Rezultate 1 la 5 din 5

Subiect: Ștefan cel Mare și Sfnt

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    13.348

    Ștefan cel Mare și Sfnt






    Ștefan cel Mare și Sfnt



    Ştefan cel Mare şi Sfnt s-a născut n anul 1433 la Borzești, pe malul Trotușului- azi jud. Bacău, fiu al lui Bogdan al II-lea și al Doamnei Oltea.

    A domnit 47 de ani ntre 1457 și 1504 sub sceptrul casei regale din Dinastia Mușatinilor-cea mai importantă și unica dinastie domnitoare la rndul ei incorporată n Dinastia Bogdăneștilor- cea mai veche dinastie de domni ai Moldovei, ntemeiată fiind de Bogdan I, voievod al Maramureșului și domn al Moldovei.







    Unii istorici și cronicari, consideră că Vlad Țepeș, din dinastia Basarabilor, ar fi fost rudă cu Ștefan cel Mare. Tot ce este posibil, odată ce Ștefan cel mare s-a căsătorit cu Voichița(1478 – 1504), fata lui Radu al III-lea cel Frumos, nepoată a lui Vlad Dracul care este și tatăl lui Vlad Țepeș.










    Așadar toți Mușatinii, urmași ai lui Bogdan al III-lea cel Orb, fiu al lui Ștefan și ai Voichiței. fac parte si din dinastia Basarabilor, și unica n Țara Romnească.

    Ștefan cel Mare a mai fost căsătorit, cu Evdochia Olelkovici(1463 – 67), apoi cu Maria de Mangop (1472 – 1477), cu care a avut o fiică, Maria.
    De la Voichița, Ștefan cel Mare la avut deci pe Bogdan numit cel Chior- moștenitorul tronului și pe Maria Chiajna, care sa căsătorit cu Fedor Korybut-Wisniowiecki, fiul ducelui de Lituania.

    Marele Domn se pare că ar fi avut o serie de nențelegeri cu Voichița Doamna după nașterea lui Bogdan III, iar in urma acestui fapt relatia lor ,,s-a racit,, destul de mult.

    Odată cind Ștefan cel Mare rătăcea pe Fulger, calul sau năzdrăvan, i-a ieșit in cale intr-o livadă de meri, Maria Răreșoaia, de care s-a ndrăgostit fără leac. Răreșoaia ia dăruit in 1487 pe Petru care a luat numele de Rareș și care a domnit și acesta de două ori in Moldova prima dată ntre 20 ian.1527 și 18 sept.1536, iar a doua oară ntre 19 febr. 1541 și 3sept.1546.

    Ștefan cel Mare și Sfint a fost una din cele mai proeminente figuri ale timpului său și n istoria poporului nostru, scriind una din cele mai strălucitoare pagini din ntemeierea statelor medievale.
    Copil fiind, s-a dovedit de o inteligență sclipitoare și de o voinicie pe măsură. Nu exista copil care să nu fie trntit n luptă dreaptă.
    O legendă spune că ,, (…) micutul Stefan, rătăcind prin vie, după struguri dulci, dă peste o lupoaica. In loc să-l sfsie, fiara il lasa sa suga lapte, ca-n legenda celebra a intemeietorilor cetatii Roma, gemenii Romulus si Remus, hraniti de alta lupoaică.
    Altădată, pruncul Oltei Doamna, zvăpăiat din fire, alunecă si cazu in apa Trotusului, iar doica inspăimntată il scoase din puhoi.
    – De ce te-ai speriat, doică? o intreba naiv copilul. N-ai vazut cum a venit ingerul pazitor, cu aripi, si m-a luat in brate?
    – Ingerul pazitor? se cruci femeia. Eu nu l-am vazut!
    – Ba eu da!
    ntr-o altă zi, pe cnd avea 10 ani, vnjosul copilandru Stefan, tinea in maini doi lupi, ca pe cătei. Iar la 15 ani domnisorul se trntea cu un pui de urs, fara temere. Ingerul il pazea(…),, .

