Povești despre apicultori. Cum a reușit Ionel Emil Drăgan, project manager la Apimentor, să transforme o pasiune ntr-o afacere

Autor: StiriAgricole.ro
17.09.2014

După ce a experimentat domenii diverse de activitate, de la electrician și fotograf, la inspector de resurse umane, domnul Ionel Emil Drăgan, apicultor din Banat, după cum singur se recomandă, a reușit să dezvolte o stupină care numără peste 170 de familii de albine și intenționează să treacă anul viitor pragul de 200 de familii. Mai mult dect att, se poate mndri că și copiii i mpărtășesc dragostea pentru albine.
Stiriagricole.ro: Cum ați ajuns să ncepeți o afacere n apicultură? Care este cheia succesului?
Ionel Drăgan: Am experimentat mai multe domenii și posturi, de la electrician, fotograf, director de ONG, manager proiecte, broker de asigurări, consultant n carieră sau inspector resurse umane,trainer, manager de tabere, mentor deci pot să spun că m-am mișcat de la vrsta de 18 la 48 de ani n mai multe domenii, timp n care am nvățat și mi-am dezvoltat caracterul si abilitățile de a lucra cu oamenii și tehnologia.
Cu vreo 3 ani n urmă, m-am apucat intensiv de apicultură. Pnă atunci, am privit și am studiat de la apicultori, oameni mai n varstă, care cu pasiune și consecvență, profesau. Am observat, am pus ntrebări bune, am luat notițe și apoi am procesat informațiile primite.
Stiriagricole.ro: Cnd ați cumpărat primul stup?
Ionel Drăgan: Primul stup, mpreună cu ceilalți 19, de fapt 20 de stupi, i-am cumpărat acum 3 ani. Toți sugerează să ncepi cu 2-5 stupi. Din experiența anilor trecuți, am observat că Dumnezeu m-a binecuvantat ca atunci cnd pun mna pe ceva să fac să-mi meargă.M-am documentat serios cu vreo 6 luni nainte, dar, așa, de la distanță, Youtube, Facebook și site-uri specializate, am privit mai mulți ani la alții, iar, n ultimii 3 ani, studiez cel puțin 30 minute pe zi att n birou, ct și n stupină.
Ct privește cheia succesului, răspunsul depinde de mai mulți factori, cum sunt nivelul de pregătire dinainte, suma pe care o ai de investit, timpul pe care l aloci, ctă pasiune pui n afacere, experiența altor afaceri care au precedat apicultura, capacitatea de a-ți dezvolta un network apicol, strategiile de afaceri și valorile dobndite n viață. Și, la fel de important, scopul final pe care l ai n legătură cu afacerea. Cei mai mulți o fac doar pentru bani și n primii 3 ani se lasă. Puțini o fac cu o vizine pe termen lung și doar unii o fac cu pasiune.
Pentru mine, succesul nsemnă sănătate, armonie n familie, satisfacție n profesie dar mai ales impactul asupra celor din jur. Cnd le ai pe acestea, toate celelalte te urmează de la sine.
Stiriagricole.ro: Statisticile ne arată că cei care se ocupă de agricultură sunt n special persoane trecute de prima tinerețe. Sunt tinerii interesați de apicultură?
Ionel Drăgan: n acești trei ani, am fost și sunt mentorat de alții care au 10-30 ani de stupărit și, la rndul meu, instruiesc pe alții n formarea de stupine. Apicultura este ca o relaxare n mijlocul naturii.
mi place să cred că prin apicultură ndulcim lumea, dar e greu cu copiii din generațiile de astăzi, respectiv generația Protv, Facebook sau Smartfone, mai ales să i faci să se mai ntoarcă la o meserie de la țară.
De obicei, păriții vor să facă din copii ceea ce nu au reușit ei. După ce i duci ntr-un oraș mare cum este Timișoara, i școlești bine și-i dai la facultate și le dorești să devină oameni de carieră, este foarte greu să-i motivezi să se ntoarcă la o meserie practicată n mediul rural, fie ea chiar și una nobilă. Dar, după ce fiica mea a terminat liceul, s-a ndrăgostit așa de tare că s-a măritat tocmai la țară. Pentru un tată task oriented ca mine, a fost o palmă greu de suportat. Dar, de anul acesta, și-au nceput propria lor fermă apicola cu 10 stupi (roiuri) și le place din ce n ce mai mult. Ca să-i motivez, i-am ajutat să deschidă și un punct de distribuție pentru materiale și echipamente apicole la ei n zonă și o parte din profit este al lor. Deci, am căutat să-i ajut să nvețe și să folosească materialele sau echipamentele cu care fiecare apicultor lucrează. Dacă stii cum să abordezi problema, mulți tineri pot fi motivați să profeze cu succes chiar și la țară.
Stiriagricole.ro: Bănuiesc că au și un target precis impus
