Ia tradițională românească – o afacere modernă







Deși este fiziolog de meserie, doctorand în chimie și a activat timp de zece ani în cadrul Academiei de Științe a Moldovei, având și zeci de brevete de invenții, acum șapte ani, a făcut o schimbare la 180 de grade în cariera ei și a ales să-și dezvolte propriul business, într-un domeniu mai puțin exploatat pe atunci, și anume, o afacere cu costume tradiționale românești.
Vorbim despre Elena Ețcu, directorul companiei „Tradiții noi”, din Chișinău, care administrează, în prezent, un atelier cu peste 60 angajați.

Fiind descendentă dintr-o dinastie de croitori și frizeri, ideea unei asemenea afaceri a luat naștere din plăcerea de a broda și, deși, aparent, de la pasiune la afacere nu e decât un pas, până a fi una de succes, cum este în prezent, Elena Ețcu a trecut prin multe greutăți. Mai mult, creatoarea, deși a avut o perspectivă foarte bună și în domeniul academic, a decis să facă ceea ce îi place. „La început a fost dificil, însă, pas cu pas, într-un timp record, am prins noțiuni de management și contabilitate, iar acum administrez o companie cu peste 60 de angajați, cu mai multe secții de producere”, afirmă Elena Ețcu.


Totodată, dacă acum șapte ani, Elena era unicul lucrător al companiei, fiind și director, și croitor, și designer, fără finanțe, în prezent are o echipă unde fiecare își face meseria cu dăruire, cucerind, astfel, un public larg. „Prima comandă de costume populare a fost la grădinița copilului meu, dar încet-încet, a aflat multă lume de noi, iar acum avem numeroase colaborări atât în țară, cât și în afara ei”, precizează creatoarea.
Ornamentul geometric al iilor, specific zonei centrale a țării

Modelele iilor și costumelor populare sunt inspirate din muzeele localităților din țară, iar, ulterior, cu ajutorul etnografilor, modelele sunt adaptate și perfecționate. În acest sens, directorul companiei susține că regiunii de nord a țării îi sunt specifice iile în culori vegetale, dar reci, predominând albastrul și verdele. Centrului îi este specific ornamentul geometric, în timp ce la sud iile sunt în culori mai calde. „O ie cu romburi, de exemplu, reprezintă simbolul fertilității. De asemenea, e foarte important să se ia în considerare caracterul și vârsta femeii care o va purta, dar și perioada în care va fi îmbrăcată”, consideră meșterul popular.

În ceea ce privește țesăturile din care sunt făcute iile, creatoarea susține că o parte din materiale sunt țesute la război de către moldovence, iar cealaltă parte sunt cumpărate din România, unde sunt sate întregi specializate în anumite tipuri de țesături. „De asemenea, avem câțiva parteneri care ne ajută cu țesături fine din Italia, Arabia Saudită, Ucraina. Alegem ce e mai calitativ, dar și la un preț accesibil. Așadar, iile se mai fac din in topit, foarte fin lucrat, bumbac țesut la război, mătase, batistă”, afirmă Elena Ețcu.

În timp ce prețul unei ii pentru femei variază între 700 și 1500 lei, dacă e brodată cu ajutorul unor mașini de cusut, și de la 2000 lei în sus, dacă e lucrată manual, atunci prețul cămășilor pentru bărbați variază între 800 și 2000 lei. „La o ie, spre exemplu, nu se lucrează mai puțin de două săptămâni. Totuși, dacă ar fi să luăm valoarea reală a unei ii, atunci aceasta ar costa peste 3500 lei”, ne dezvăluie antreprenoarea.
Diaspora, cea mai activă în promovarea portului tradițional românesc

Întrucât iile și costumele populare nu sunt produse de larg consum, care pot fi vândute cu ușurință, compania „Tradiții Noi” colaborează intens cu diaspora. „Cei mai activi moldoveni sunt cei din Italia, Canada, America, Franța, Spania, Germania, Lituania, Polonia, deoarece fiind mai departe de țară, dorul și nostalgia îi macină și vor să aibă o amintire de acasă. Pentru ei, o ie sau un prosop tradițional au o valoare mai deosebită decât pentru noi, cei de aici, care nu le prețuim în măsura în care ar trebui”, afirmă Elena.
Totuși, deși iile, deocamdată, nu sunt accesibile pentru toți, creatorul popular Elena Ețcu susține că va încerca să promoveze faptul că ia este un accesoriu absolut necesar oricărei femei, fie pentru o ținută casual, de cocktail sau de seară. Această motivație este alimentată și de faptul că mulți străini apreciază și sunt impresionați de portul tradițional românesc. „Deși nu faci bani mulți dintr-o asemenea afacere, știi că ai un scop cultural-educativ și tinzi să creezi mereu modele noi, cu bun gust, care să le placă nu doar moldovenilor, ci și străinilor. Nu-i așa că ne mândrim atunci când o vedetă de la Hollywood îmbracă o ie?”, se întreabă creatoarea Elena Ețcu.
La 24 iunie, la Chișinău a fost celebrată Ziua Universală a Iei tradiționale românești, zi care a fost propusă de comunitatea online „La Blouse Roumaine” și care a ajuns să fie sărbătorită de către românii de pretutindeni în 48 de țări. Prima ediție a Zilei Universale a Iei la Chișinău a demarat în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală cu expoziţii de costume confecţionate de meşterii populari din întreaga țară.

http://www.timpul.md/articol/ia-trad...rna-45222.html