    Copilăria lui Ștefan cel Mare și-a fi urmat cursul liniștit și fermecător, ca al celorlalte vlăstare de domni, ai generației sale, dacă nu s-ar fi ntimplat o tragedie. La vrsta de 12 ani a rămas fără tatăl său Bogdan al II-lea, care a fost ucis de fratele vitreg al acestuia, Petru Aron n lupta de la Reușeni n octombrie 1451, predendent la scaunul Moldovei. După ce a ajuns domn al Moldovei, a cautat să-l ucidă și pe Ștefan cel Mare, dorind ștergerea totală a stirpei lui Bogdan al II-lea, Pentru acest lucru, a trimis lefegii poloni(mercenari), să-l caute pe tnărul Ștefan, dar acesta a fugit, unde spune povestea,, (…)
    In cele din urmă oștenii cei răi aflară că Stefan pornise spre Țara de Jos, la moșia Borzeștilor. Vlăstarul domnesc de 12 ani se vr intr-o căruță de saci, acoperiti cu fn pentru cai.Urmaritorii scormoneau prin căruțe, cu niste sulite ascutite. Din carute nu se auzi nici un tipat de copil. Mai intrebară ce intrebară, căutndu-l pe Stefan prin alte părți.
    După o bucată de cale, numai ce vede un cărăus că din căruța sa picură necontenit snge. Cnd caută intre saci, ce să-mi vada? Un baiat impuns in sold, de unde sngele curgea ncă.
    -Cum de n-a zis nici crc, atunci cnd l-au impuns cu sulița? Se minună unul dintre drumeți.
    Căruțașii i-au dat ingrijire si l-au tănuit pnă la Galați. Abia aici le-au spus puiul de domn ca este Stefan al lui Bogdan Vodă, iar cnd sa inscăunat la Suceava, l-a cautat pe cărărusul care-l ocrotise si l-a omeint cu multe daruri și averi(…) ,, .


    <font color="#444444"><span style="font-family: Open Sans">





    Domnia marelui domn Ștefan cel Mare ncepe cu nlăturarea de la domnie a lui Petru Aron, mrșavul domn, care a nchinat țara turcilor, fiind primul care a nceput să plătească dajdă(tribut ) și pe care la nvins in două lupte in aprilie 1457. Petru Aron nsă s-a refugiat n Polonia, apoi n Transilvania, uneltind și acolo, deschiznd ostilități ntre Matei Corvin și Ștefan cel Mare.

    A fost nsă prins de marele domn,la 14 Decembrie 1470 tăindu-i capul așa cum a făcut și acela cu tatăl lui Ștefan cel Mare ntr-o noapte, in satul Reușeni printr-o uneltire mrșavă.
    Un mare ajutor la avut Ștefan Vodă și de la , Domnul dinŢara Romnească Vlad Țepeș şi a multor boieri din Ţara de Jos.


    Bunul domn Ștefan cel Mare și-a cștigat renumele datorită capacității sale organizatorice, a diplomației sale n politica acelor ani tulburi,făcnd din Moldova timpului său una din cele mai importante state medievale, din regiunea intra și extracarpatică, la acea vreme.

    Aici sunt mai multe considerente si fapte care trebuie să le luăm n seamă.
    Ștefan Mușat al III-lea(Ștefan cel Mare) a fost ales ca simbol al creștinătății, I-ul care ,,s-a ridicat,, mpotriva imperiului otoman=musulman, dintre toți principii și regii Europei la acea vreme și… FĂRĂ NICI UN AJUTOR DIN PARTEA VREUNUI PRINCIPE, SAU REGE EUROPEAN.

    Au dorit sa l sacrifice pe Ștefan Vodă Mușat, tocmai pentru că știau că Moldova este doar o regiune- principat destul de mic, care nu s-ar fi ncumetat să țină piept imperiului otoman, la acea vreme.

    Principii creștini au dorit să sacrifice Moldova, tocmai pentru a vedea, forța armatei turce, putnd astfel să-și facă planul unei strategii viitoare, n lupta mpotriva păgnilor otomani.

    Ștefan cel Mare, le-a dat planul peste cap la toți. La Vaslui-Podul nalt, cu o armată de cel mult 38 000 de oșteni, Ștefan cel Mare a nvins armata otomană care avea un efectiv de 128 000, de spanhii și ieniceri(pedeștrii și călăreți).