Ionel Drăgan: Da, la anul, dacă se dau fonduri, i implic mai mult și i fac parteneri de afacere. Anul acesta, pentru ei a fost ncercare, o perioadă de acomodare și de recreere n stupină. Dar am văzut că o iau n serios. La nceput i-am invitat n stupina mea, la cteva activități mai grele, și au slujit cu plăcere. Apoi mi-au pus ntrebări și au nvățat cum să ngrijească de stupina lor.
Ideea este că, pnă la 100 de familii, te descurci singur, dar cnd depășești acest prag, ai nevoie la fiecare 50 de familii de ncă un om, fie că este ajutor ocazional, fie angajat sezonier. Copiii au văzut și ei că e mult de lucru și m-au ajutat.
Am și un alt motiv de mndrie. La Trgul Apicol Internațional de la Ghiroda din primăvara aceasta, au venit cu toții să mă ajute la stand, cu vnzarea: și soția și băiatul și fata și ginerele, chiar și sora lui. A fost un trg motivator și pentru mine și pentru ei, mai ales că a fost primul și cu această ocazie am lansat și brandul APIMENTOR. A fost o experiență unică n familia mea atunci. Toți stuparii m-au invidiat deoarece eram cu toată familia, ceea ce foarte puțini reușesc. Cei mai mulți nu reușesc să predea mai departe motivația, arta, știința și sau chiar afacerea.
Ca să revin, att pentru copii, ct și pentru actualii sau viitorii ucenici, eu vreau să le deschid cteva uși spre o viață mai bună, mai nobilă și chiar mai dulce.
Stiriagricole.ro: Aceasta este o lecție care ar trebui predată tuturor celor care vor să se apuce de o afacere, indiferent de domeniu. n acest context, ndrăznesc să vă ntreb unde vă vedeți ca apicultor peste 5 ani?
Ionel Drăgan: n prezent, datorită faptului că am preconizat lipsa culesului ncă din luna martie, am mers pe nmulțire și am făcut 120 de roiuri, pe care le-am hrănit artificial ca să le dezvolt pnă n toamnă. Cu pierderi cu tot, cred că intru n iarnă cu 170-175 de stupi. Am mers pe nmulțire și n ideea că se vor mai da fonduri și, anul trecut, la Măsura 112 din PNDR, trebuiau n jur de 180.
Pentru următorii 5 de ani, dacă Dumnezeu ne dă sănătate și mai trăim, vom continua. Intenționăm să deschidem și o școală de formare n afaceri și apicultură, precum și un Centru APIMENTOR de instruire și de cercetare apicolă att pentru copii apicultorilor, ct si pentru elevii sau studenții de la secțiile care au legătură cu apicultura, fie că vorbim de genetică, medicina veterinară, zootehnie, industrie alimentară sau teologia.
Stiriagricole.ro: Cu ct au crescut costurile de ntreținere pe stup, din vreme ce a trebuit să le hrăniți artificial?
Ionel Drăgan: Cheltuielile au fost foarte mari anul acesta. Pentru mine, cheltuiala a crescut cu 300% pentru ntreținere, hrănire, tratare, dezvoltare, pastorală etc., n condițiile n care am adus din import, de la rame pnă la sirop, toate la preț de producător.
Stiriagricole.ro: Reușiți să acoperiți cheltuielile din producția de anul trecut?
Ionel Drăgan: Nu am avut cum să acopăr cheltuielile din profitul de anul trecut, ca urmare a investițiilor făcute n dezvoltare. Am investit bani din economii proprii și din alte surse. Anul trecut a fost un an bun, dar nu foarte bun. Tnjim după acei ani cu 50-60kg de miere pe familie sau chiar mai mult.
Stiriagricole.ro: Vă ntreb de cheltuieli deoarece cțiva argeșeni spuneau că se bucură că nu au vndut mierea anul trecut, deoarece, dacă o făceau, anul acesta rămneau fără venituri, din cauza producției foarte mici.
Ionel Drăgan: Da, este adevărat. Și eu, n toamnă, am sfătuit pe toți să nu-și vndă mierea pentru că va fi criză și vor crește prețurile și așa a fost. Cei care au avut stocuri mari au acum de cștigat de pe urma scumpirii mierii, att la vnzarea engros ct și la en detail.
Anii trecuți, pentru cei care au accesat fonduri, au fost profitabili și au reușit să pună ceva deoparte. Anul acesta nsă este foarte slab la producția de miere, pentru cei mai mulți producția este cu 70% mai slabă ca anul trecut.
Problematic va fi și anul viitor ntruct multe stupine au probleme financiare, familiile de albine au slăbit din cauza culesului slab și a bolilor, care anul acesta s-au dezvoltat mai mult, există deja un val de loca americană și europeană, care bate la porțile țării dinspre Ungaria, și multe stupine au fost infectate și au pierderi, mai ales n Caraș Severin, și probabil mortalitatea n iarna viitoare va crește considerabil.

