Tipare de croitorie

**Alina Bratu** · 30.05.2015

duminică, 3 februarie 2013

BARBATESTI

Pe barbati i-au imbracat tot femeile: mame, surori si sotii.
Desi camasile lor par, la prima vedere, mai simple, asta nu inseamna ca au fost lucrate in pripa. Desigur ca au fost facute cu drag, insa nu striga de departe. De-aproape poti aprecia toata migala cu care au impodobite: cusaturi in alb pe alb, ajururi, sabace, gaurele: bibiluri!
Camasa are croiul simplu, drept, intr-una cu poalele. Dar a...u existat si "camasi cu fusta"!
Portul barbatilor s-a pastrat mai bine; ei au fost mai putin receptivi la schimbarile din moda. Voiau sa para lati in umeri. Asa ca motivele au fost cusute pe umeri, dublate, acolo unde maneca se coase de stan. Peste camasa, barbatii incingeau fie chimir, fie brau lat, testut, de lana.
Camasa de zi cu zi, de lucru, zisa si "purtareata", era simpla si lejera.
Dar cea mai importanta si cea mai lucrata – a fost camasa de mire: tesuta, croita si cusuta chiar de mireasa. Mai in gluma, mai in serios, baiatul o-ntreba pe fata care ii placea: "stii lelita-n patru ite?"
Daca nu stiai sa tesi si sa cosi, nu te puteai marita; pentru ca textilele nu erau de cumparat. Fiecare femeie trebuia sa fie in stare sa-si imbrace familia si casa (asa se zicea).
Dupa ce fata si baiatul se-ntelegeau sa se casatoreasca, urma bautul rachiului, care era ca o logodna si tot atunci se stabilea si cand va fi CROIALA. Viitoarea mireasa organiza o petrecere si atunci lua masurile mirelui si ii croia camasa. Apoi, in fiecare seara, mirele venea s-o vada cosand.
Uneori nunta urma repede, intr-o luna – si mireasa era ajutata de druste (un fel de domnisoare de onoare). Alteori, in alte regiuni, mireasa cosea singura; iar daca se ambitiona si se angaja la un model complex, mirele era nevoit sa astepte chiar si 1 an pana la nunta.

Multe din aceste camasi s-au dus in pamant; pentru ca asa au ales oamenii sa plece pe lumea cealalta: imbracati cu ele. In razboaie, soldatii purtau uniforma peste camasa lor, de-acasa. Sa-i pazeasca, sa poarte noroc, sa se intoarca cu bine; iar daca nu, sa fie deja pregatiti de inmormantare.

**Alina Bratu** · 30.05.2015

miercuri, 30 ianuarie 2013

ce e ia?

Ia este doar un tip de camasa dintre multele existente. Ia este camasa incretita la gat – spre deosebire de cea soloboda, adica dreapta. Diferentele sunt: croiala dar si materialul folosit. Mai sunt camasi cu platca sau cu ciupag, dar ele s-au folosit in zone mai restranse. Nu s-au purtat ii pe tot teritoriul romanesc. Nu degeaba unii o numesc "camasa carpatica". Cele mai multe ii provin din zona Carpatilor Orientali si Meridionali, Subcarpati si au ajuns si pe la campie – in special in sud. Insa in zonele joase: pe valea Prutului, in Basarabia, Dobrogea – ia a ajuns mai rar sau n-a ajuns de loc. Nu-i nici o tragedie si nu inseamna ca portul este mai putin romanesc sau mai putin valoros. Nu croiul camasii drepte in sine este specific romanesc; asa camasi se poarta in toata regiunea Balcanica si pana in Ucraina. Nici semnele cusute, luate separat, nu sunt exclusiv romanesti; motive identice sau asemanatoare se folosesc in Turcia, Caucaz, Polonia, Ucraina, Ungaria, in Tarile Scandinave. COMPOZITIA cusaturilor si CROMATICA – acestea te ajuta sa deosebesti intr-o clipa, o camasa romaneasca de una provenita de la vecinii nostri. Camasile noastre (cu sau fara altita) sunt facute sa impresioneze si de aproape si de departe: de aproape, prin linii delicate si armonia culorilor, imbinate cu gust de departe, de unde nu se disting detalii ci doar pete de culoare. Iar asta vine din alternarea si proportiile acestor pete (campuri) cu spatiile goale, nebrodate. Asta avem diferit: echilibrul, compozitia, broderii migaloase dar nu imbacsite. Alt gust, alt simt al frumosului. Nu mai bun, nu mai rau ca al altora: DIFERIT.