    Sufix-ul de ,,Sfnt,, adăugat lui ștefan cel Mare, a fost ndelung dezbătut, de mai marii bisericii ortodoxe, care la rndul ei un mare ajutor ia fost acordat și de biserica romano-catolică, glorificnd astfel faptele Marelui Domn, mpotriva deci a expansiunii turce n Balcani și in vestul Europei.

    Ștefan cel Mare, a dăruit multe moșii, popilor si călugărilor moldoveni , tocmai pentru că de la ei si de la ,,boiari,, s-a mprumutat pentru a-și ntări cetătile si pentru a cumpăra armament de la armurierii bizantini , deloc ieftini.

    Sau făcut concesiuni de ambele părți atit de la Domnie ct și de la mai marii biserericii. Multe datorii i-au fost iertate marelui Domn, tocmai pentru că el era Oștenul Lui Cristos. Că a avut păcate mari- era iute la mnie și multe capete cădeau, mai ales la ospețe, asta se știe. Ștefan Vodă Mușat, rămine nsă primul principe valaho-moldovean, care a tinut piept armatei si expansiunii turce.

    Primele măsuri luate de măritul domn, au fost ntărirea capacității de apărare a țării, privind necesitatea de a face ca Moldova să fie o țară liberă și independentă ș intinzndu-se de la Carpații Răsăriteni și pnă la Nistru.





    Pentru acest lucru, insă Ștefan Vodă, avea nevoie de o armată puternică. A preluat o idee a tatălui său, care dorea să ridice la oaste oameni din țara sa, tărani și boieri, fără a mai aduce lefegii(mercenari), care nu erau legași de pămintul care aveau să-l apere pe viitor de toti cei care prezumtiv, ar fi călcat țara Moldovei. A reușit astfel să adune un efectiv de 40-60 000 de oșteni, călăreți sau pedeștri.

    A urmat apoi ntrărirea sistemului de fortificații, al cetăților existente ; Cetatea Soroca, Cetatea Tighina și Cetatea Albă, adiacente rului Nistru, apoi Cetatea Sucevei, Cetatea Hotinului la Nord, nspre Carpați a ntărit Cetatea Neamțului, urmind Cetatea Romanului pe lingă rul Siret.

    ,, (…) Tot att de hotărt a acţionat Ştefan şi n direcţia consolidării bazei materiale şi instrumentului instituţional al puterii domneşti. El duce o politică specială de restaurare a domeniului domnesc prin masive cumpărări de sate cu bani din vistieria domnească şi prin confiscarea domeniilor boierilor trădători. Astfel, domnul va cumpăra circa 80 de sate. Concesiile de pămnt din domeniul domnesc sunt foarte rare. Principalii beneficiari ai generozităţii domneşti n această privinţă au fost biserica, unul din stlpii puterii, şi mica boierime, care avea să devină principalul reazem militar şi politic al domniei. Numeroase legende spune despre prietenia lui Ștefan cel Mare cu Daniil Sihastru unde redăm o poezie poetului patriot Dimitrie Bolintineanu;
    Daniil Sihastru
    Sub o rpă stearpă, pe un ru n spume,
    Unde un sihastru a fugit de lume,
    Cu vărsarea serii un străin sosi.
    — „Ştefan al Moldovei vine a-ţi vorbi!”
    — „Ştefan al Moldovei, Daniel i spune,
    Să aştepte-afară! Sunt n rugăciune.”
    — „Bunule părinte! Sunt rănit şi-nvins;
    nsăşi a mea mumă astăzi m-a respins!
    Viu sa-ţi cer povaţa dacă nu-i mai bine
    Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?”
    Daniel Sihastru domnului a zis
    — „Mă nşeală-auzul ori eu am un vis?
    Capul ce se pleacă paloşul nu-l taie,
    Dar cu umilinţă lanţu-l ncovoaie!
    Ce e oare traiul, dacă e robit?
    Sărbătoare-n care nimeni n-a zmbit?
    Viaţa şi robia nu pot sta-mpreună,
    Nu e totd-odată pace şi furtună.
    Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormnturi
    Pentru neatrnare, oameni şi pămnturi;
    Dar nu ai p-acela ca să-i umileşti!
    Poţi ca să i sfarmi; dar nu să-i robeşti!
    Dacă mna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă,
    Altuia mai harnic locul tău l lasă!
    Căci mai bine este supus lăudat,
    Dect cu ruşine domn şi atrnat!”

