinta se produce cand,intr-un
>>> domeniu in care oamenii de stiinta s-au pronuntat ca
>>> nu se poate,vine unul care nu a auzit,se apuca de
>>> lucru si rezolva.Asa s-a intamplat cu integtrala
>>> Navier Stoks.Era examen la o universitate din
>>> Anglia.Prof.Stoks a propus printre subiecte si
>>> problema integralei curbilinii,nerezolvata la acea
>>> vreme.In sala era si candidatul Maxwell, care a
>>> rezolvat-o.Insa cele mai multe probleme mari s-au
>>> rezolvat pornind de la studii experimentale dupa care
>>> li s-au elaborat teoriile aferente.Cu un model
>>> functional,este mai usor sa sustii anumite
>>> afirmatii.Cu supozitii se poate aluneca in greseala.Am
>>> trei exemple.1.Fost sef al catedrei de Termodinamica
>>> din Institutul Politehnic Bucuresti,prof.Baranescu,a
>>> ramas inainte de'89 in SUA,a revenit in Romania dupa
>>> si a incasunat pe fostul sau elev,Virgil
>>> Constantinescu,Presedinte al Academiei Romane,sa-i
>>> demonstreze ca principiu II al Termodinamicii e
>>> fals.Incerca teoretic dar facea unele greseli si,din
>>> respect,dl.Constantinescu,justificand cu lipsa
>>> timpului,l-a dat in seama unui discipol,un coleg al
>>> meu si nu mai stiu cum s-a finalizat.2.Fratele sefului
>>> Catedrei de Matematici din Politehnica
>>> Bucuresti,ing,Stanasila,l-a convins pe prof.ca
>>> principiul II al termodinamicii e fals si ca el a
>>> realizat o masina in care baga aer la o anume
>>> temperatura si il scotea separat:aer fierbinte si aer
>>> rece.Prof.s-a apucat si a elaborat un fundament
>>> teoretic dar a intrat pe un domeniu in care altii
>>> stiau mai multe si s-a facut de ras.3.La un institut
>>> din Rusia,sub conducerea unui academi8cian,un
>>> cercetator studia proprietatile apei in capilare
>>> subtiri.A constatat ca apa,in conditii de T si P
>>> standard,nu mai ingheta la 0 grd si nu mai fierbea la
>>> 100grd.Stirea a facut ocolul Rusiei,a fost data apoi
>>> la mari centre universitare din lume si,dupa cativa
>>> ani,un cercetator de la Oxford,Anglia,a gasit
>>> explicatia:in capilare subtiri,oricat de curate,apa
>>> este influentata de materialul capilarului.In
>>> concluzie,modelul functional este mama reusitelor.
>>> Cu deosebiota stima si respect,
>>> Eugen Sbora.

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
----- Original Message -----
From: adipop
To: Pop Adrian ; Sc Zalmoxa Srl ; flori
Sent: Saturday, March 07, 2009 8:25 PM
Subject: Fw: studii motoare



----- Original Message -----
From: Pop Adrian
To: eugen sbora ; MICHAEL ALEXANDRU-SCHMIDT ; Cristian Anghelina ; Pavel madalina ; dungureanu@electroputere.ro ; catalin_ruris@yahoo.com ; POP ADRIAN ; POP SERVICE ELECTRONIC
Sent: Thursday, February 07, 2008 2:57 PM
Subject: studii motoare


http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpetuum_mobile



Show Recent Messages (F3)

michael Shumi no. 1 appears to be offline and will receive your messages after signing in. You
can also send a message to michael Shumi no. 1's mobile device.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

zalmoxa_adipop: http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpetuum_mobile
zalmoxa_adipop: http://www.fdp.nu/perendev/default.asp
zalmoxa_adipop: http://ingenrw.narod.ru/Andv1/Opi2_1.html
zalmoxa_adipop: http://depalma.pair.com/Absurdity/Ab...Induction.html
zalmoxa_adipop: http://depalma.pair.com/Absurdity/Ab...nceWrong.html
zalmoxa_adipop: http://depalma.pair.com/Absurdity/Ab...dialField.html
zalmoxa_adipop: http://depalma.pair.com/index.html



zalmoxa_adipop: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vasilescu-Karpen

http://www.ziua.ro/display.php?id=19...ata=2006-03-11
Nicolae Vasilescu Carpan a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze
energie la nesfarsit inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922. Pentru
oamenii de stiinta de astazi este de neinteles cum a fost posibil ca un om de o rigurozitate
stiintifica asa cum a fost Carpan sa se apuce de "o nebunie". Lucrarea teoretica se refera la
dimensiunile pe care trebuie sa le aiba aparatul si materialele din care trebuie construit.
Vasilescu Carpan sustine in aceasta lucrare ca pila inventata de el va furniza energie electrica la
nesfarsit.

Activitatea sa stiintifica se caracterizeaza "printr-o multilaritate rar intalnita". A abordat, cercetat si
imbogatit prin ideile sale un impresionant numar de domenii stiintifice : atomistica, mecanica,
elasticitate, termodinamica, teoria cinetica, electromagnetism, telegrafie, telefonie la mare
distanta, constructii, electrochimie, chimie, fizica, geofizica etc.


