Civilizația și Cultura Neamului R⊕mnesc

Prof. Fabio Scialpi: Sunt intrigat de prezența, pe teritoriul Romniei, a mai multor toponime cu rezonanță sanscrită.



Toponime romnești și din toată lumea (cu rezonanță sanscrită): Ramna, Rmnicu Vlcea, Rmnicu Sărat, Rmetea, Rămeţi, Rmeţ, Rmeşti, Ramdala, Ramdevra, Ramdurg, Ramiona, Ramaiah, Ramanathapuram, Ramułtowice, Rambouillet, Ramhusen, Ramjibanpur, Ramlewo, Ramsowo, Ramvik, Rumia, Ruma, Rumanov, Rumoka, Rumont, Rumejki, Rumelange, Rumes, Rumenka, Rumohr, Rumbach, Rumhult, Rmligen, Rumney, Rmpel, Rumy, Rimpar, Rimogne, Rimsdorf, Rimsberg, Rimforsa, Rimhorn, Rimini, Armășești, Arămești, Arad, Arieș, Arieșeni, Ardeal, Argeș, Arklow, Armaill, Armamar, Armonk, Armau, Armilla, Armissan, Armancourt, Armancy, Armagh, Armadale, ryd, Armavir, Deva, Devesel, Dvavnya, Devaki, Devaliya, Devalapura, Devala, Devapur, Devathur, Devawas, Devay, Devin, Devičie, Devičany, Devigarh, Devigadde, Devikot, Devikapuram, Șivița, Șureanu, Sivas, Suryapet, Suryamal, Suryanagar, Suryanelli, Surrey, Vedea, Videle, Vederoasa, Vedem, Vedebylund, Vedebyskolan, Vedeggio, Vedne, Vedeseta, Vedevg.

Cuvinte romnești (generate din rădăcina Ar): Ar, Arc, Arcă, Arcuș, Arcadă, Aramă, Artă, Arhitectură, Armă, Armură, Arat, Arhaic, Arhivă, Argint, Argat, Arhanghel, Armonie, Arpă, Arpegiu, Artizan, Argument, Arhiereu, Arhimandrit.
Identități și nume romnești, nume indiene și alte cuvinte care arată adevărata obrșie a romnilor: Armindeni (sărbătoare), Armin, Arimin, Arumunus, Deus Ariminus (Moș Arimin Strămoșul nostru ancestral), Arimanus (acest nume era folosit pentru a invoca războinicul Marte), Ariminia (ținut), Arima (ținut), Arim, Arimasp, Ariman, Arimphaei, Rm (zeul Ram/Rama), Rohman, Raman, Ramanit, Ramayaș, Rumun, Rumn, Romn. Ramana, Ramachandra, Ramadasa, Ramadeva, Ramakanta, Ramakrishna, Ramamohana, Ramamurti, Ramananda, Ramaprasada, Rameshwar nume indiene.
Romanus (lat.) = cetățean roman
Ram (engl.) = berbec
Ram (romnă) = ramură

