Pagina 3 din 3 PrimulPrimul 123
Rezultate 21 la 23 din 23

Subiect: Istoricul Universitatii Zalmoxiana

  1. #21
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    68.866
    -------- Mesajul original --------
    Subiect: Rugaminte
    Dată: Sat, 20 Jan 2018 22:55:11 +0200
    de la: Adi Pop <adipop@popservice.ro>
    Către: Geo Stroe <geostroe@gmail.com>, Sorin Popescu <sorin.popescu@toposystem.ro>, eugen sbora <sboraeugen@yahoo.com>, Catalin Zamfir <biz.craiova@gmail.com>, ",,marinel.florescu"@yahoo.com, Petre Savescu <psavescu@gmail.com>, Ioan Alecu <alecu_ioan22@yahoo.ro>, Nacioiu Nicolae <nicolaenacioiu@yahoo.com>


    Domnule Geo,


    Cunoasteti persoane care s-au ocupat de cultura Zalmoxiana din zona Tg Jiu ?

    M-as bucura sa comunic cu acestea, mai ales ca pregatesc doua materiale
    pentru Simpozionul de la sfarsitul Lunii Martie - " Obarsia Neamului
    nostru " :

    1. Acte de identitate ale poporului Roman - facand o sinteza la
    manuscrise ale Mosului , ale Parintelui Dumitru Balasa, ale BP Hasdeu,
    Densuisanu, Miulescu, etc.

    2. Universitatea Zalmoxiana - prima Universitate a lumii.


    Cu respect,

    Adrian Pop

  2. #22
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    940
    https://issuu.com/lectura5/docs/asez..._la_simionesti

    Asta trebuie sa facem si noi la Breasta.

  3. #23
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    940
    persoane: Radu logofăt, Ciorăca şi Oprea.
    La 23 mai 1570, domnitorul Alexandru II Mircea a întărit lui Stoican o
    parte din moşia Ciutura. În hriosv se mai menţiona că acesta primise moşia de la
    Radu logofăt, „încă din zilele răposatului Mircea voievod”, ca recompensă
    „pentru că a fost slujit foarte cu dreptate mai denainte vreme” de către cel din
    urmă50. În afară de Radu logofăt, Ciorâca şi Oprea, în Ciutura a mai stăpânit şi
    Pârvu fost mare logofăt, care a pribegit cu Mihnea Vodă la Ţarigrad (unde a şi
    murit)51. Acesta a dăruit partea sa de moşie din Ciutura împreună cu satele
    Perişor, Seaca şi Cârna şi partea Florei din satul Stejar Mănăstirii Coşuna. (Arhivele olteniei 2015 p80)
    Un alt sat care s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Jitianu a fost Gabru
    (judeţul Dolj). Acesta apare menţionat într-un document emis la 4 ianuarie 1574,
    când mitropolitul Evtemie a întărit Mănăstirii Coşuna satul Bucovăţ, cumpărat
    de Dobromir de la Gabrovi cu 7.000 de aspri42. În 1609, Drosul postelnic, fiul lui
    Armega ban şi al Radei (fata Radului postelnic, fiul Paşadiei, cel care avusese
    multe sate ce alcătuiau „plasa Paşadiiască”), a dăruit (cu clauze) mai multe sate
    şi ţigani Mănăstirii Coşuna, printre care „şi din Gabrov partea lui toată”. (Arhivele olteniei 2015 p78)

    Prof. Octavian Toropu, Aşezări antice la Mofleni – Bucovâţ şi în împrejurimi, în „Mitropolia Olteniei“, anul XXIV (1972), nr. 9-10, p. 700-708 Pr. D. Bălaşa, Pagini din trecutul mănăstirii Coşuna-Bucovăţul Vechi, în „Mitropolia Olteniei“, nr. citat, p. 727-772.

    TOROPU, OCTAVIAN Istoric N. 1 nov. 1934, Jupăneşti, Gorj -m. 30 sept. 1995, Craiova.

    Studii: Liceul teoretic din Târgu-Jiu; Facultatea de Istorie din Bucureşti; doctor în istorie. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova (din 1963); coordonator doctoranzi, specializarea Epoca romană şi postromană, membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al Societăţii Numismatice Române şi al altor societăţi ştiinţifice; preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din Oltenia; a activat pe şantiere arheologice (Romula, Olt; BranişteFăcăi, Dolj; Obârşia, Olt; Celei, Olt). Publică numeroase articole, studii şi cercetări în diverse reviste de specialitate. Opera: Istoria veche universală, partea I-II, note de curs (Craiova, 1970); Istoria veche universală. Partea a III-a. Grecia antică, note de curs (Craiova, 1973); Noi contribuţii privitoare la podul lui Constantin cel Mare de peste Dunăre (Anuarul Universităţii din Craiova, 1972); Imperiul roman şi Dacia sudcarpatică în perioada 275-447 (Craiova, 1973); Câteva sculpturi romane descoperite în Oltenia (1975); Romanitatea târzie şi străromanii în Dacia traiană sud-carpatică (sec.III-X) (Craiova, 1976); Câteva date privitoare la aşezarea întărită de la CârligeiBucovăţ (judeţul Dolj) (1979).

Pagina 3 din 3 PrimulPrimul 123

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •