Libraria Sophia Bucuresti a adăugat 21 de fotografii noi n albumul Timpuriu ... de primăvară cu moara de hartie.


Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur mpletit dintr-un fir alb şi unul roşu, care apare n tradiţia romnilor şi a unor populaţii nvecinate. Femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa att la romni ct şi la bulgari (sub numele de Marteniţa) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii şi slavizării la ultimii, deşi legendele populare i dau alte origini, care, la bulgari, sunt legate de ntemeierea primului lor hanat la Dunăre, n anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, cnd Anul Nou era sărbătorit n prima zi a primăverii, n luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată n culorile mărţişorului, albul nsemnnd pace, iar roşu război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie pnă la nceputul secolului al XVIII-lea.
Cercetări arheologice efectuate n Romnia, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul datnd de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite n alb şi roşu erau purtate la gt. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că n Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii n jurul gtului. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gt n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să l prindă n păr şi să-l păstreze pnă la sosirea primilor cocori şi nflorirea arborilor. La acel moment, fetele şi scoteau mărţişorul şi-l atrnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste ritualuri asigurau un an productiv.
n prezent, mărţişorul este purtat ntreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug n casele oamenilor. Se zice că dacă cineva şi pune o dorinţă n timp ce atrnă mărţişorul de pom, aceasta se va mplini numaidect. La nceputul lui aprilie, ntr-o mare parte a satelor Romniei şi Moldovei, pomii sunt mpodobiţi de mărţişoare.