    După-aceste vorbe, Ştefan strnge-oştire
    Şi-nvingnd păgnii nalţă-o monastire.

    Mai jos redăm un clip video https.
    Am făcut această paranteză pentru a arăta importanța covărșitoare a credinței creștine, n modelarea caracterului lui Ștefan cel Mare.
    Apoi, Marele Domn și consolidează puterea și influența sa n organele de guvernare. Cea mai semnificativă deplasare se constată n componenţa şi noul rol pe care l juca sfatul domnesc, principalul organ de guvernămnt după domnie, cu care mpărţea puterea de stat. Numărul membrilor sfatului domnesc se micşorează de la 25-30 la 15-16 persoane. Treptat, dregătorii curţii, numiţi de domn, au ocupat locuri n sfatul domnesc, alături de reprezentanţii stăpnilor de domenii, devenind forţa precumpănitoare. Astfel, are loc masivul transfer de putere de la marea boierime spre domnia centralizatoare.Un rol hotărtor n sfatul domnesc a revenit prcălabilor– comandanţi de cetăti(…),, . Totodată, capetele ncoronate i-au căutat alianţa, duşmanii l-au privit cu respect, iar umaniştii au fixat pentru posteritate imaginea acestui mare domnitor. Ștefan cel Mare și sfint, se spune că a purtat un total de 42 de bătălii, sau războaie, n care includem cele două lupte cu Petru Aron, apoi cu imperiul otoman, cit si cu Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Cele mai insemnate lupte cu imperiul otoman au fost descrise de cronicarii vremii , ca nunele din cele mai umilitoare pentru armata otomană care aveau un efectiv de cel putin 120 000 de oșteni- spanhii si ieniceri, pe cind Ștefan cel Mare abia dacă avea un efectiv de pina la 60 000 de oșteni. Cea mai celebră bătălie a lui Ștefan cel Mare mpotriva hoardelor otomane, s-a dat in anul 1475 la Vaslui lngă așezarea Podul Inalt, intrnd astfel n istorie ca prima bătălie cștigată de un principe creștin, mpotriva islamului -atotputernic la acea vreme, iar prin impactul avut, s-a consemnat a fi și cea mai umilitoare, fiind totodată și prima de acest gen, permițind astfel regilor și principiilor Europei să regndească strategia nfringerii definitive și oprirea expansiunii islamul in țarile creștine la acea vreme. Faptu a rămas nsă doar pe hărtie, pentru că din lașitate , sau alte considerente mrșave, nici unul din acești regi sau principi fandosiți, nu i-a acordat ajutorul necesar lui Ștefan cel Mare atunci cnd marele Domn a avut nevoie. Doar papa Sixtus al IV-lea ia adus un omagiu, numindu-l atleta cristi(atletul lui Cristos) și un cronicar polonez a consemnat n scrierile sale “O, bărbat demn de admirat, pentru nimic mai prejos vestiţilor comandanţi eroici de care atta ne minunăm! Cel dinti dintre principii lumii, care a repurtat n zilele noastre o victorie att de strălucită asupra turcilor… El este cel mai vrednic să i se ncredinţeze conducerea şi mai ales funcţiunea de comandant şi conducător n contra turcilor


  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    13.348

    Poezia Mariei Butnaru, reflectă o parte din marea bătălie de la Vaslui-Podul nalt;



    La Vaslui, n toiul nopții, stă o liniște precară,
    Sus, pe bolta tuciurie, martor – luna solitară,
    Acolo, n sn de codru, cu oștiri din miez de Țară,
    Vodă Ștefan ruga-și spune, „of ”-ul inima-i doboară…

    La Vaslui urzită-i soarta celor ce rvnesc avere,
    ncrezut pe sine-i Domnul, nsă forța-i inegală,
    Dar căliți de gerul moale, șoimii dorm, plini de putere,
    Iară Vodă-aude-o voce, ce-n curaj l nfășoară:

    „Nu sta trist și fără vlagă, ia htria drept toiag,
    Iară dragostea de Țară o nalță ca pe-un steag,
    Ce vor turcii?! Să te-aplece n genunchi cu tot cu oști,
    Numeroși, cu flamuri sute, ei sunt mulți, dar tare proști.