De un larg interes si de o buna apreciere s-au bucurat cercetarile sale in domeniile
termodinamicii, atomisticii, teoriei cinetice: determina, printr-o metoda necunoscuta pana atunci,
presiunea interna si studiaza presiunea osmotica si tensiunea superficiala a lichidelor. Ca
urmare, termeni ca "difuziunea Karpen" sunt astazi acceptati de stiinta pe plan mondial.

---------

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul_Stirling

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motorul...#Alfa_Stirling

Teoretic orice diferenta de temperatura va pune n functiune un motor
Stirling. Sursa de caldura poate fi att energia degajata prin ardere de un
combustibil, ceea ce ndreptateste utilizarea termenului de motor cu ardere
externa, ct si energia solara, geotermala, nucleara, sau chiar de origine
biologica. Deasemenea si o "sursa rece" avnd temperatura sub cea a
mediului ambiant, poate fi utilizata pentru asigurarea diferentei de
temperatura. Sursa rece apare n locul unde se utilizeaza lichide
criogenice sau gheata.

---------------------------------
Pentru a se putea genera puteri semnificative la diferente mici de
temperaturi este nevoie a se vehicula mari cantitati de fluid prin
schimbatorul de caldura extern, ceea ce va cauza pierderi suplimentare si
va reduce randamentul ciclului.

Deoarece sursa de caldura si gazul de lucru sunt separate printr-un
schimbator de caldura, se poate apela la o gama larga de surse de caldura
inclusiv carburanti sau caldura reziduala rezultata din alte procese.

n cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "masina termica
Stirling cu unde acustice"[8] fara elemente n miscare. Aceasta masina
transforma caldura n unde acustice de putere care (citat din sursa
indicata) " poate fi utilizat direct n refrigeratoare cu unde acustice sau
refrigeratoare cu tuburi de impuls pentru a produce frig prin intermediul
unei surse de caldura fara a utiliza piese n miscare, sau ...pentru a genera
curent electric cu ajutorul unui generator liniar sau un alt transformator de
putere electroacustic".

Pot utiliza fara modificari orice sursa de caldura, nu numai cele avnd la
baza un proces de ardere, cum este energia solara, geotermala, biologica
sau nucleara.

zalmoxa_adipop: Sa studiem motoarele astea, folosind temperatura zapezii
si cea a aburului facut din topirea zapezii.
zalmoxa_adipop: Viscozitatea scazuta, conductibilitatea termica ridicata si
caldura specifica a hidrogenului fac ca din punct de vedere termodinamic
si hidrodinamic acesta sa fie un gaz de lucru aproape ideal n masinile
Stirling.
zalmoxa_adipop: Cu toate acestea datorita greutatii moleculare scazute si a
capacitatii ridicate de difuzie, hidrogenul va scapa prin peretii de metal,
ceea ce va ngreuna mentinerea unei presiuni ridicate n interiorul masinii
la o perioada lunga de timp ntre completari. n consecinta va fi nevoie de
sisteme auxiliare pentru mentinerea cantitatii necesare de gaz de lucru.
Aceste sisteme pot consta dintr-un rezervor de hidrogen sau un generator
de hidrogen. Hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei, fie prin
reactia unui metal cu un acid. Hidrogenul poate, de asemenea, cauza
mbatrnirea prematura a metalului. Hidrogenul este un gaz inflamabil n
comparatie cu heliul, care este un gaz inert.

Tehnologic cele mai avansate masini Stirling, cum sunt cele fabricate
pentru laboratoarele guvernamentale din SUA, utilizeaza heliu ca gaz de
lucru pentru ca are proprietati apropiate de cele ale hidrogenului, mai putin
cele referitoare la etanseitatea materialului. Heliul este costisitor si se
livreaza n butelii. Un test efectuat pe un motor Stirling de tip GPU-3 a
relevat ca hidrogenul asigura un randament cu 5 % mai mare dect heliul
(un cstig de 24 % fata de randamentul oferit de heliu)[11].

Unele masini utilizeaza ca gaz de lucru aer sau azot. Aceste gaze sunt din
punct de vedere termodinamic mai putin eficiente dar n schimb reduc la
minim problemele legate de etansare si completare. Utilizarea aerului
comprimat pe post de gaz de lucru, continnd o cantitate mare de oxigen,
n contact cu materiale inflamabile sau substante cum ar fi lubrifiantii poate
duce la explozie. Pe de alta parte oxigenul poate fi nlaturat cu ajutorul unei
reactii de oxidare.

[modifica] Aplicatii de cogenerare (CHP - Combined Heat and Power)
Prin cogenerare, dintr-o sursa de energie preexistenta, de obicei un proces
industrial, cu ajutorul unei instalatii, pe lnga puterea mecanica sau
electrica livrata, se asigura caldura necesara ncalzirii. n mod normal sursa
de caldura primara constituie intrarea pentru ncalzitorul motorului Stirling
si ca atare va avea o temperatura mai mare dect sursa de caldura pentru
aplicatia de ncalzire constituita din energia evacuata din motor.


Motor Stirling la Colectia Tehnica Hochhut din Frankfurt am MainPuterea
produsa de motorul Stirling este utilizata adesea n agricultura n diferite
procese, n urma carora rezulta deseuri de biomasa care la rndul lor pot fi
utilizate drept combustibil pentru motor evitndu-se astfel costurile de
transport si depozitare a deseurilor. Procesul n general abunda n resurse
energetice fiind n ansamblul lui avantajos din punct de vedere economic.