Ram (azeră) = a mblnzi
Ram (bosniacă) = cadru
Ram (catalană) = ramură
Ram (japoneză ラム ; Ramu) = miel
etc.
Episcopul Meliton al Asiei, citat de Eusebiu din Cezareea n lucrarea Istoria bisericească, scrie pe la anii 175 e.n.: Filozofia creştină după ce a nflorit la barbari, s-a raspndit n imperiu.
Religia, sau ceea ce a devenit religia ariminică (zalmoxiană) sau religia crucii, a fost practicată n spațiul carpatic de milenii. Ca dovadă nenumăratele simboluri solare și reprezentări ale crucii de pe ceramica strămoșilor noștri cucutenieni (și alții), aceleași simboluri ce apar pe pietre, pe ziduri și altare, pe casele bătrnești, pe porțile de lemn, pe straiele țărănești, ncrustate n aurul și argintul geților de pretutindeni.
Friedrich Hayek, 1899 filozof austriac: Rumnii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin. (Ambasadorul Vaticanului la Bucureşti, spunea n aula academiei acelaşi lucru, iar asta acum cţiva ani).
Mitul păstorului a plecat de la miticii și mioriticii carpatici. Din ce n ce mai mulți cercetători și ndreaptă atenția către civilizaţia danubiană care precede Sumerul, dar evită arimaspii (hiperboreii) carpatici pe care unii corifei europeni și de pretutindeni doresc să-i scoată din istorie. De ce? Pentru că acolo se află cheia cunoaşterii identităţii poporului romn. Acolo ne sunt rădăcinile, acolo ne este sufletul, acolo ne este sngele, acolo ne sunt cei dinti părinți. Leagănul carpatic reprezintă izvorul civilizației și culturii neamului romnesc, respectiv european.
O legendă romnească spune că Maica Precistă a născut pe o piatră ,,Fiul din piatră, Misterul Misterelor. Cu referire clară la religia lui Mitra păstrată n mentalul colectiv al neamului mioritic. Alta, venind cu o variantă a creaţiei divine spune cum este săvrşit misterul pietrei care-l ascunde pe Dumnezeu şi care este salvat de sfinţi prin lungi rugăciuni citite din cărţi. După trei zile şi trei nopţi ,,Stlp de piatră n patru crapă, iată Dumnezeu că scapă. Cam aşa stau amintirile străvechi n memoria timpului luat ca rezervor de informaţii. Religia geţilor avea pe Fiul Luminii sau al Omului ca element fundamental al sistemului de valori spiritual, iar acesta nu a fost tradus identic n latină pentru că nu aveau un sinonim şi atunci s-a folosit sintagma Jupiter ca zeu al luminii şi cel mai bun părinte care iese din stncă. Constantin Olariu Arimin.
Părintele Justin Prvu: Dar rolul nostru foarte greu va fi valorificat de lumea aceasta a Occidentului, care nu trăiește și nu poate să ajungă la gradul romnului de jertfire. i invităm pe frații noștri occidentali să participe la sărbătorile acestea frumoase ale țării noastre, așa cum frumos vestesc tradițiile populare Nașterea lui Hristos, poate mai frumos ca oricare popor, de la cel mai bătrn pnă la cel mai mic prunc al lui, care gngurește n brațele mamei, mărturisind parcă și el Nașterea Domnului. Această vie numită Romnia, pe care Dumnezeu ne-a dat-o din moși strămoși, spre a o curăța de uscăturile patimilor și a o nălța spre nviere, poate să ne-o ia și să o dea altor lucrători, dacă noi ne vom lenevi și nu vom dovedi că putem fi lucrătorii cei buni, care să aducă roada cea bună.
Să ne amintim de martirii şi străbunii noştri şi să nu ngăduim străinilor să ne răpească moştenirea aceasta primită prin harul lui Dumnezeu şi plămădită prin sngele şi sudoarea martirilor noştri. Ţara Romnească este o ţară sfntă, cu un popor sfnt. Noi nu suntem consecinţa a nimănui, politic sau a altor stări de lucruri, dar noi suntem ţinta multor răzbunări vrăjmaşe de 2.000 de ani; aşa cum Mntuitorul a fost vndut de la un neam la altul, aşa şi poporul romn de la un stăpn la altul. Fraţi romni, nu daţi uitării martirajul sfinţilor noştri! Apăraţi-vă credinţa şi sufletele voastre şi ale fiilor voştri!
Cine suntem noi? De unde venim? Care ne e menirea? Iată niște ntrebări la care ar trebui să reflectăm cu toții
Războiul nevăzut este războiul asupra conștiinței umane, respectiv războiul fiilor luminii, mpotriva fiilor ntunericului. Biserica este nsuși poporul romn, ce dăinuie și astăzi mulțumită martirajului eroilor neamului, al căror snge și memorie continuă astăzi prin noi.
Nichita Stănescu: Păi n-a fost pe țara asta atta ninsoare și mulți credeau că o s-o nghețe, că o să nghețe țara? Și a nghețat țara? N-a nghețat. N-a fost potop pe țara asta și s-a crezut că ea o să se nece? Nu s-a necat! N-a fost cutremur mare pe țara asta și s-a crezut că ea o să se rupă sau o să se frngă? Nu s-a frnt! Păi nu mor caii cnd vor cinii!
De teamă să nu nviem,
Ne-au risipit cetăţile, ne-au ucis altarele,
Toate frumuseţile, ca-ntr-un blestem,
Ni le-au schilodit. Şi-am rămas doar cu soarele.
Din el ne-am croit poteci n pădure, n munte,
Am podidit cu lacrimi şi spice cmpia,
Langă vetre mărunte,
Am logodit timpul cu statornicia.
Dacă te uiţi bine, apoi
n pietre, nemuritori suntem noi, numai noi

-- Ion Brad
mai rea dect moartea, e uitarea