    Nu te nșeli, curajul este, din strămoși, a ta putere,
    Cel de vine aici cu pace, pnea, sarea-i mulțumire,
    Cel de calcă sfnt hotarul, jinduind să-l facă-avere
    Și cu sabia-ngrozește, tot de sabia sa piere!”

    Ștefan n-a mai stat pe gnduri, cauză avea măreață:
    Nu va mai plăti romnul tribut Porții pentru-o viață,
    Devotat creștinității, nu va accepta romnul,
    Altă lege-n a sa casă, ce-o dicta străin, păgnul.
    Nu se așteptau dușmanii, ct de scump-e acest meleag
    Și-un popor, cu sapa-n mnă, mnuiește și-un briceag!
    Pe Chilia, pe Cetatea Albă, malul Mării Negre, drag,
    Nu vor flutura osmanii, nici n vis, turcescul flag!

    Ceață… derutați vrăjmașii, prinși n vicleșug fățiș,
    Trmbiți, buciume și tobe i-au momit n mlăștiniș,
    Din păduri o artilerie i lovea din ascunziș,
    Cavaleria cu Ștefan flancul drept tăiau pieziș!

    Iar din stnga piedestrimea i izbea n față,-n coaste,
    Panica, nvălmășeala s-adnci-n turceasca oaste,
    Jeaba mai țipa Hadmbul, blestemnd străin pămnt,
    Nu se auzea chemarea-i nici n cer, nici pe pămnt.

    Și din oastea otomană: mari sultani, bogați, fudui,
    Eniceri cu flamuri negre și faimoșii bostangii,
    Cu: „Alah!”, ca bolovanii, se sfărmau, n cmp, spahii…
    S-a-ngrozit Aliotmanul mai punndu-și pofta-n cui!

    n trei zile de ghenar, cnd la Podul nalt fu soare,
    Mii de capete turcești și găsiră-aici prinsoare,
    Steaguri, ce purtau cu faimă stemă turcă, semilună –
    Crpe, strivite-n picioare, ca trofeie, ca cunună!

    Turcii – mulți, dar proști, se știe, o luară ndărăt
    Și din oastea numeroasă se-alesese un prăpăd,
    Pe iuți cai călări romnii, le-arătară calea-ntoarsă,
    Cea mai scurtă evadare: val din Dunărea albastră!

    Iară Ștefan, Domn de Țară, se-ntorsese la Suceva:
    „Am salvat creștinitatea și-am suflat din grne pleava,
    Dar nu trebuie să rdem, bucuroși de-astă izbndă,
    Iarba rea-i cu viață lungă și cu rădăcină-adncă…”

    Multe spune azi istoria despre Ștefan, Domn vitez,
    Cu victorii, cu nfrngeri… un simbol e pnă azi!
    La Vaslui, pe valea-ngustă, lngă Podul cel nalt,
    Printr-o tactică faimoasă, adevărul ne-a lăsat:

    „Cu-nțelepciune nvingem necuratul, ce rvnește-al Țării hat!”




