Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim, să răsădim
Că ştim iarna ce păţim.
C-a venit iarna bogată
Cu Drăgaica scuturată.
Cu Drăgaica scuturată.
Şi-au venit Drăgăicili
Şi-au venit Drăgăicili
Să reteze spicili,
Să reteze spicili.
Spicili sunt măricele
Drăgăicili, frumuşele
Drăgăicili frumuşele.
Se retează cu plăcere
Că sunt tare multicele
Că sunt tare multicele
Grâul spic ca vrabia
Grâul spic ca vrabia
Şi paiul ca trestia
Şi paiul ca trestia
Cu tichii de la copii
Cu tichii de la copii
Cu mărgele de la fete
Cu cercei de la neveste.
Hai, Drăgaică să sădim
Să sădim să răsădim
Că ştim iarna ce păţim

Drăgaica, divinitate agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate sinonimă cu Sânziana. Drăgaica se naşte la 9 martie, echinocţiul de primăvară în Calendarul Iulian, ziua morţii Babei Dochia, creşte şi se maturizează miraculos până la 24 iunie, ziua solstiţiului de vară în Calendarul Gregorian, când înfloreşte planta ce-i poartă numele, Sânziana sau Drăgaica şi este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului nupţial, jocul Drăgaicei.