A ştiut de mic că iubeşte albinele, iar acum Are o afacere de succes cu Miere de Vlcea Luni, 11 Noiembrie 2013 Scris de Mihaela Gogiu



- Ionuţ Tănăsoiu, un renumit apicultor vlcean, despre un hobby transformat n afacere

Cu o stupină de 600 de familii, mpărţită n două, de producţie şi de multiplicare, cu o producţie de miere de aproape 20 de tone anual şi vnznd şi altora, din ţară sau străinătate, familii de albine, Ionuţ Tănăsoiu crede că trebuie să fii pasionat de apicultură ca să suporţi de attea ori nţepăturile de albine. Deşi avea doar şase ani cnd şi-a dat seama că i sunt dragi albinele şi mai ales hărnicia şi dărnicia lor, Ionuţ Tănăsoiu a ştiut că vrea să se ocupe de această activitate. Tnărul din Călimăneşti, ajuns acum la 30 de ani, se poate lăuda cu o afacere dulce, care i aduce satisfacţii şi care poate fi o ndeletnicire de succes şi pentru alţii. n timpul liceului a realizat că poate să facă o afacere din apicultură. A urmat cursurile Facultăţii de Zootehnie din Bucureşti, pentru a nvăţa mai multe despre apicultură, apoi a făcut un master, iar acum doctoratul n acelaşi domeniu.
Aveam doar 6 ani cnd au nceput să mi placă albinele şi ce pot face ele. Tatăl meu ne-a dus pe mine şi pe fratele meu la un apicultor să cumpărăm miere, iar povestea lui a fost aşa de fascinantă pentru mine nct mi-am dorit să am imediat două familii de albine, adică doi stupi. Dar nu a fost aşa simplu, pentru că tatăl meu nu dorea să avem stupi, iar domnul respectiv mi-a cerut bani pentru ei. Nu am renunţat la ce mi doream şi am nceput să strng bani, mergnd cu colinda, iarna, de ziua mea am primit bani pe care i-am strns şi mi-am ndeplinit dorinţa, spune cu bucurie tnărul apicultor. n cţiva ani, Ionuţ a ajuns să aibă peste 30 de stupi. Cu banii strnşi de mine mi-am cumpărat doi stupi, m-am dezvoltat şi n 7 ani, la 13 ani am ajuns să am 35 de stupi. Am plecat n pastoral, adică n acele deplasări cu stupii pe care trebuie să le facem noi, apicultorii, m-au prins ploile, nu am putut să mă ntorc la timp, a venit frigul şi mi-au murit toate familiile de albine. Cu toate acestea, apicultorul, ambiţios din fire, a luat-o de la capăt.Nu m-am descumpănit, am nceput să cumpăr din nou familii de albine, le-am nmulţit şi am ajuns să am 600 de familii n prezent, dar aş fi avut mult mai multe dacă nu aş fi vndut de-a lungul timpului şi altor apicultori. Am vndut şi n Franţa familii de albine, care a trecut din cauza poluării printr-o situaţie mai dificilă n acest domeniu, din 6 milioane de familii de albine n urmă cu şase ani, n prezent mai are doar 2,5 milioane, povesteşte Ionuţ Tănăsoiu.

Miere de Vlcea, brand naţional

Romnia s-a dezvoltat foarte mult n ultimii patru ani, atunci avea doar 900 de mii de familii de albine, iar acum avem 2,6 milioane de familii, nregistrate oficial. Vlcea are cei mai mulţi apicultori, cu cea mai mare producţie de miere şi cu cele mai multe familii de albine. Avem un relief care permite apicultorilor să rămnă n judeţ, adică suntem avantajaţi. Facem demersuri ca mierea obţinută de apicultorii vlceni să poată fi comercializată sub un singur brand, Mierea de Vlcea. Avem n mod special o miere de salcm foarte bună, pentru că avem o structură a terenului specială, dar şi celelalte sortimente sunt gustoase. Va fi o măsură ce va ajuta toţi apicultorii vlceni. Judeţul Vlcea are familii de albine şi producţie de miere ct 4 judeţe la un loc, iar această clasificare va permite tuturor apicultorilor vlceni să şi vndă mierea sub marca nregistrată Miere de Vlcea, spune cu entuziasm tnărul.

ntre mit şi realitate

Tnărul ne-a lămurit şi n privinţa calităţii acestui produs.Mierea naturală cristalizează. Mierea de rapiţă cristalizează n 2 săptămni de la culegere, iar cea de salcm ntr-un an jumătate. Cea contrafăcută nu cristalizează. E greu să ne dăm seama care este miere de calitate şi care nu, dar e bine să găsiţi un apicultor n care aveţi ncredere. Apicultorii vlceni, cel puţin, nu falsifică mierea, de asta sunt convins. Cantitatea care se produce e att de mare nct nu ar avea rost. Romnia produce 50 de mii de tone de miere anual şi acestea sunt date care reies oficial, care se referă la export. Cantitatea este mult mai mare n realitate. La export nu am putea vinde miere contrafăcută, verificările sunt foarte serioase, spune Ionuţ Tănăsoiu. Că mierea ne face mai sănătoşi este un fapt confirmat şi de apicultor. Sunt convins că mierea e sănătate curată. Familia mea nu a suferit niciodată de vreo afecţiune serioasă, dar asta nu nseamnă că dacă luăm 3 linguriţe de miere, gata ne trece orice boală. Este un medicament natural, sănătos, dar dacă o consumăm pe termen lung, ne asigură Ionuţ Tănăsoiu.

Unde şi comercializează mierea recunoscută internaţional

După ani n care şi-a livrat mierea unor procesatori, apicultorul se ocupă acum şi de comercializare. Mierea o vnd singur n prezent. La nceput o duceam la nişte firme care achiziţionau miere, dar acum mă ocup singur de vnzare. Mi-am cumpărat utilaje cu care ambalez miere, la borcane şi caserole, şi vreau să mi cumpăr un utilaj pentru a ambala mierea n cantităţi mai mici. Mierea mea ajunge la multe hoteluri şi restaurante din Vlcea. Cei care achiziţionează miere ar avea nevoie de cantităţi mult mai mari, pentru export, orict de mulţi s-ar apuca de apicultură, există piaţă de desfacere. Vreau să ajung la 1000 de stupi, iar la dorinţa de avea o hală de producţie nu voi renunţa, spune apicultorul vlcean. Ionuţ Tănăsoiu se poate mndri şi cu recunoaşterea internaţională a produselor sale. Particip la trguri internaţionale, am intrat şi n sistemul bio cu produsele, am luat premiul doi la Nurnberg, la Biofag, pentru mierea de salcm. A fost măgulitor să obţin o astfel de recunoaştere. Romnia a avut la eveniment cel mai mare stand, după Germania şi a fost desemnată ţara anului. A fost prezent şi cancelarul Germaniei. Participarea la trguri te ajută să găseşti piaţă de desfacere la un preţ mai bun dect n Romnia. Problema e legată de cantitate. Ei şi doresc cantităţi mari. Cam 20 de tone pe an, iar aceasta e cantitatea pe care o realizez anual şi am clienţii mei aici pe care nu-i pot neglija, a adăugat acesta.

Ce să ştii dacă vrei să fii apicultor

Să nu fii alergic la veninul de albine e prima condiţie ca să fii apicultor, iar apoi să fii dispus să investeşti bani ca să devină afacere.Dacă ţi cumperi 20 de stupi nu te poţi aştepta să trăieşti din această activitate, e doar un hobby. Eu am luat bani şi de la UE. Am accesat bani prin programul Sapard, prin programul de instalare a tinerilor fermieri şi anual am accesat fonduri prin programul apicol naţional. Am accesat tot ce s-a putut. Mhnirea mea vine nsă de la faptul că am ncercat să obţin bani pentru construcţia unei hale de producţie, printr-un alt program, dar mi s-au pus numai piedici. Dacă se dau bani pentru proiecte, mulţi tineri ar putea să şi deschidă afacere n acest domeniu, dar lucrurile s-au mpotmolit şi nu s-a depus nici un proiect in ultimii doi ani. Tinerii care nu au un loc de muncă ar putea face o afacere din apicultură dacă s-ar putea lua bani de la UE. Nu a fost nici o sesiune de proiecte, n ultimii doi ani, iar dacă va fi la fel şi n următorii ani, o să fie un dezastru, afirmă cu supărare Ionuţ Tănăsoiu.

Coleg de facultate cu ministrul Agriculturii, dar dezamăgit de acesta

Supărarea tnărului apicultor este legată de birurile pe care guvernanţii le-au scornit pentru această activitate. Şi impozitul pe agricultură ne va pune frnă. Nu mă interesează politica, dar lucrurile nu merg n direcţia bună. Noi, apicultorii, nu avem subvenţie pe albină, familia de albine sau stupină, dar ni s-a pus impozit de 12 lei pe familia de albine. Nicăieri n lume nu se pune impozit pe ce produce oxigen. Albina face polenizarea, iar florile, copacii, produc oxigen. După ce că nu ne ajută, o să ne ngroape cu asemenea măsuri, declară Ionuţ. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, mi-a fost coleg de facultate, era cu doi ani mai mare, am vorbit cu el de mai multe ori despre problemele acestea, la Nurnberg şi la Indagra, iar de fiecare dată a promis că se vor lua măsuri n sprijinul agriculturii. Sunt dezamăgit. Vorbesc cu ministrul, el mi spune n faţă că da, se va face, dar după nu se rezolvă nimic. E ca şi cum aş vorbi cu stupii mei şi mi-ar spune că da, la anul vor face miere, dar nu se ştie, şi-a completat apicultorul declaraţiile.

Politicienii pot nvăţa de la albine

ntr-un spirit optimist şi glumeţ, Ionuţ Tănăsoiu spune că politicienii ar putea să urmeze exemplul albinelor. Albinele sunt foarte bine organizate, au un şef, matca, iar fiecare are rolul ei şi ştie ce are de făcut. Să facă fiecare politician ce e pus de noi să facă şi lucrurile ar merge bine. E o lecţie simplă pe care ar putea să o nveţe de la albine şi politicienii noştri, spune zmbind tnărul apicultor. Mihaela Gogiu
http://www.viatavalcii.ro/index.php/...de-valcea.html