  3. #3
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    13.348
    Mai jos avem cele mai nsemnate bătălii purtate de Ștefan cel Mare și Sfnt;



    Data desfăşurării
    Locul Bătăliei Adversarul Rezultatul Bătăliei
    12 aprilie 1457 Bătălia de la Doljeşti oastea condusă de Petru Aron, domnul Moldovei victoria lui Ştefan cel Mare
    14 aprilie 1457 Bătălia de la Orbic oastea condusă de Petru Aron, domnul Moldovei victoria lui Ştefan cel Mare
    22 iunie 1462 Primul asediu al cetăţii Chilia garnizoană maghiaro-munteană nfrngerea lui Ştefan cel Mare
    23-25 ianuarie 1465 Cel de-al doilea asediu al cetăţii Chilia garnizoană maghiaro-munteană victoria lui Ştefan cel Mare
    14-15 decembrie 1467 Bătălia de la Baia armata condusă de Matei Corvin, regele Ungariei victoria lui Ştefan cel Mare
    20 august 1469 sau 1470 Bătălia de la Lipnic oaste tătară victoria lui Ştefan cel Mare
    7 martie 1471 Bătălia de la Soci oastea condusă de Radu cel Frumos, domnul Munteniei victoria lui Ştefan cel Mare
    18-20 noiembrie 1473 Bătălia de la prul Vodna oastea condusă de Radu cel Frumos, domnul Munteniei victoria lui Ştefan cel Mare
    24 noiembrie 1473 Asediul cetăţii Dmboviţa garnizoană munteană victoria lui Ştefan cel Mare
    28 noiembrie 1473 Bătălia din 28 noiembrie 1473 armată otomană şi corp de oaste muntean victoria lui Ştefan cel Mare
    10 ianuarie 1475 Bătălia de la Podul nalt armata otomană condusă de Suleiman paşa, beglerbegul Rumeliei, nsoţită de un corp de oaste muntean victoria lui Ştefan cel Mare
    25 iulie 1476 Bătălia din 25 iulie 1476 avangarda otomană condusă de Suleiman paşa victoria lui Ştefan cel Mare
    26 iulie 1476 Bătălia de la Valea Albă armata otomană condusă de sultanul Mahomed al II-lea, nsoţită de oastea munteană a lui Laiotă Basarab nfrngerea lui Ştefan cel Mare
    16 noiembrie 1476 Asediul Bucureştiului garnizoană munteană victoria lui Ştefan cel Mare
    noiembrie 1477 Bătălia din noiembrie 1477 oastea condusă de Laiotă Basarab, domnul Munteniei victoria lui Ştefan cel Mare
    1 iunie 1480 Bătălia din 1 iunie 1480 oastea condusă de Basarab cel Tnăr, domnul Munteniei victoria lui Ştefan cel Mare
    8 iulie 1481 Bătălia de la Rmnicu Sărat oastea condusă de Basarab cel Tnăr, domnul Munteniei, susţinută de armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg victoria lui Ştefan cel Mare
    10 martie 1482 Asediul cetăţii Crăciuna garnizoană munteană victoria lui Ştefan cel Mare
    16 noiembrie 1485 Bătălia de la Cătlăbuga armata otomană condusă de Bali-beg Malcoci Oglu, paşă de Silistra victoria lui Ştefan cel Mare
    6 martie 1486 Bătălia de la Şcheia oastea otomană condusă de Bali-beg Malcoci Oglu, paşă de Silistra victoria lui Ştefan cel Mare
    26 octombrie 1497 Bătălia de la Codrii Cosminului armata condusă de Ioan Albert, regele Poloniei victoria lui Ştefan cel Mare
    iunie sau iulie 1498 Asediul cetăţii Trembowla garnizoană poloneză victoria lui Ştefan cel Mare
    iunie sau iulie 1498 Asediul cetăţii Buczacz garnizoană poloneză victoria lui Ştefan cel Mare
    iunie sau iulie 1498 Asediul cetăţii Podhajce garnizoană poloneză victoria lui Ştefan cel Mare

    Se consemnează ncă n analele și cronicele vremii că Ștefan cel Mare și Sfnt ar fi durat(construit) atitea biserici cte bătălii a purtat. Mai jos redăm o listă de pe youtube cu cteva din aceste mănăstiri;







    Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. Bătrn și bolnav de gută, lui Șefan cel Mare i s-a amputat un picior unde apăruse o cangrenă, de pe urma rănii căpătate la asediul Chiliei din 1462. Se spune chiar că această amputare i-ar fi grăbit Marelui Domn moartea sa. A avut cea mai indelungată domnie( 47 de ani )neobișniută acelor vremuri și a murit la 2 iulie 1504.
    Iară prea Ștefan Vodă l-au ngropat țara cu multă jale și plngere n mănăstire la Putna, care era zidită de dnsul, jale era, că plngea toți ca pe un părinte al său…(Grigore Ureche)





    Sunt nsă multe de spus pentru a onora și glorifica pe omul care prin priceperea sa, precum și pentru dragostea de pămnt străbun, ca un slujitor și soldat fidel al lui Hristos, a ridicat Moldova la stat de sine stătător, neatrnat vreunei puteri străine.

    Lupta sa mpotriva dușmanilor lui Cristos- imperiul turc musulman, la făcut pe Marele Domn, Ștefan Mușat al III-lea să-și cștige prenumele de Cel Mare și mai trziu de Cel SfnT.

    La fel ca și atiunci pe timpul lui Ștefan cel Mare și Sfnt trăim vremuri de o adevărată tulburare și prigonire, mpotriva lumii creștine, mpotriva a tot ce s-a știut ca moralitate, și frică de Dumnezeu.

    Poporul romn trăiește poate una din cele mai negre epoci ale existenței sale.

    Nu ne rămne dect, să luptăm și să ne rugăm la Dumnezeu și la marii DOMNI șI VOIEVOZI, PRINCIPI NĂSCUȚI DIN PĂMNTUL STRĂBUN, să ne salveze din grearele vrăjmașului etern.

    Așa cum spune această poezie a lui Dimitrie Bolintineanu, ncă nu s-a găsit nimeni să strngă cioburile cupei
    ________________.Ne vom ruga nsă pentru asta!!!_________________


    Cupa Lui Ștefan cel Mare


    ntr-o monastire din trecut ramasa,
    n domneasca sala se ntinde masa.
    Misail prezida ast banchet voios
    Si n timpul mesei zice dureros:- „Stefan dupa moarte lasa mostenire
    Arcul sau si cupa l-asta monastire.
    Cu Cantemirestii lesii au venit
    Si pradnd locasul, arcul au rapit;nsa nu rapira cupa minunata!
    Ea traieste nca, de mirare!… Iata!”
    El arata cupa… Toti s-au minunat.
    Ea era sapata dintr-un matostat.Servii varsa-ntr-nsa dulce tamioasa.
    Fiecine-nchina pentru o frumoasa.
    Cnd la cel din urma rndul a venit,
    Misail ia cupa si-astfel a vorbit:- „Unde este timpul cel de vitejie?
    Timpul de mari fapte?… Vai! n-o sa mai vie?
    A cazut Moldova, caci orice romni
    Se rosesc la gndul a mai fi stapni.Ei mbraca manta de ntelepciune;
    Dar ca sa-si ascunza trista slabiciune.
    Dar ntelepciunea fara-a cuteza,
    E ca cutezarea fara-a cugeta.Cnd vedem sfioasa patria romna,
    Ne-aducem aminte vorba cea batrna:
    Cel ce e mai aproape de mormntul sau
    La ideea mortii tremura mai rau!Stefan nu mai este… nsa o sa vie
    Alti Stefani cu viata si cu barbatie:
    Daca timpul d-astazi ne apasa greu,
    Viitorul este al lui Dumnezeu!nsa pn’ sa vie lantul sa ne rupa,
    Nu va mai bea nimeni din aceasta cupa;
    Cnd un suflet mare se va arata,
    Hrburile cupei le va aduna.”Zice, -arunca cupa si o sparge-n trei…
    Nimeni n-a strns nca hrburile ei.



    Cinste ție Mare Oștean al lui Cristos, cinstit și prețuit Domn al Moldovei, cinste ție, Ștefan cel Mare și Sfnt.


    Articol n pregătire, creat de Șandru Aron, Io Deceneu





    Surse;
    Cultural Bzi
    Youtube – MegaSinister123
    Youtube- Ziar Tg. Neamț
    Youtube- octavst
    http://www.istoria.md, cu multe multumiri colaboratorilor


    SURSA: https://deceneuinteleptul.wordpress....mare-si-sfint/





  4. #4
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    13.348

  5. #5
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    13.348

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •