Istoricul Universitatii Zalmoxiana

[Adrian Pop]

-------- Mesajul original --------

Subiect:	Rugaminte
Dată:	Sat, 20 Jan 2018 22:55:11 +0200
de la:	Adi Pop <adipop@popservice.ro>
Către:	Geo Stroe <geostroe@gmail.com>, Sorin Popescu <sorin.popescu@toposystem.ro>, eugen sbora <sboraeugen@yahoo.com>, Catalin Zamfir <biz.craiova@gmail.com>, ",,marinel.florescu"@yahoo.com, Petre Savescu <psavescu@gmail.com>, Ioan Alecu <alecu_ioan22@yahoo.ro>, Nacioiu Nicolae <nicolaenacioiu@yahoo.com>

Domnule Geo,


Cunoasteti persoane care s-au ocupat de cultura Zalmoxiana din zona Tg Jiu ?

M-as bucura sa comunic cu acestea, mai ales ca pregatesc doua materiale
pentru Simpozionul de la sfarsitul Lunii Martie - " Obarsia Neamului
nostru " :

1. Acte de identitate ale poporului Roman - facand o sinteza la
manuscrise ale Mosului , ale Parintelui Dumitru Balasa, ale BP Hasdeu,
Densuisanu, Miulescu, etc.

2. Universitatea Zalmoxiana - prima Universitate a lumii.


Cu respect,

Adrian Pop

[zamfir_catalin]

https://issuu.com/lectura5/docs/asez..._la_simionesti

Asta trebuie sa facem si noi la Breasta.

[zamfir_catalin]

persoane: Radu logofăt, Ciorăca şi Oprea.
La 23 mai 1570, domnitorul Alexandru II Mircea a întărit lui Stoican o
parte din moşia Ciutura. În hriosv se mai menţiona că acesta primise moşia de la
Radu logofăt, „încă din zilele răposatului Mircea voievod”, ca recompensă
„pentru că a fost slujit foarte cu dreptate mai denainte vreme” de către cel din
urmă50. În afară de Radu logofăt, Ciorâca şi Oprea, în Ciutura a mai stăpânit şi
Pârvu fost mare logofăt, care a pribegit cu Mihnea Vodă la Ţarigrad (unde a şi
murit)51. Acesta a dăruit partea sa de moşie din Ciutura împreună cu satele
Perişor, Seaca şi Cârna şi partea Florei din satul Stejar Mănăstirii Coşuna. (Arhivele olteniei 2015 p80)
Un alt sat care s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Jitianu a fost Gabru
(judeţul Dolj). Acesta apare menţionat într-un document emis la 4 ianuarie 1574,
când mitropolitul Evtemie a întărit Mănăstirii Coşuna satul Bucovăţ, cumpărat
de Dobromir de la Gabrovi cu 7.000 de aspri42. În 1609, Drosul postelnic, fiul lui
Armega ban şi al Radei (fata Radului postelnic, fiul Paşadiei, cel care avusese
multe sate ce alcătuiau „plasa Paşadiiască”), a dăruit (cu clauze) mai multe sate
şi ţigani Mănăstirii Coşuna, printre care „şi din Gabrov partea lui toată”. (Arhivele olteniei 2015 p78)

Prof. Octavian Toropu, Aşezări antice la Mofleni – Bucovâţ şi în împrejurimi, în „Mitropolia Olteniei“, anul XXIV (1972), nr. 9-10, p. 700-708 Pr. D. Bălaşa, Pagini din trecutul mănăstirii Coşuna-Bucovăţul Vechi, în „Mitropolia Olteniei“, nr. citat, p. 727-772.

TOROPU, OCTAVIAN Istoric N. 1 nov. 1934, Jupăneşti, Gorj -m. 30 sept. 1995, Craiova.

Studii: Liceul teoretic din Târgu-Jiu; Facultatea de Istorie din Bucureşti; doctor în istorie. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova (din 1963); coordonator doctoranzi, specializarea Epoca romană şi postromană, membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al Societăţii Numismatice Române şi al altor societăţi ştiinţifice; preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din Oltenia; a activat pe şantiere arheologice (Romula, Olt; BranişteFăcăi, Dolj; Obârşia, Olt; Celei, Olt). Publică numeroase articole, studii şi cercetări în diverse reviste de specialitate. Opera: Istoria veche universală, partea I-II, note de curs (Craiova, 1970); Istoria veche universală. Partea a III-a. Grecia antică, note de curs (Craiova, 1973); Noi contribuţii privitoare la podul lui Constantin cel Mare de peste Dunăre (Anuarul Universităţii din Craiova, 1972); Imperiul roman şi Dacia sudcarpatică în perioada 275-447 (Craiova, 1973); Câteva sculpturi romane descoperite în Oltenia (1975); Romanitatea târzie şi străromanii în Dacia traiană sud-carpatică (sec.III-X) (Craiova, 1976); Câteva date privitoare la aşezarea întărită de la CârligeiBucovăţ (judeţul Dolj) (1979).

[Adrian Pop]

[08:35, 14.02.2020] Adrian Pop: cu toti cu care am mers prin excursii i-am pus sa puna palmele pe pomi si sa bea apa din izvoarele intanite, sa afle istoria locului.....
[08:36, 14.02.2020] Adrian Pop: Asa am aflat de Univeritatea Zalmoxiana, cu luni bune, inainte de a-l cunaoste pe Parintele Balasa
[08:39, 14.02.2020] Adrian Pop: Zilele trecute un sofer de taxi, mi-a spus lucruri incredibile despre locul unde a fost prima Universitate a lumii, Zalmoxiana...despre craniile descoperite in zona si despre care le-am spus tinerilor mei din Scoala despre ele, despre mormintele Zalmoxiane, fara sa le vad.....dar, confirmat acum de acest domn care a copilarit la Breasta.