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:33 la blouse roumaine, povesti

vineri, 25 ianuarie 2013

model de ie din MUNTENIA, Arges

Publicat de Ioana Corduneanu la 20:46 din MUNTENIA, la blouse roumaine, modele de ii

model de camasa din TRANSILANIA, Saliste

Publicat de Ioana Corduneanu la 09:36 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

joi, 24 ianuarie 2013

model de ie din OLTENIA, Mehedinti

Publicat de Ioana Corduneanu la 19:11 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii

model de ie din BUCOVINA, Suceava

Publicat de Ioana Corduneanu la 19:09 din BUCOVINA, la blouse roumaine, modele de ii

miercuri, 23 ianuarie 2013

model de camasa din DOBROGEA

Publicat de Ioana Corduneanu la 18:55 la blouse roumaine, modele de ii

model de camasa din BANAT

Publicat de Ioana Corduneanu la 11:31 din BANAT, la blouse roumaine, modele de ii

marți, 22 ianuarie 2013

model de camasa din CRISANA, Arad

**Alina Bratu** · 30.05.2015

model de camasa din CRISANA, Bihor

Publicat de Ioana Corduneanu la 14:13 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

luni, 21 ianuarie 2013

model de camasa din TRANSILVANIA, Nasaud

Publicat de Ioana Corduneanu la 17:35 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

model de camasa - TRANSILVANIA, Mures

Publicat de Ioana Corduneanu la 08:26 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

duminică, 20 ianuarie 2013

model de camasa din TRANSILVANIA, Tarnave

Publicat de Ioana Corduneanu la 16:51 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

model de camasa din TRANSILVANIA, Fagaras

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:07 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

vineri, 18 ianuarie 2013

model de camasa din TRANSILVANIA, Sibiu

Publicat de Ioana Corduneanu la 14:46 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

joi, 17 ianuarie 2013

model de camasa din CRISANA, Salaj

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:17 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

miercuri, 16 ianuarie 2013

model de camasa din MUNTII APUSENI

Publicat de Ioana Corduneanu la 16:23 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

marți, 15 ianuarie 2013

model de camasa din TRANSILVANIA, Hunedoara

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:58 din TRANSILVANIA, la blouse roumaine, modele de ii

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

iie din OLTENIA, Mehedinti

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:38 din OLTENIA, la blouse roumaine, modele de ii

iie din MUNTENIA, Ilfov

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:35 din MUNTENIA, la blouse roumaine, modele de ii

iie din MUNTENIA, Prahova

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:33 din MUNTENIA, la blouse roumaine, modele de ii

iie din MOLDOVA, Vrancea

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:31 din MOLDOVA, la blouse roumaine, modele de ii

**Alina Bratu** · 30.05.2015

iie din MOLDOVA, Bacau

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:30 din MOLDOVA, la blouse roumaine, modele de ii

iie din MOLDOVA, Neamt

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:28 din MOLDOVA, la blouse roumaine, modele de ii

iie din BUCOVINA

**Alina Bratu** · 30.05.2015

marți, 31 iulie 2012

SEMNELE PRIMORDIALE

plansa reprodusa dupa Virgil Vasilescu, din "Semiotica Romana"

POVESTEA COLOANEI
Inaltarea spre Cer a obsedat omnul in toata existenta sa. Coloana romboidala, in zig-zag, este semnul legaturii intre Cer si Pamant.
Poate ca acest zig-zag este semnul fulgerului, prin care Cerul a daruit omului Focul. Sau poate cele doua zig-zag-uri fata in fata se pot intelege si ca doua scarite: una pentru a urca spre Cer, una pentru a ajunge pe Pamant; astfel, avand coloana, omul nu mai este izolat; el poate comunica cu tot Universul.
Inca inainte de anii 10 000 ien, oamenii au gravat coloana pe os si pe corn; una dintre cele mai vechi reprezentari a fost gasita intr-o grota din munti, in Mehedinti. Mai apoi, din coloana, oamenii au dezvoltat si alte simboluri: rombul, unghiurile, scaritele, clepsidra.

POVESTEA ROMBULUI
Dupa anii 10 000 ien, oamenii au domesticit plantele si animalele. Au inventat ceramica, pentru ca au avut surplus de hrana si au avut nevoie de vase. Pentru primii agricultori, indestularea, fertilitatea solului a fost vitala. Ei au reprezentat-o prin romb.
Semnul sacru al fertilitatii solului, a stat pretutindeni in centrul de interes al compozitiilor grafice; a fost imbogatit cu romburi concentrice, sau umplut cu diverse hasuri cu linii oblice sau orizontale.
In timp, rombului i s-au adaugat mai multe elemente, explicatii, detalieri.

POVESTEA UNGHIULUI
El este simbolul zeitatilor, da sensul, semnul vietii indestulate, sensul de spre mai bine, sensul vietii.

POVESTEA SEGMENTELOR
ca liniile pe un raboj, simbolizeaza multimea, numarul
2 linii gemene redau puterea perechii
3 linii paralele amintesc cele 3 etape ale vietii: nasterea, cunoasterea de sine, moartea
4 linii paralele inseamna abundenta, si sunt semn al Zeitei Fertilitatii Pamantului.
Cand s-au folosit, alternate, linii mari si mici, s-a vorbit despre vechi si nou, despre mama si fiica.

POVESTEA SPIRALEI
spirala este energia! Energia regenerativa, miscarea universala, care se gaseste si in om.
Pentru bogatia folosirii spiralelor, cultura Cucuteni va ramane unica.
Spirala plana, cu volute multiple, imperecheate si imbratisate in lant, a fost adaptata de femeile din cultura Vadastra pentru a putea fi cusuta pe reteaua firelor si fibrelor textile. Astfel liniile curbe s-au transformat catre spirale unghiulare. Zeita Pasare era si ea impodobita cu aceste spirale unghiulare.
Mai apoi, din spirale, au derivat si alte semne mistice vitale: "S"-urile, compuse din 2 volute opuse si "coarnele berbecului, compuse din 2 volute in oglinda.

POVESTEA HASURILOR
inseamna; apa, abundenta, spor.
Asezarile de pe malul lacurilor sau ale apelor linistite au avut liniile lor, paralele, drepte.
Asezarilor de langa rauri involburate le corespund liniile ondulate, chiar agitate.
Atunci cand alternau situatiile, alternau si liniile: drepte si ondulate.
Prezenta liniilor aminteste ca viata nu era posibila decat in prezenta apei. Pentru primii agricultori, liniile orizontale au fost intersectate cu linii oblice, pentru a desena o plasa, pentru a exprima un mediu foarte fertil; abundenta.

POVESTEA CERCULUI
cercul este simbolul regenerarii, al miscarii fara de inceput si sfarsit.
In special in PreCucuteni, s-au folosit multe cercuri, cercuri concentrice, ca semn al regenerarii, asociat imaginii solare. De curand parca, s-a descoperit faptul ca oamenii culturii Cucuteni isi abandonau asezarile, ardeau tot in urma lor si isi reconstruiau o noua asezare, de la zero. Acest ritual il repetau la cca 100 de ani.
Daca vedem 2 cercuri concentrice cu hasura intre ele, acest concept aminteste ca regenerarea este posibila doar in prezenta apei.
Cercul, impreuna cu spirala, voluta si alte linii curbe, au fost considerate semne Ceresti, reprezentand puterea Cerului asupra vietii.

Publicat de Ioana Corduneanu la 01:53 2 comentarii:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: povesti

luni, 30 iulie 2012

SEMNE ALE SOARELUI

Ultima era glaciara a fortat oamenii sa-si caute adapost in pesteri si singurul ajutor l-au primit de la Soare. Catre Soare si-au indreptat oamenii si rugile si speranta si multumirile.

Din dorinta de a se apropia de Soare, omul a imaginat coloana.

Acum vre-o 10 000 de ani, oamenii au imaginat semnul "S" ca semn dual. "S"-ul s-a dublat sau s-a triplat si a format rozeta solara, Soarele fiind erou principal in fenomenul Universal al miscarii.

Aria cultului solar s-a suprapus, fireste, pe spatiul geografic al primilor agricultori.
Semnele dedicate Soarelui si Cerului, adica linii curbe, cercuri, spirale si semnele dedicate Pamantului, adica romburi, hasuri, unghiuri – s-au desenat la fel, ca si cum ar fi fost facut de aceeasi mana, si in Carpati si in Mexic, in India, in China si in Anatolia sau Caucaz.

Mai apoi, miscarile tribale au stricat linistea ancestrala si marele spatiu solar s-a spart si a ramas divizat in mai multe centre; cel din Carpati fiind singurul ramas in Europa veche.

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:37 Niciun comentariu:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: povesti

POVESTEA PRIMELOR SEMNE IMAGINATE DE OAMENI

Ultimul val glaciar, cu calota sa de 2000 de metri grosime, nu a coborat peste paralela 50, insa gerurile pe care le-a adus au afectat iremediabil flora, fauna, viata din Spatiul Carpatic. Muntii nostri au oferit numeroase caverne, vai si aplecatori in care oamenii au gasit un pic de adapost.

Infruntand frigul cumplit care trebuie sa fi fost atunci, oamenii si-au dat seama ca singurul ajutor le vine de la Soare. Si Focului i s-au atribuit puteri magice, fiind socotit descendentul Soarelui. In vremea aceea, femeia conducea familia. Toata viata gravita in jurul vetrei focului.

In timp ce alti oameni ai pesterilor au lasat urme si desene ale animalelor cu care se luptau, oamenii din arcul Carpatic au gandit abstract si au imaginat semne. Unui semn i-au trebuit secole pana sa devina simbol. Semnele grafice si-au pastrat structura si puterea de a comunica idei pe care le-au transmis peste timp.

Oamenii din Carpati, ce au trait in prima epoca a pietrei, au construit un sistem unic de comunicare cu Cerul, folosind simboluri chibzuite cu grija. Ei au creat pe acelasi orizont cultural, gandind in limitele unui scenariu comun, ce aduce, in plus, dovezi ale continuitatii.

Cand frigul s-a mai imblanzit, ei au coborat din munti, au populat campiile si luncile, s-au asezat in apropierea apelor, au inceput sa practice agricultura, au domesticit animale si au devenit sedentari.

Cucuteni, Gumelnita, Hamangia, Petresti, Portile de Fier, Tisa, Vadastra – au inflorit, s-au dezvoltat impreuna, au comunicat; iar unitatea lor nu a putut fi zdruncinata.

Oamenii au fost fericiti pe atunci: au trait in echilibru, au avut parte de belsug si au dorit sa-si exprime recunostinta pentru tot ce-au primit de la Cer si de la Pamant.

Spre anul 3500 ien, in acest spatiu au navalit triburi noi, agresive; au fost distruse vechile temple, iar oamenii si-au construit un colt sacru in interiorul locuintei – ce a preluat din atributiile templului. Sedentarii au trebuit sa renunte la vechiul stil de viata, unealta a devenit arma, barbatul a inceput sa conduca si ceata de aparare si ritualurile. Dar Marele Preot a preluat doar o parte din ele; femeile si-au continuat atributiile alaturi de el.

Femeia, fostul sef de ginta, a respectat calendarul arhaic al datinilor si al practicilor religioase. A mentinut cromografia, raportul intre Cer si Pamant, respectul fata de inaintasi, practica ofrandelor, cultul Vetrei, al Apei si al Soarelui si, bineinteles, tesutul si brodatul ritual.

Femeile au pastrat mesajele si puterile primelor semne; le-au tesut, le-au cusut si le-au purtat.

Publicat de Ioana Corduneanu la 02:56 Un comentariu:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: povesti

sâmbătă, 28 iulie 2012

MOTIVE: previoara

previoara este un fel de floare prea-vie, un motiv foarte des folosit in Basarabia.
Doamna Maria Ciocanu, muzeograf la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, mi-a spus ca acest motiv se mai numeste si: "crucea"; "funda"; "banta" sau "miez de nuca"

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:19 Niciun comentariu:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: vartelnita (varianta 3)

simbolizeaza motorul timpului, energia regeneratoare, succesiunea celor 4 anotimpuri, datorata celor 4 vanturi, care trag, ca 4 cai, in directii diferite.

cele mai intelepte femei si zeite au stapanit aceste mestesuguri la perfectie: torsul, tesutul, cusutul: pentru ca firele, itele, urzeala - reprezinta structura lumii; iar simbolurile cusute pe panza folosita in ritualuri, au puteri magice.

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:14 Niciun comentariu:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: vartelnita (varianta 2)

simbolizeaza motorul timpului, energia regeneratoare, succesiunea celor 4 anotimpuri, datorata celor 4 vanturi, care trag, ca 4 cai, in directii diferite.

cele mai intelepte femei si zeite au stapanit aceste mestesuguri la perfectie: torsul, tesutul, cusutul: pentru ca firele, itele, urzeala - reprezinta structura lumii; iar simbolurile cusute pe panza folosita in ritualuri, au puteri magice.

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:12 Niciun comentariu:

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe Twitter Distribuiţi pe Facebook Trimiteți către Pinterest

Etichete: motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: vartelnita (varianta 1)

simbolizeaza motorul timpului, energia regeneratoare, succesiunea celor 4 anotimpuri, datorata celor 4 vanturi, care trag, ca 4 cai, in directii diferite.

cele mai intelepte femei si zeite au stapanit aceste mestesuguri la perfectie: torsul, tesutul, cusutul: pentru ca firele, itele, urzeala - reprezinta structura lumii; iar simbolurile cusute pe panza folosita in ritualuri, au puteri magice.

**Alina Bratu** · 30.05.2015

MOTIVE: colul morii

simbolizeaza motorul timpului, energia regeneratoare.

Publicat de Ioana Corduneanu la 22:04 motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: vita de vie (varianta 2)

simbol al vietii vesnice, trebuie sa ajunga sub pamant, (sa moara, ingropata), pentru ca sa invie si sa creasca din nou.

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:55 motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: vita de vie (varianta 1)

simbol al vietii vesnice, trebuie sa ajunga sub pamant, (sa moara, ingropata), pentru ca sa invie si sa creasca din nou.

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:52 motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: cucul (varianta 2)

el nu canta la intamplare, pentru ca are puterea de a profeti.
stie cand vine primavara si protejeaza aratul, cantecul lui este ca o urare de spor si belsug.

am gasit acest motiv in iulie 2012, in Basarabia, regiunea Codru, zona Nisporeni, prezent sub diferite forme, pe stergare, cusute in jurul anului 1950 si mai recente.

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:46 motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: cucul (varianta 1)

el nu canta la intamplare, pentru ca are puterea de a profeti.
stie cand vine primavara si protejeaza aratul, cantecul lui este ca o urare de spor si belsug.

am gasit acest motiv in iulie 2012, in Basarabia, regiunea Codru, zona Nisporeni, prezent sub diferite forme, pe stergare, cusute in jurul anului 1950 si mai recente.

Publicat de Ioana Corduneanu la 21:45 motive, Romanian traditional motifs

MOTIVE: suvoiul (varianta 7)