Ce sunt atomii?
Iată o întrebare pe care mulţi dintre noi ne-am puso cândva şi la care probabil că nu toată lumea a reuşit să răspundă. Răspunsul vine din partea britanicului Marcus Chown, autorul mai multor cărţi despre spaţiu şi univers.
Atomii sunt „cărămizile” din care sunt alcătuite toate lucrurile: copacii, oamenii, maşinile şi chiar şi aerul pe care îl respirăm. Din cauză că au dimensiuni foarte, foarte mici, atomii nu pot fi văzuţi. De fapt, ei sunt atât de mici încât pentru a străbate punctul semnului de exclamare de la sfârşitul acestei propoziţii este nevoie de 10 milioane de atomi puţi unul lângă altul!
Cu toate acestea, dacă cineva ar putea vedea un atom ar avea parte de o „privelişte” ciudată pentru că atomii nu prea sunt alcătuiţi din mare lucru. În centrul unui atom se găseşte un mic punct numit nucleu. În jurul lui se rotesc, ca planetele în jurul Soarelui, mici puncte de materie numite electroni. Totuşi, între electroni şi nucleu, există mult spaţiu liber, ceea ce însemnă că noi toţi, fiind alcătuiţi din atomi, suntem formaţi din mult spaţiu gol.
De fapt, există atât de mult spaţiu în interiorul unui atom încât dacă am scoate tot spaţiul gol din atomii ce formează toţi oamenii de pe Pământ, ei ar avea un volum egal cu cel al unui cub de zahăr.
Şi încă ceva despre atomi: în natură, există 92 de tipuri diferite de atomi, plus încă alte câteva create de oamenii de ştiinţă în laborator. Pentru că fiecare om este alcătuit din combinaţii diferite de atomi, nu există doi oamenii care să fie identici.
Sursa: Gemma Elwin Harris, „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds”
(http://www.descopera.ro/galerii/10670492-ce-sunt-atomii)
De unde vine vântul?
Vântul este doar aer care se mută dintr-o parte în alata, iar sursa lui şi a altor multe alte lucruri este Soarele, explică Antony Woodward şi Rob Penn autorii mai multor cărţi despre vreme şi influenţa ei asupra societăţii.
Pe măsură ce Soarele încălzeşte zilnic Pământul, razele sale nu distribuie căldura în mod egal deoarece unele locuri atrag lumina soarelui mai bine decât altele. Locul care primeşte cea mai multă căldură, este „talia” Pământului, ecuatorul, ceea ce explică de ce teritoriile din apropierea ecuatorului (junglele, deşerturile şi insulele tropicale) sunt cele mai fierbinţi. Aşa cum era de aşteptat, teritoriile cel mai puţin atinse de căldura Soarelui sunt polii. Acesta este motivul pentru care aici găsim mereu zăpadă şi gheaţă.
Când aerul se încălzeşte, se ridică. Pe măsură ce acest aer cald se ridică, ceva trebuie să îl înlocuiască şi anume alt aer care nu este la fel de cald. Această mişcare prin care aerul rece îi ia locul celui cald nu este altceva decât vânt.
Uraganele şi vânturile puternice apar atunci când aerul se deplasează rapid (cu cât se ridică mai mult aer cald, cu atât există mai mult aer rece care se grăbeşte să îi ia locul). Brizele uşoare apar atunci când mişcarea aerului mai rece este lentă, ca urmare a unui nivel scăzut de aer cald care a urcat în altitudine.
Atmosfera (bula de aer din jurul Pământului) se încălzeşte, se răceşte, se mişcă şi se amestecă tot timpul, motiv pentru care vremea nu este mereu la fel.
Dacă totul depinde de Soare, atunci cum se face că vântul bate şi noaptea? Ei bine, noaptea nu cade peste toate teritoriile de pe Pământ. Chiar şi atunci când la noi este noapte, undeva pe Pământ, Soarele străluceşte, trimite raze călduroase şi determină aerul să se mişte.
Sursa: Gemma Elwin Harris, „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds”
Răspunde cu citat
Marcaje