Stiriagricole.ro: Spuneați că așteptați noul PNDR. Ați accesat fonduri și prin PNA?
Ionel Drăgan: Eu nu am accesat ncă fonduri europene. Abia anul acesta mi-am făcut dosarul pentru PNA, dar anul acesta eu primesc bani doar pentru medicamente, ceea ce este praf n ochi. Poate la anul, cnd voi trece de 200 de familii, se va simți ceva, deoarece la iarnă vreau să investesc n 50-100 de lăzi, să am pentru nmulțire la primăvară.
n general, PNA și PNDR au fost bine venite și au ajutat majoritatea apicultorilor să supraviețuiască. Foarte puțini s-au dezvoltat și au avut rezultate extraordinare prin introducerea de tehnologii noi sau echipamente mai performante.
De obicei, aceste programe sunt inițiate de cei din conducere, care n general sunt aleși pe criterii politice, nu pe criterii profesionale sau de performanță. Este trist ca cei care planifică și administrează fondurile nu se consultă cu apicultorii de jos, ci stau n birouri, citesc statistici și decid pentru noi după cum le dictează interesele de partid, instituție sau asociație.
Stiriagricole.ro: Există multe voci critice care susțin că fondurile alocate pentru programul informatic ar fi trebuit direcționați către apicultori.

Ionel Drăgan: ntr-adevăr, e ciudat cum au repartizat banii, dar este nevoie și de informatizare și, mai ales, de stabilirea trasabilității, att a stupilor n pastoral, dar și produselor apicole, n special trasabilitatea mierii. Problema este că am nțeles că nu se vor mai da fonduri dect dacă ai un număr foarte mare de stupi, ceva de genul 900-1.200de familii. Măsura 112 a fost transformată acum n 6.1., pe noul PNDR, dar nu vrea nimeni să spună cți stupi trebuie să ai ca să poți accesa finanțările nerambursabile.
Am văzut cteva declarații ale domnului Fetea (Ioan Fetea, președintele ACA, n.r.), care erau tare descurajatoare, legat de numărul de stupi pentru tineri fermieri. Comisia Europeană permite fiecărui stat să și stabilească propriile condiții și, mai mult, trebuie respectat principiul egalității de șanse petru tineri. Dacă anul trecut au dat 50.000 euro pentru 180 stupi, anul acesta vor să ridice la 900 sau 1.200???? Din ce cauză? Ce anume se urmărește? Statisticile spun că suntem pe locul 3 la producția de miere n Europa. Se dorește cumva reducerea producției de miere sau reducerea numărului de producători?

Stiriagricole: Unde vindeți producția proprie?

Ionel Drăgan: Comercializăm n special n regiunea de vest, n zona Timiș, Arad, Caraș-Severin. Distribuția cea mai eficientă este cea de tip network- de la om la om. După ce clientul cumpără și testează mierea naturală de calitate revine și aduce și alți clienți.
Am ncercat să vindem și printr-un magazin online, dar se pare că nu avem rezultatele prognozate ncă. Prin pagina de pe Facebook țin legătura cu apicultori din țară și străinătate, particip la trgurile din zonă, prospectez permanent piața apicolă, att a producătorilor, ct și a furnizorilor de servicii și echipamente, mă informez continuu și merg la schimburi de experiență cu apicultori din asociațiile apicole din tările vecine, ca Ungaria, Serbia, Bulgaria. Lucrăm permanent la nbunătățirea calității produselor, a serviciilor, ct și a strategiilor de marketing.
http://www.stiriagricole.ro/povesti-...ere-14619.html