Firma WhisperGen cu sediul n Christchurch/Noua Zeelanda, a dezvoltat o
microcentrala cu cogenerare ("AC Micro Combined Heat and Power")
bazata pe ciclul Stirling. Aceste microcentrale sunt sisteme de ncalzire
alimentate cu gaz metan care furnizeaza si energie electrica n retea.
WhisperGen a anuntat n 2004 ca va produce 80000 centrale de acest tip
pentru locuintele din Marea Britanie. Un lot 20 de centrale a nceput testul
n Germania n anul 2006.

Generatoare solare de electricitate
Asezat n focarul unei oglinzi parabolice, un motor Stirling poate fi utilizat
ca generator de curent electric cu un randament mai bun dect panourile
solare cu celule fotovoltaice simple si comparabil cu cel al panourilor
solare cu celule fotovoltaice cu concentrator. Pe data de 11 august 2005
Southern California Edison [12] a facut public un contract privind
cumpararea esalonata pe 20 ani a 20000 bucati de motoare Stirling
actionate cu energie solara de la firma Stirling Energy Systems n scopul
construirii unei centrale solare[13]. Aceste sisteme vor fi montate pe o
suprafata de 19 km cu utilizarea de oglinzi parabolice capabile sa se
orienteze dupa soare si sa concentreze lumina solara pe motoarele Stirling
ce actioneaza generatoare de curent electric, cu o putere instalata totala de
500 MW.

[modifica] Instalatii frigorifice Stirling - Cryocooler
Orice masina Stirling poate lucra n regim invers ca pompa de caldura:
daca se introduce lucru mecanic prin actionarea masinii, ntre cilindri apare
o diferenta de temperatura.

Instalatii frigorifice Stirling - Cryocooler
Orice masina Stirling poate lucra n regim invers ca pompa de caldura:
daca se introduce lucru mecanic prin actionarea masinii, ntre cilindri apare
o diferenta de temperatura. Una din utilizarile moderne este n industria
frigului ca instalatii frigorifice si criogenice. Componentele principale al
unui cryocooler sunt identice cu cele ale masinii Stirling. Rotirea axului
motor va produce comprimarea gazului producnd cresterea temperaturii
acestuia. Prin mpingerea gazului ntr-un schimbator, caldura va fi livrata.
n faza urmatoare gazul va fi supus unei destinderi n urma careia se va raci
si va fi vehiculat spre celalalt schimbator de unde va prelua caldura. Acest
schimbator este situat ntr-un spatiu izolat termic cum este de exemplu un
frigider. Acest ciclu se repeta la fiecare rotatie a arborelui. De fapt caldura
este extrasa din compartimentul racit si este disipata n mediul
nconjurator. Temperatura n compartiment va scadea din cauza izolatiei
termice care nu permite intrare caldurii. La fel ca la motorul Stirling,
randamentul se nbunatateste prin utilizarea unui regenerator care creeaza
un tampon pentru caldura ntre cele doua capete cu temperaturi diferite.
Primul cryocooler bazat pe ciclu Stirling a fost lansat pe piata n anul 1950
de firma Philips si a fost utilizat n statii de producere a azotului lichid. O
gama larga de cryocoolere mai mici sunt produse pentru diferite aplicatii
cum ar fi racirea senzorilor. Refrigerarea termoacustica se bazeaza pe
ciclul Stirling creat ntr-un gaz de catre unde sonore de mare amplitudine.

Pompele de caldura sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de
vedere energetic.


=========
[modifica] Energia geotermala
Capacitatea motoarelor Stirling de a converti energia geotermala n
electricitate si apoi producerea de hidrogen cu ajutorul acestuia, constituie
dupa parerea multora cheia trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la
economia bazata pe hidrogen[15].

http://www.stirlingengine.com/bboard/q-and-a-fetch-
msg.tcl?msg_id=00003i&topic_id=Power-
producing%20Stirling%20engines&topic=4

http://www.stirlingengine.com/shared/community-
member.tcl?user_id=2798

http://www.stirlingengine.com/shared/community-
member.tcl?user_id=3861

http://www.stirlingengine.com/bboard/q-and-a-fetch-
msg.tcl?msg_id=000008&topic_id=Power%2dproducing%2 0Stirling%20eng
ines&topic=4

Interesant
http://www.pmresearchinc.com/

http://www.pmresearchinc.com/store/customer/home.php

http://www.astromedia.de/shop/csc_fu...nummer=228.STM
&VID=qK6TlQZxaOfDDOSY

http://www.astromedia.de/shop/images...m_gr_tasse.jpg

http://www.rotarystirlingengines.com/

http://www.rotarystirlingengines.com/picturegallery.htm
Turbo-Stirling,

---------------
ESENTA


modifica] Energia geotermala
Capacitatea motoarelor Stirling de a converti energia geotermala n
electricitate si apoi producerea de hidrogen cu ajutorul acestuia, constituie
dupa parerea multora cheia trecerii de la utilizarea combustibililor fosili la
economia bazata pe hidrogen[15].

http://www.rotarystirlingengines.com/picturegallery.htm
Turbo-Stirling,
http://www.rotarystirlingengines.com/history.htm

Pompele de caldura sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de
vedere energetic.

Refrigerarea termoacustica se bazeaza pe ciclul Stirling creat ntr-un gaz de
catre unde sonore de mare amplitudine.

Pot utiliza fara modificari orice sursa de caldura, nu numai cele avnd la
baza un proces de ardere, cum este energia solara, geotermala, biologica
sau nucleara.

Teoretic orice diferenta de temperatura va pune n functiune un motor
Stirling. Sursa de caldura poate fi att energia degajata prin ardere de un
combustibil, ceea ce ndreptateste utilizarea termenului de motor cu ardere
externa, ct si energia solara, geotermala, nucleara, sau chiar de origine
biologica. Deasemenea si o "sursa rece" avnd temperatura sub cea a
mediului ambiant, poate fi utilizata pentru asigurarea diferentei de
temperatura. Sursa rece apare n locul unde se utilizeaza lichide
criogenice sau gheata.

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post Perpetuum mobile
Perpetuum mobile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
n accepţia modernă, un perpetuum mobile este un dispozitiv care şi menţine o mişcare ciclică permanentă violnd legile de conservare acceptate, sau violnd ireversibilitatea fenomenelor din natură, ireversibilitate de asemenea acceptată.

Se discută despre următoarele tipuri de perpetuum mobile:

Perpetuum mobile de speţa nti, care iniţial viza violarea primului principiu al termodinamicii. Actual n această categorie intră toate dispozitivele care violează principiul conservării energiei, indiferent n ce formă.
Perpetuum mobile de speţa a doua, care iniţial viza violarea celui de al doilea principiu al termodinamicii. Actual n această categorie intră toate dispozitivele care violează comportarea statistică a materiei la nivel molecular.
Perpetuum mobile de speţa a treia, concept de dată recentă. n această categorie intră dispozitivele care, deşi nu schimbă energie cu exteriorul (sunt sisteme izolate), violează ireversibilitatea fenomenelor.
Cuprins
1 Istoric
2 Tipuri de perpetuum mobile
2.1 Perpetuum mobile de speţa nti
2.2 Perpetuum mobile de speţa a doua
2.3 Perpetuum mobile de speţa a treia
3 Exemple de perpetuum mobile
3.1 Perpetuum mobile care nu funcţionează
3.2 Pseudo perpetuum mobile
3.3 Dispozitive cu mişcare perpetuă neexplicată
3.4 Dispozitive controversate
4 Brevete de invenţii
5 Bibliografie
6 Legături externe
7 Vezi şi



[modifică] Istoric

Roata cu ciocane a lui Villard de Honnecourt.Istoricul maşinilor cu mişcare perpetuă se confundă cu istoria fizicii. ncercările de a realiza o astfel de maşină au dus la dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice.

n jurul anului 500 .Hr. filozoful grec Anaxagora afirmă că din nimic nu se obţine nimic, şi nimic nu poate fi anihilat.
n jurul anului 300 .Hr. filozoful grec Aristotel afirmă că natura are oroare de vid, concept care a dus la stagnarea ştiinţifică timp de aproape 2000 de ani.
n jurul anului 1100 astronomul şi matematicianul indian Bhaskara descrie un perpetuum mobile format dintr-o roata cu spiţe umplute cu mercur.
n anul 1235 meşterul francez Villard de Honnecourt descrie un perpetuum mobile format dintr-o roată dezechilibrată, cu şapte ciocane articulate.
n 1269 Pierre de Maricourt (Petrus Peregrinus) descrie un perpetuum mobile care se baza pe acţiunea unui magnet natural.
n jurul anului 1480 italianul Francisco di Giorgio descrie cteva mecanisme hidraulice cu circuit nchis al apei.
n 1480 Leonardo da Vinci face cteva schiţe despre roata dezechilibrată şi şurubul de apă al lui Arhimede. n jurul anului 1490 Leonardo da Vinci explică momentele forţelor la o roată cu greutăţi şi demonstrează imposibilitatea mişcării spontane a unei astfel de roţi.
n 1562 iezuitul german Johannes Taisnierus (Johann Tausner) descrie un perpetuum mobile format dintr-o rampă, un magnet şi o bilă de fier.
n 1586 olandezul Simon Stevin demonstrează imposibilitatea funcţionării unui perpetuum mobile bazat pe planuri nclinate.
n 1640 matematicianul Ren Descartes afirmă că n natură, suma cantităţilor tuturor tipurilor de materie şi a vitezelor lor este constantă. Confuzia dintre energie şi putere conduce la dispute.
n 1645 A. Martin inventează un ceas hidraulic acţionat prin capilaritate.
n 1648 englezul John Wilkins explică de ce nu funcţionează maşina lui Taisnierus.
n 1660 matematicianul, fizicianul şi astronomul olandez Christian Huygens stabileşte legile conservării momentului cinetic al corpurilor n rotaţie.
n 1685 Robert Boyle descrie un perpetuum mobile chimic. Se presupune că ar fi observat o reacţie chimică oscilantă.
n 1685 Denis Papin propune un perpetuum mobile care violează echilibrul lichidelor n tuburi comunicante.
n 1686 Gottfried Wilhelm Leibniz relevă erorile lui Descartes şi defineşte energia potenţială drept produsul forţei şi a nălţimii.
n 1712 Johann Ernst Elias Bessler, zis Orffyreus prezintă n Germania prima sa maşină cu mişcare continuă. Primeşte bani pentru a construi alte maşini şi scrie o carte, Perpetuum Mobile Triumphans. Descrierea maşinii i este trimisă lui Isaac Newton, care nsă nu răspunde. Frauda este descoperită n 1727.
n 1742 Johann Bernoulli senior descrie un mecanism bazat pe osmoza dintre două lichide.
n 1750 Pierre Jaquet Droz construieşte un ceas cu un mecanism cu lamă bimetalică acţionată de variaţiile de temperatură ale mediului ambiant.
n 1751 Louis Antoine LePlat construieşte un ceas tras de un mecanism acţionat de vnt.
n 1763 Andrew Doswill construieşte un dispozitiv cu un rotor de fier care se roteşte ntr-un cmp magnetic staţionar.
n 1775 la sugestia lui Pierre Simon Laplace, Academia Franceză de Ştiinţe publică n analele sale un text care ncepe cu: Construcţia unei maşini cu mişcare perpetuă este absolut imposibilă. De atunci, Academia refuză examinarea oricărui dispozitiv care se pretinde a fi un perpetuum mobile.
n 1775 englezul Coxe construieşte un ceas acţionat de recipiente cu mercur deplasat de presiunea barometrică.
n 1815 un oarecare Ramis n Mnchen prezintă un dispozitiv electrostatic cu mişcare perpetuă, acţionat de fapt de pile galvanice Zamboni.
n 1827 William Congreve, ofiţer, savant şi ceasornicar propune un perpetuum mobile acţionat prin capilaritatea unor bureţi scufundaţi ntr-un lichid.
n jurul anului 1815 elveţianul David Robert Geiser construieşte un ceas perpetuu, frauda fiind descoperită după moartea sa.
n 1843 James Prescott Joule determină echivalentul mecanic al caloriei şi a altor forme de energie.
n 1848 Hermann Helmholtz formulează principiul conservării energiei.
n jurul anului 1880 Ludwig Boltzmann interpretează căldura drept un fenomen mecanic, care poate fi descris prin metode statistice.
n 1872 John Worell Keely prezintă un dispozitiv oscilant care ar scoate energie din eter. După moartea sa, n 1898 se descoperă că dispozitivul era acţionat cu aer comprimat.
n 1880 James Clerk Maxwell descrie experimentul mental al Demonului Maxwellian.
n 1880 Rudolf Clausius formulează primele două legi ale termodinamicii n forma cunoscută astăzi.
n jurul anului 1900 biroul de patente german refuză cca. 320 de cereri de brevete pentru maşini cu mişcare perpetuă.
n 1903 John William Strutt, (Lord Rayleigh) construieşte un ceas cu radiu, a cărei funcţionare a fost explicată doar prin teoria relativităţii a lui Albert Einstein.
n 1910 Walther Nernst formulează a treia lege a termodinamicii, lege reformulată ulterior de Max Planck.
n 1955 rusul Belousov descoperă o reacţie chimică oscilantă, care pare a contrazice principiul al doilea al termodinamicii. Cercetările sunt continuate n 1968 de Zabotinski.
n 1995 Aldo Costa depune o cerere de brevet pentru o roată cu mişcare perpetuă gravitaţională, obţinută prin unificarea mecanicilor clasică şi cuantică.
n 2003 Mihail Smeretcianski obţine un brevet francez pentru o maşină de tip perpetuum mobile, bazată pe flotabilitate.

[modifică] Tipuri de perpetuum mobile
n accepţie termodinamică se discută doar despre perpetuum mobile de speţa nti şi a doua, corespunzător echivalenţei dintre lucru mecanic şi căldură. n sens larg, expresia este folosită la toate dispozitivele cu mişcare perpetuă, indiferent de formele de energie (elecrică, magnetică etc.) care intervin. Definitorii sunt legea conservării energiei şi problema ireversibilităţii. Unele dispozitive şi obţin mişcarea din surse de energie neconvenţională, ecologice, nsă, deşi apar ca noi surse de mişcare, evident, nu sunt nişte perpetuum mobile.


[modifică] Perpetuum mobile de speţa nti
Un perpetuum mobile de speţa nti este un sistem fizico-chimic care ar funcţiona ciclic şi ar efectua, ntr-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără a primi din exterior energie sub formă de lucru mecanic sau căldură. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o consecinţă a primului principiu al termodinamicii. Din acesta rezultă imposibilitatea realizării, att a acestui perpetuum mobile, ct şi a reciprocului său, adică a unui sistem care să funcţioneze ciclic şi să primească, ntr-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără să cedeze n exterior energie sub formă de lucru mecanic sau căldură.


[modifică] Perpetuum mobile de speţa a doua
Un perpetuum mobile de speţa a doua este un sistem fizico-chimic care ar funcţiona ciclic şi ar efectua, ntr-un număr de cicluri complete, lucru mecanic, schimbnd căldură cu o singură sursă de căldură, sursa fiind un sistem fizico-chimic de temperatură uniformă. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o consecinţă a celui de al doilea principiu al termodinamicii. Problema demonului lui Maxwell este pnă azi un obiect de discuţie.


[modifică] Perpetuum mobile de speţa a treia
Expresia perpetuum mobile de speţa a treia este de dată recentă, nu este legată de termodinamică şi se referă la sisteme fizico-chimice izolate care, odată puse n mişcare, Deoarece nu schimbă energie cu mediul ambiant şi nu-şi schimbă forma energiilor din sistem (n jargon tehnic sunt lipsite de pierderi) şi păstrează mişcarea pe timp nelimitat. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem derivă din ireversibilitatea fenomenelor.


[modifică] Exemple de perpetuum mobile

[modifică] Perpetuum mobile care nu funcţionează
Acestea sunt dispozitive cunoscute, care nu funcţionează, iar explicaţia de ce nu funcţionează a fost dată.

Roata dezechilibrată. Se presupunea că masele dintr-o parte a roţii (bile pe tije, bile libere, ciocane, mercur etc.) pot dezechilibra roata, care se va roti, producnd lucru mecanic. Echilibrul forţelor şi al momentelor unei astfel de roţi (figura alăturată) a fost demonstrat de Leonardo da Vinci. Situaţia este comună tuturor roţilor mecanice magice.
Roata lui Orffyreus. Roata lui Orffyreus este, după cum a fost desenată de Johann Bessler (figura de alături, sus) un volant care odată pus n mişcare se nvrte fără oprire. Secretul este descoperit n 1727, cnd servitoarea sa dezvăluie cum impulsiona ea maşina (figura de alături, jos), impuls suficient pentru menţinerea roţii n rotaţie cteva zile.

Planuri nclinate. Simon Stevin a conceput un perpetuum mobile n care a presupus că cele patru bile de pe o pantă a planului vor trage cele două bile de pe cealaltă pantă, rezultnd o mişcare continuă. Nefuncţionarea dispozitivului a dus la descoperirea echilibrului forţelor pe un plan nclinat. Problema (şi explicaţia nefuncţionării) este similară la toate dispozitivele gravitaţionale pe bază de lanţuri cu diferite lungimi şi poziţii.
Şurub hidraulic. Şurubul hidraulic al lui Arhimede, aplicat la o maşinărie din jurul anului 1660. n aplicaţia din imaginea alăturată se intenţiona ca apa ridicată de un şurub Arhimede n partea de sus a instalaţiei să fie folosită la acţionarea unei roţi hidraulice. Această roată acţiona, printr-un angrenaj, şurubul hidraulic şi o piatră de tocilă. Autorul schiţei presupunea că debitul de apă era suficient nu numai pentru acţionarea roţii hidraulice, ci şi pentru răcirea pietrei de tocilă. Randamentele roţii şi a şurubului hidraulic, datorită frecărilor şi neetanşeităţilor, nu permit funcţionarea perpetuă a instalaţiei.
Curea care pluteşte. Corpurile galbene sunt corpuri flotante, care sunt mpinse n sus n ramura cu lichid de forţa arhimedică, acţionnd roţile. Introducerea corpurilor n partea de jos necesită nsă o forţă care echilibrează exact flotabilitatea. Frecările şi neetanşeităţile opresc mişcarea.
Roată plutitoare. Autorul propunerii presupunea că roata, fiind confecţionată din lemn, n apă pluteşte. Deci sfertul de roată imersat este mpins de forţa arhimedică n sus, acţionnd roata. n realitate, forţa arhimedică este rezultanta presiunii lichidului asupra părţii imersate a obiectului, rezultantă care la această construcţie este zero. ca urmare, roata nu se mişcă. Situaţia este comună tuturor roţilor imersate n două sau mai multe fluide cu densităţi diferite.
Cupa lui Boyle. Ideea se baza pe capilaritate. Lichidul trebuia să aibă o tensiune superficială mai mică dect forţa de adeziune la pereţi (de exemplu apă n vas de sticlă), ceea ce duce la ridicarea lichidului n tubul capilar C. Acesta readuce lichidul n vas, realiznd o mişcare perpetuă. Dispozitivul nu fucţionează deoarece forţele capilare reţin lichidul n tubul capilar, nu-l eliberează n vas. Tubul capilar poate fi nlocuit cu corpuri poroase (fitile, bureţi), cu acelaşi rezultat şi motiv de nefuncţionare.
Dispozitivul lui Maricourt. Acest dispozitiv a fost propus tocmai n scopul studierii proprietăţilor magneţilor. A este un magnet care atrage bila B n sus pe planul nclinat M. Cnd ajunge sus, bila cade prin orificiul C pe panta n formă de arc de cicloidă N, unde gravitaţia o accelerează spre D, unde se ntoarce pe rampa M şi mişcarea continuă. Dispozitivul nu funcţionează deoarece forţele magnetică şi gravitaţională se echilibrează ntr-un punct de pe traseu (punct situat de fapt pe cicloidă), iar frecarea opreşte mişcarea n acel punct.
Grup motor-generator electrice. Acest sistem se presupune că ar funcţiona n modul următor: motorul electric antrenează prin transmisia mecanică generatorul electric, care produce curent, care alimentează motorul electric, obţinndu-se mişcarea perpetuă. Sistemul nu funcţionează deoarece att motorul, ct şi generatorul doar transformă o formă de energie (cea mecanică, respectiv cea electrică) n alta, transformare care nu poate genera nimic n plus, ba chiar pierderile limitează randamentul transformărilor. Ca urmare, odată consumată energia impulsului iniţial, sistemul se opreşte.


[modifică] Pseudo perpetuum mobile
Acestea sunt sisteme care aparent funcţionează, iar explicaţia de ce funcţionează şi ce fel de surse de energie folosesc, uneori mascate, a fost dată.

Mişcarea electronilor n jurul nucleului. Acest fenomen se petrece la scară submoleculară, scară la care statistica aplicată fenomenelor moleculare nu se aplică. Fenomenele de la această scară se abat de la mecanica clasică şi sunt explicate de mecanica cuantică.
Mişcarea planetelor. Pierderile energetice ale fenomenului sunt foarte mici, astfel că la scara temporală a vieţii unui om mişcarea pare nencetinită. La scară temporală a universului mişcarea planetelor se modifică foarte mult. Conform legii a doua a termodinamicii mişcările planetelor (ca şi orice altă mişcare) se vor opri cnd entropia va atinge maximul, rezultnd moartea termică a universului. n aceste consideraţii se omite că legea a doua a termodinamicii se referă la sisteme finite, la scara accesibilă n momentul de faţă omului, sisteme ale căror limite sunt n contact cu mediul ambiant, noţiuni care-şi pierd sensul la scara universului.

Pasărea care bea apă.Pasărea care bea apă. Dispozitivul execută o mişcare oscilantă, pasărea muindu-şi periodic ciocul in apă. Este un motor termic clasic, mai exact un motor Stirling, la care agentul termic este un lichid foarte volatil. Foloseşte două surse de căldură: drept sursă caldă foloseşte atmosferă, iar drept sursă rece o cantitate de apă nmagazinată n structura poroasă a capului, apă care preia căldură prin evaporare. Fără o cantitate de apă care trebuie furnizată n stare lichidă şi iese din sistem sub formă de vapori dispozitivul nu funcţionează. Desigur, aceste surse se găsesc n natură din abundenţă (aerul şi apa mărilor), nsă realizarea practică a unui asemenea dispozitiv este neeconomică datorită proprietăţilor fizice ale substanţelor, mai precis, conductivitatea termică a agentului termic, care limitează viteza de evaporare.
Ceasul care se trage singur. Astfel de dispozitive sunt maşini termice acţionate de variaţiile de temperatură sau presiune (ceasul Atmos) ale mediului ambiant. Pentru a funcţiona, drept a doua sursă serveşte dispozitivul propriu-zis, masele căruia trebuind să fie n dezechilibru termodinamic cu mediul ambiant. Dacă parametrii de stare ai mediului rămn constanţi dispozitivul se opreşte.
Pompele de căldură. O pompă de căldură apare a avea o eficienţă mult supraunitară (de cteva ori). Aici este vorba de o nenţelegere de termeni, prin eficienţa unei pompe de căldură se nţelege raportul dintre cantitatea de căldură vehiculată de pompă (nu generată) şi lucrul mecanic consumat pentru această vehiculare. Evident, n cadrul bilanţului energetic pompa preia această căldură de la sursa rece, de obicei mediul ambiant şi o transmite sursei calde, avnd nevoie pentru asta de un consum de lucru mecanic, căci, conform principului al doilea al termodinamicii căldura nu trece de la sine de la sursa rece la sursa caldă (nsă trecerea poate fi forţată consumnd lucru mecanic).
Radiometrul Crookes. Este format dintr-o morişcă foarte uşoară, care are frecări n lagare foarte mici, plasată ntr-un balon de sticlă vidat parţial. Paletele sunt pe o faţă negre, iar pe cealaltă albe sau lustruite. Dispozitivul, expus la o radiaţie luminoasă sau infraroşie ncepe să se nvrtă. Explicaţia este că paletele ndreptate cu partea neagră spre sursa radiantă se ncălzesc mai mult de la radiaţie, cedează căldura moleculelor de gaz care mai sunt n balon şi asupra lor apare o reacţiune mai mare dect asupra paletelor opuse, ca urmare morişca se mişcă. Din punct de vedere termodinamic este un motor cu două surse de căldură, paletele negre şi mediul ambiant. Acest radiometru a fost construit de William Crookes n 1873.
Un dispozitiv electomagnetic oarecare, privind prin prisma legilor termodinamicii. Un motor electric cedează mediului şi lucru mecanic, şi căldură, aparent ncălcnd primul principiu al termodinamicii. Evident, aici este vorba de consumul echivalent al unei alte forme de energie (energia electrică), dispozitivul conformndu-se legii conservării energiei.

[modifică] Dispozitive cu mişcare perpetuă neexplicată
Acestea sunt dispozitive care funcţionează, aparent sfidnd legile cunoscute ale fizicii. Un exemplu sunt curenţiii electrici n circuite supraconductibile. Acest fenomen este ncadrat ca perpetuum mobile de speţa a treia şi cercetările sunt n curs, fiind implicate fenomenele cuantice.


[modifică] Dispozitive controversate
Pila lui Nicolae Vasilescu-Karpen
Generatorul N-1 Homopolar al lui De Palma
Roata gravitaţională a lui Aldo Costa
Motorul cu magneţi al lui Perendev
Dispozitivul cu flotabilitate variabilă al lui Smeretcianski

[modifică] Brevete de invenţii
Brevetele de invenţii asigură protecţia ideii tehnice, a proprietăţii intelectuale. Oficiile de brevete ale unor ţări, cum este Germania, cer ca aceste idei să fie şi realizabile practic. Ca urmare, avnd n vedere avizul negativ al comunităţii ştiinţifice, ele nu acceptă cererile de brevete pentru dispozitive care se declară a fi perpetuum mobile. Oficiile altor ţări lasă n responsabilitatea autorului realizarea practică, considernd că nu este cazul să decidă ele dacă o invenţie este realizabilă sau nu. Sigur că daca o idee nu este realizabilă, ea nu poate fi realizată nici de cei ce nu deţin brevetul, deci nu poate exista litigiu. Dacă este relizabilă, protecţia funcţionează, ceea ce şi este scopul brevetului.


[modifică] Bibliografie
Răduleţ, R. şi colab. Lexiconul Tehnic Romn, Editura Tehnică, Bucureşti, 1957-1966.
Perelman, Ia. I. Zanimatelnaia fizika, Ed. a 17-a, Ed. Nauka, Moscova, 1965.

[modifică] Legături externe
Hans-Peter's Mathematick Technick Algorithmick Linguistick Omnium Gatherum
Muzeul of Dispozitivelor nefuncţionale
Istoria perpetuum mobilelor de Donald Simanek
Colecţie de dispozitive de tip Bhaskara
Roata Bessler
Pagina mişcării perpetue de Kevin Kilty

[modifică] Vezi şi
Energie
Maşină termică
Termodinamică
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpetuum_mobile"
Categorii: Concepte fizice fundamentale | Energie | Termodinamică

Sun Nov 01, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
Adrian Pop

Joined: 03 Sep 2009
Posts: 10559
Location: Craiova


Reply with quote Edit/Delete this post
Post
incarcarea apei cu bolul cantator.
Apa are memorie si poate fii energizata. Acest filmulet arata modul in care raspunde apa. Priveste cat de mult ii ia apei sa fie energizata prima oara. Insa dupa oprire si pornire cat de rapid se reincarca si ajunge la vibratia anterioara. Asta inseamna ca apa are memorie ( pastreaza- tine minte influenta vibratiei)



----- Forwarded Message ----
From: YouTube Service <service>
To: sanda_romosan@yahoo.com
Sent: Tue, November 3, 2009 8:07:22 PM
Subject: BlackShavy sent you a video: "Charging water with Singing Bowl"

help center | e-mail options | report spam
BlackShavy has shared a video with you on YouTube:

Charging water with Singing Bowl
Charging water in a tibetan singing bowl... Water does have a memory, and can be energized... I show this by how the water will respond... Notice howlong it takes to charge it the first time... But after stopping it and starting over, how much faster it picks up the previous vibration... This means the water has got some kind of memory (it holds the influence of vibration) .. Also notice, that once this point is reached, the increase of energy goes much faster after this first charge.

Have fun watching, and tell me your ideas about his, and what to do with it.
2009 YouTube, LLC
901 Cherry Ave, San Bruno, CA 94066

Tue Nov 03, 2009 View user's profile Send private message Send e-mail Visit poster's website Yahoo Messenger
blopy
Guest




Reply with quote
Post How long does it take for Iphone to erase memory?
I got the new iphone and took some pictures of my sons first haircut. When I updated it with itunes I lost those pictures and got the pictures I had on my old iPhone. Is there anyway to get those new pictures back?



________________
unlock iphone

Sun Nov 22, 2009
nakrul

Joined: 07 Jun 2011
Posts: 1


Reply with quote
Post Henri Coanda - banalitate sau miracol?
Henri Marie Coandă a fost un academician şi inginer romn, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care i poartă numele.

Biografie

Henri Coandă s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui fusese generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti şi fost prim-ministru al Romniei pentru o scurtă perioadă de timp n 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. ncă din copilărie viitorul inginer şi fizician era fascinat de miracolul vntului, după şi va şi aminti mai trziu. Henri Coandă a fost mai nti elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucureşti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l ndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iaşi 1899. Termină liceul n 1903 primind gradul de sergent major şi şi continuă studiile la Şcoala de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti. Detaşat la un regiment de artilerie de cmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice şi mai ales de tehnica aviaticii, n 1905 Coandă construieşte un avion-rachetă pentru armata romnă. ntre 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare n Belgia, la Lige, şi la Institutul tehnic Montefiore.

n 1908 se ntoarce n ţară şi e ncadrat ofiţer activ n Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale şi spiritului inventiv care nu se mpăcau cu disciplina militară, el a cerut şi obţinut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitnd de libertatea recştigată, a ntreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan Teheran Tibet. La ntoarcere pleacă n Franţa şi se nscrie la Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii, nou nfiinţată la Paris 1909, al cărei absolvent devine n anul următor 1910, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel şi savantului Paul Painlev, care l-au ajutat să obţină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile şi a construit n atelierul de carosaj al lui [Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910. n timpul unei ncercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lngă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare şi a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion naintea impactului, alegndu-se doar cu spaima şi cteva contuzii minore pe faţă şi pe mini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea publicului şi savanţilor vremii. ntre 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviaţie din Bristol, Anglia şi a construit avioane cu elice de mare performanţă, de concepţie proprie. n următorii ani se ntoarce n Franţa, unde a construit un avion de recunoaştere 1916 foarte apreciat n epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacţie, primul tren aerodinamic din lume şi altele. n 1934 obţine un brevet de invenţie francez pentru Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde ntr-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi "Efectul Coandă, constnd n devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oară de el n 1910, cu prilejul probării motorului cu care era echipat avionul său cu reacţie. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentaţia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet şi altele. Henri Coandă revine definitiv n ţară n 1969 ca director al Institutului de creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar n anul următor, 1970, devine membru al Academiei Romne. Henri Coandă moare la Bucureşti, pe data de 25 noiembrie 1972, la vrsta de 86 de ani.

Citeste mai multe despre Henri Coanda :
http://www.browsebiography.com/bio-henri_coanda.html